Directiva 2009/81/CE/13-iul-2009 privind coordonarea procedurilor privind atribuirea anumitor contracte de lucrări, de furnizare de bunuri şi de prestare de servicii de către autorităţile sau entităţile contractante în domeniile apărării şi securităţii şi de modificare a Directivelor 2004/17/CE şi 2004/18/CE

Acte UE

Jurnalul Oficial 216L

În vigoare

Versiune de la: 1 Ianuarie 2024 până la: 31 Decembrie 2025

Dată act: 13-iul-2009

Emitent: Parlamentul European;Consiliul Uniunii Europene

(3)Statele membre au ajuns la un consens cu privire la nevoia de a crea, a dezvolta şi a susţine o Bază industrială şi tehnologică europeană de apărare care să fie fondată pe capacităţi, competentă şi competitivă. Pentru a îndeplini acest obiectiv, statele membre pot să utilizeze diferite instrumente, în conformitate cu dreptul comunitar, în vederea instituirii unei adevărate pieţe europene a echipamentelor de apărare şi a unor condiţii de concurenţă echitabile, atât la nivel european, cât şi la nivel mondial. Acestea ar trebui să contribuie, de asemenea, la dezvoltarea în profunzime a diversităţii bazei de furnizori europeni din domeniul apărării, în special prin stimularea participării întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-urilor) şi a furnizorilor netradiţionali pentru Baza industrială şi tehnologică europeană de apărare, prin sprijinirea cooperării industriale şi prin promovarea unor furnizori secundari eficienţi şi cu o bună capacitate de reacţie. În acest context, statele membre ar trebui, de asemenea, să ţină seama de Comunicarea interpretativă a Comisiei din 7 decembrie 2006 privind aplicarea articolului 296 din tratat în domeniul contractelor de achiziţii în sectorul apărării şi de Comunicarea Comisiei din 5 decembrie 2007 privind strategia pentru o industrie europeană de apărare mai puternică şi mai competitivă.

(5)Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, Parlamentul European a invitat Comisia, prin Rezoluţia sa din 17 noiembrie 2005 referitoare la Cartea verde privind achiziţiile în domeniul apărării (³), să elaboreze o directivă care să ia în considerare îndeosebi interesele statelor membre în materie de securitate, să dezvolte în continuare politica externă şi de securitate comună, să promoveze consolidarea coeziunii europene şi să păstreze caracterul de "putere civilă" al Uniunii.

(9)Din acest aspect rezultă o serie de cerinţe speciale, în special în domeniile securităţii aprovizionării şi securităţii informaţiei. Aceste cerinţe privesc, în primul rând, achiziţiile de arme, muniţie şi de material de război, precum şi serviciile şi lucrările legate în mod direct de acestea, destinate forţelor armate, dar şi anumite achiziţii deosebit de sensibile în domeniul securităţii non-militare. În aceste domenii absenţa unor regimuri aplicabile la nivelul Uniunii împiedică deschiderea pieţelor de apărare şi de securitate între statele membre. Această situaţie trebuie ameliorată rapid. Ar fi foarte utilă existenţa unui regim la nivelul Uniunii privind securitatea informaţiei, care să includă recunoaşterea reciprocă a autorizaţiilor naţionale de securitate şi care să permită schimbul de informaţii clasificate între autorităţile/entităţile contractante şi întreprinderile europene. În acelaşi timp, statele membre ar trebui să adopte măsuri concrete pentru a ameliora securitatea aprovizionării între ele, cu scopul de a institui, în mod progresiv, un sistem de garanţii adecvate.

(10)În sensul prezentei directive, echipamentele militare ar trebui să se refere, în special, la tipurile de produse incluse în lista de arme, muniţii şi material de război adoptată de Consiliu prin Decizia 255/58 din 15 aprilie 1958 (¹) iar statele membre se pot limita doar la această listă atunci când transpun prezenta directivă. Această listă include numai echipamente care sunt concepute, proiectate şi produse în scopuri militare specifice. Cu toate acestea, această listă are un caracter general şi trebuie interpretată într-un mod cât mai flexibil, de exemplu pe baza Listei comune de echipamente militare a Uniunii, ţinând seama de faptul că tehnologia, politica de achiziţii şi cerinţele de ordin militar se află într-o continuă evoluţie, ceea ce conduce la apariţia unor noi tipuri de echipamente. În sensul prezentei directive, "echipamente militare" ar trebui să se aplice, de asemenea, produselor care, deşi iniţial au fost concepute pentru a fi utilizate în scopuri civile, au fost mai târziu adaptate unor scopuri militare pentru a fi utilizate drept arme, muniţii sau material de război.

(11)În domeniul specific al securităţii non-militare, prezenta directivă ar trebui să se aplice achiziţiilor care au caracteristici similare cu cele ale achiziţiilor din domeniul apărării şi care prezintă un caracter la fel de sensibil. Aceste condiţii pot fi îndeplinite în special în domeniile în care forţele militare şi cele non-militare îndeplinesc aceleaşi misiuni şi/sau în cazul în care obiectivul achiziţiilor este de a proteja securitatea Uniunii şi/sau a statelor membre în interiorul sau în afara graniţelor acestora împotriva unor ameninţări grave provenite de la entităţi non-militare şi/sau neguvernamentale. Acest domeniu poate include, spre exemplu, protecţia frontierelor, activităţi de poliţie şi misiuni de gestionare a crizelor.

(12)Prezenta directivă ar trebui să ţină seama de necesităţile autorităţii/entităţii contractante pe parcursul întregului ciclu de viaţă al produselor, i.e., cercetare şi dezvoltare, dezvoltare industrială, producţie, reparaţii, modernizare, modificare, întreţinere, logistică, instruire, testare, scoatere din uz şi eliminare. Aceste etape pot include, de exemplu, studii, evaluare, depozitare, transport, integrare, asistenţă tehnică, dezasamblare, distrugere şi toate celelalte servicii care sunt necesare după proiectarea iniţială. Anumite contracte pot include furnizarea de piese, componente, şi/sau subansambluri care urmează a fi încorporate în produse sau anexate acestora şi/sau furnizarea de instrumente, dispozitive de testare specifice sau de asistenţă.

(13)În sensul prezentei directive, "cercetare şi dezvoltare" se aplică cercetării fundamentale, cercetării aplicate şi dezvoltării experimentale. Cercetarea fundamentală constituie o muncă experimentală sau teoretică întreprinsă în principal pentru a dobândi cunoştinţe noi despre bazele fenomenelor şi faptelor observabile, fără a avea în vedere nicio aplicaţie sau utilizare specifică. Cercetarea aplicată constituie, de asemenea, o activitate experimentală întreprinsă în vederea dobândirii de noi cunoştinţe. Totuşi, aceasta este orientată în primul rând spre un scop sau obiectiv practic specific. Dezvoltarea experimentală constă în munca întreprinsă pe baza cunoştinţelor existente, obţinute în urma cercetării şi/sau a experienţelor practice, cu scopul de a iniţia fabricarea unor noi materiale, produse sau dispozitive, a institui noi procese, sisteme sau servicii sau a le îmbunătăţi în mod considerabil pe cele existente. Dezvoltarea experimentală poate include crearea unor demonstratori tehnologici, i.e. dispozitive care să demonstreze performanţele unui nou concept sau ale unei noi tehnologii într-un mediu reprezentativ sau relevant.

(15)Atribuirea unor contracte încheiate în statele membre, de către entităţile contractante, astfel cum este prevăzut în Directiva 2004/17/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 31 martie 2004 de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi serviciilor poştale (²) şi de către autorităţile contractante, astfel cum este prevăzut în Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice de lucrări, de bunuri şi de servicii (³), trebuie să respecte principiile prevăzute în tratat, în special libera circulaţie a mărfurilor, libertatea de stabilire şi libertatea de a presta servicii, precum şi principiile care rezultă din acestea, şi anume principiul egalităţii de tratament, al nediscriminării, al recunoaşterii reciproce, al proporţionalităţii şi al transparenţei.

În ceea ce priveşte contractele care depăşesc o anumită valoare, se recomandă elaborarea unor prevederi în materie de coordonare la nivel comunitar a procedurilor naţionale de atribuire, care să se bazeze pe aceste principii, astfel încât să se garanteze efectele lor şi concurenţa efectivă în domeniul achiziţiilor. Prin urmare, aceste prevederi de coordonare ar trebui interpretate în conformitate cu normele şi principiile menţionate anterior, precum şi cu celelalte reguli din tratat.

(16)La articolele 30, 45, 46, 55 şi 296 din tratat, se prevăd o serie de derogări speciale de la aplicarea principiilor stabilite prin tratat şi, în consecinţă, de la aplicarea legislaţiei care derivă din aceste principii. Din acest fapt rezultă că nicio dispoziţie din prezenta directivă nu ar trebui să interzică impunerea sau aplicarea măsurilor care s-ar dovedi necesare în vederea apărării intereselor comune recunoscute ca fiind legitime de aceste prevederi din tratat.

Acest lucru înseamnă, în special, că atribuirea contractelor care intră în domeniul de aplicare a prezentei directive poate face obiectul unei excepţii de la aceasta din urmă în cazul în care acest lucru este justificat din motive de securitate publică sau este necesar pentru protecţia intereselor esenţiale de securitate ale unui stat membru. Acest lucru se poate întâmpla în cazul contractelor din domeniile apărării şi securităţii care impun cerinţe privind securitatea aprovizionării atât de stricte, sau care sunt atât de confidenţiale şi/sau importante pentru suveranitatea naţională încât nici măcar dispoziţiile specifice ale prezentei directive nu sunt suficiente pentru a proteja interesele esenţiale de securitate ale statelor membre, a căror definire intră în responsabilitatea exclusivă a statelor membre.

(17)Totuşi, în temeiul jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, posibilitatea de a apela la astfel de excepţii ar trebui să se interpreteze în aşa fel încât efectele acestora să nu se extindă dincolo de ceea ce este strict necesar pentru protejarea intereselor legitime a căror apărare este asigurată de către respectivele articole. Prin urmare neaplicarea prezentei directive trebuie să fie proporţională cu scopurile urmărite şi să împiedice în cel mai mic grad cu putinţă libera circulaţie a bunurilor şi libertatea de a presta servicii.

(18)Contractele referitoare la arme, muniţie şi material de război care sunt atribuite de autorităţile/entităţile contractante active în domeniul apărării sunt excluse din sfera de aplicare a Acordului privind achiziţiile publice (AAP) încheiat în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului. Celelalte contracte reglementate de prezenta directivă sunt de asemenea excluse de la aplicarea AAP în temeiul articolului XXIII din acordul respectiv. Articolul 296 din tratat şi articolul XXIII punctul 1 din AAP au un domeniu de aplicare diferit şi se supun unor standarde diferite de control judiciar. În cazurile în care articolul 296 din tratat nu poate fi invocat, statele membre pot să invoce în continuare articolul XXIII punctul 1 din AAP. Cele două dispoziţii trebuie să îndeplinească, prin urmare, condiţii diferite de aplicare.

Această excludere înseamnă că în contextul specific al pieţelor de apărare şi securitate, statele membre îşi păstrează competenţa de a decide dacă autoritatea/entitatea lor contractantă poate permite operatorilor economici din ţări terţe să participe la procedurile de atribuire a contractelor. Acestea ar trebui să adopte o astfel de decizie ţinând seama de criteriul rentabilităţii, recunoscând necesitatea instituirii unei Baze industriale şi tehnologice europene de apărare care să fie competitivă la nivel mondial, importanţa pieţelor deschise şi echitabile, precum şi nevoia de a obţine beneficii reciproce. Statele membre ar trebui să facă eforturi în vederea obţinerii unei deschideri tot mai mari a pieţelor. Partenerii acestora ar trebui să dea dovadă, de asemenea, de deschidere, pe baza reglementărilor adoptate la nivel internaţional, în special în ceea ce priveşte concurenţa liberă şi echitabilă.

(19)Un contract nu poate fi considerat contract de lucrări decât dacă obiectul său urmăreşte, în special, să realizeze unele activităţi enumerate în capitolul 45 din "Vocabularul comun privind achiziţiile publice" prevăzut de Regulamentul (CE) nr. 2195/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 noiembrie 2002 cu privire la vocabularul comun privind achiziţiile publice (CPV) (¹) (denumit în continuare "CPV"), chiar dacă respectivul contract cuprinde şi alte servicii necesare efectuării acestor activităţi. În anumite cazuri, contractele de prestare de servicii pot include şi lucrări. Totuşi, aceste lucrări, fiind auxiliare şi neconstituind, prin urmare, decât o consecinţă eventuală sau o completare a obiectului principal al contractului, nu pot justifica catalogarea contractului drept contract de lucrări.

(20)Contractele în domeniul apărării şi securităţii conţin adesea unele informaţii clasificate care, în conformitate cu actele cu putere de lege şi actele administrative în vigoare în statul membru în cauză, din raţiuni de securitate, trebuie să fie protejate împotriva accesului neautorizat. În domeniul militar, în statele membre există sisteme de clasificare a acestor informaţii în scopuri militare. În schimb, în domeniul securităţii non-militare, situaţia este mai diversificată în practica statelor membre, întrucât şi alte tipuri de informaţii trebuie protejate în mod similar. Prin urmare, este potrivit să se apeleze la un concept care să ţină seama de diversitatea practicilor statelor membre şi care să acopere atât domeniul militar, cât şi pe cel non-militar. În orice caz, achiziţiile în aceste domenii nu trebuie, după caz, să aducă atingere obligaţiilor care decurg din Decizia 2001/844/CE, CECO, Euratom a Comisiei din 29 noiembrie 2001 de modificare a regulamentului său de procedură (¹) sau din Decizia 2001/264/CE a Consiliului din 19 martie 2001 de adoptare a regulamentului de securitate al Consiliului (²).

În plus, articolul 296 alineatul (1) litera (a) din tratat acordă statelor membre posibilitatea de a exclude contractele din domeniile apărării şi securităţii de la aplicarea dispoziţiilor prezentei directive, în cazul în care aplicarea prezentei directive ar obliga un stat membru să ofere informaţii a căror divulgare este considerată de statul în cauză ca fiind contrară intereselor sale esenţiale de securitate. Un astfel de caz îl reprezintă mai ales contractele care sunt atât de sensibile, încât chiar şi existenţa acestora trebuie să fie confidenţială.

(21)Autorităţilor/entităţilor contractante trebuie să li se permită să poată încheia acorduri-cadru. Prin urmare, este necesar să se prevadă o definiţie a acordurilor-cadru, precum şi norme specifice. În conformitate cu aceste norme, în cazul în care o autoritate/entitate contractantă încheie un acord-cadru în conformitate cu prevederile prezentei directive, în special în ceea ce priveşte publicitatea, termenele şi condiţiile de depunere a ofertelor, respectiva autoritate/entitate poate, pe durata acordului-cadru, să încheie contractele care au la bază acest acord-cadru, fie aplicând condiţiile stabilite de acesta, fie, în situaţia în care nu toate condiţiile au fost stabilite anterior în acordul-cadru, după redeschiderea concurenţei între părţile la acesta. Redeschiderea concurenţei trebuie să răspundă anumitor norme destinate să garanteze flexibilitatea necesară şi respectarea principiilor generale, în special a principiului egalităţii de tratament. Din aceste motive, durata acordurilor-cadru ar trebui să fie limitată şi nu ar trebui să depăşească şapte ani, cu excepţia cazurilor justificate în mod corespunzător de autorităţile/entităţile contractante.

(22)Este necesar ca autorităţile/entităţile contractante să poată utiliza tehnici electronice de achiziţii, cu condiţia ca utilizarea acestora să respecte normele stabilite de prezenta directivă şi principiile egalităţii de tratament, nediscriminării şi transparenţei. Deoarece licitaţiile electronice reprezintă o tehnică din ce în ce mai utilizată, ar trebui prevăzută o definiţie comunitară a respectivelor licitaţii, care ar trebui încadrate prin norme speciale care să garanteze desfăşurarea lor în deplină conformitate cu principiile sus-menţionate. În acest scop, ar trebui să se prevadă ca respectivele licitaţii electronice să aibă ca obiect numai contractele de lucrări, de furnizare de bunuri şi de prestare de servicii pentru care specificaţiile pot fi stabilite cu precizie. Acesta poate fi cazul contractelor de furnizare de bunuri, de lucrări şi de prestare de servicii recurente. În acelaşi scop, trebuie să fie posibilă stabilirea clasamentului respectiv al ofertanţilor în orice moment al licitaţiei electronice. Utilizarea licitaţiilor electronice permite autorităţilor/entităţilor contractante să le solicite ofertanţilor să prezinte preţuri noi, revăzute în sens descrescător, şi de asemenea, în cazul în care contractul se atribuie ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, să îmbunătăţească elemente din oferte, altele decât preţurile. Pentru a asigura respectarea principiului transparenţei, numai elementele care pot fi evaluate automat, prin mijloace electronice, fără intervenţia şi/sau evaluarea autorităţii/entităţii contractante, pot face obiectul licitaţiilor electronice, şi anume numai elementele care sunt cuantificabile astfel încât să poată fi exprimate în cifre sau în procente. În schimb, acele aspecte din oferte care implică evaluarea unor elemente necuantificabile nu trebuie să facă obiectul licitaţiilor electronice. Prin urmare, anumite contracte de lucrări şi de prestare de servicii care au drept obiect activităţi intelectuale, cum ar fi proiectarea unei lucrări, nu trebuie să facă obiectul licitaţiilor electronice.

(23)Tehnicile de achiziţie centralizată contribuie la stimularea concurenţei şi fluidizează achiziţiile. În consecinţă, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a prevedea ca autorităţile/entităţile contractante să poată achiziţiona bunuri, lucrări şi/sau servicii prin intermediul unui organism central de achiziţie. Ar trebui să se prevadă, astfel, o definiţie comunitară a organismelor centrale de achiziţie şi a condiţiilor în care se poate considera că, în conformitate cu principiile nediscriminării şi egalităţii de tratament, autorităţile/entităţile contractante care achiziţionează lucrări, bunuri şi/sau servicii recurgând la un organism central de achiziţie, îndeplinesc dispoziţiile prezentei directive. O autoritate/entitate contractantă, care are obligaţia de a aplica dispoziţiile prezentei directive, ar trebui să fie eligibilă să acţioneze în calitate de organism central de achiziţie. În acelaşi timp, statele membre ar trebui, de asemenea, să aibă dreptul de a desemna organisme publice europene care nu intră sub incidenţa prezentei directive, precum Agenţia Europeană de Apărare, drept organisme centrale de achiziţie, cu condiţia ca aceste organisme să aplice achiziţiilor respective norme de atribuire a contractelor care să respecte toate dispoziţiile prezentei directive.

(24)Autorităţile/entităţile contractante pot să fie nevoite să atribuie un singur contract pentru achiziţii care intră parţial sub incidenţa prezentei directive şi parţial fie sub incidenţa Directivei 2004/17/CE, fie sub incidenţa Directivei 2004/18/CE, sau care nu intră sub incidenţa prezentei directive, a Directivei 2004/17/CE sau a Directivei 2004/18/CE. Acest lucru se întâmplă atunci când achiziţiile în cauză nu pot, din motive obiective, să fie separate şi să fie atribuite prin contracte separate. În astfel de cazuri autorităţile/entităţile contractante ar trebui să aibă posibilitatea să atribuie un singur contract, având în vedere faptul că decizia acestora nu este adoptată în scopul excluderii contractelor de la aplicarea prezentei directive, ale Directivei 2004/17/CE sau ale Directivei 2004/18/CE.

(25)Numărul mare de praguri de aplicare a prevederilor coordonate reprezintă o sursă de complicaţii pentru autorităţile/entităţile contractante. Având în vedere valoarea medie a contractelor din domeniile apărării şi securităţii, este oportun ca pragurile de aplicare a prezentei directive să fie aliniate la pragurile pe care entităţile contractante trebuie să le respecte în aplicarea Directivei 2004/17/CE. Este necesară revizuirea pragurilor de aplicare a prezentei directive împreună cu cele ale Directivei 2004/17/CE cu ocazia modificării acestora din urmă.

(26)În plus, este necesar să se aibă în vedere unele cazuri în care directiva nu se aplică deoarece se aplică norme specifice de atribuire a contractelor, care rezultă din acorduri internaţionale sau din acorduri între statele membre şi ţările terţe. Normele prevăzute în anumite acorduri privind staţionarea trupelor unui stat membru într-un alt stat membru sau o ţară terţă, sau privind staţionarea trupelor unei ţări terţe într-un stat membru ar trebui să excludă, de asemenea, aplicarea procedurilor de atribuire a contractelor prevăzute de prezenta directivă. Prezenta directivă nu ar trebui să se aplice contractelor atribuite de organizaţiile internaţionale în scopuri stabilite de acestea sau contractelor care trebuie să fie atribuite de către un stat membru în conformitate cu norme specifice organizaţiilor menţionate anterior.

(27)În domeniile apărării şi securităţii, anumite contracte au un caracter atât de sensibil, încât aplicarea prezentei directive nu este adecvată, în ciuda specificităţii sale. În această categorie se încadrează achiziţiile ai căror beneficiari sunt serviciile de informaţii, sau achiziţiile care au ca obiect toate activităţile specifice serviciilor de informaţii, inclusiv activităţile de contraspionaj, astfel cum sunt definite de statele membre. Din această categorie fac parte, de asemenea, achiziţiile cu un caracter deosebit de sensibil, care necesită un nivel foarte ridicat de confidenţialitate, cum ar fi, spre exemplu, anumite achiziţii destinate protecţiei frontierelor şi combaterii terorismului sau crimei organizate, achiziţiile care au ca obiect criptarea, sau care sunt destinate în mod special activităţilor sub acoperire sau altor activităţi la fel de sensibile efectuate de poliţie şi de forţele de securitate.

(28)Statele membre desfăşoară adesea programe de cooperare pentru a dezvolta, împreună, noi echipamente de apărare. Astfel de programe au o importanţă deosebită, întrucât contribuie la dezvoltarea de noi tehnologii şi fac posibilă suportarea costurilor ridicate ale cercetării şi dezvoltării în domeniul sistemelor complexe de armament. Unele dintre aceste programe de cooperare sunt gestionate de organizaţii internaţionale, şi anume Organizaţia pentru cooperare comună în materie de armament (Organisation de cooperation conjointe en matiere d'armement - OCCAR) şi NATO (prin intermediul agenţiilor specifice), sau de agenţii ale Uniunii, precum Agenţia Europeană de Apărare, care ulterior atribuie contracte în numele statelor membre. Prezenta directivă nu ar trebui să se aplice contractelor de acest tip. Pentru programele de cooperare care nu fac parte din categoria de mai sus, contractele sunt atribuite de asemenea de către autorităţile/entităţile contractante ale unui stat membru şi în numele unui alt stat membru sau al unor alte state membre. În aceste cazuri de asemenea, prezenta directivă nu este aplicabilă.

(29)În cazul în care forţele armate sau forţele de securitate din statele membre desfăşoară operaţiuni în afara graniţelor Uniunii şi când anumite cerinţe operaţionale impun acest lucru, este necesar ca autorităţile/entităţile contractante care acţionează pe câmpul de operaţiuni să fie autorizate să nu aplice prevederile din prezenta directivă în cazul în care atribuie contracte operatorilor economici care se află în zona de operaţiuni, inclusiv pentru achiziţiile de natură civilă legate în mod direct de desfăşurarea respectivelor operaţiuni.

(34)În temeiul articolului 163 din tratat, încurajarea cercetării şi dezvoltării tehnologice este un mijloc de consolidare a bazei ştiinţifice şi tehnologice a industriei comunitare, iar deschiderea contractelor de prestare de servicii contribuie la realizarea acestui obiectiv. Prezenta directivă nu ar trebui să se aplice în cazul cofinanţării programelor de cercetare şi de dezvoltare. Contractele de cercetare şi dezvoltare, altele decât cele care sunt exclusiv în beneficiul autorităţii/entităţii contractante pentru uz propriu, în exercitarea propriei activităţi, cu condiţia ca prestarea serviciilor să fie remunerată integral de autoritatea/entitatea contractantă, nu sunt prin urmare reglementate de prezenta directivă.

(35)Încadrarea în muncă şi munca sunt elemente esenţiale ce garantează şanse egale pentru toţi şi contribuie la integrarea în societate. În acest context, atelierele protejate şi programele de ocupare a forţei de muncă protejate contribuie în mod eficient la promovarea integrării sau reintegrării persoanelor cu handicap pe piaţa muncii. Cu toate acestea, este posibil ca astfel de ateliere să nu fie în măsură să obţină contracte în condiţii normale de concurenţă. În consecinţă, este necesar să se prevadă că statele membre pot rezerva unor astfel de ateliere dreptul de participare la procedurile de atribuire a contractelor sau pot rezerva executarea contractelor în cadrul programelor de ocupare a forţei de muncă protejate.

(36)În scopul aplicării prezentei directive în cazul contractelor de prestare de servicii care intră sub incidenţa sa şi în scopuri de monitorizare, serviciile ar trebui să fie clasificate în categorii care corespund diferitelor rubrici ale nomenclaturii CPV şi regrupate în două anexe, în conformitate cu regimul la care sunt supuse. În ceea ce priveşte serviciile menţionate la anexa II, dispoziţiile relevante ale prezentei directive nu ar trebui să aducă atingere aplicării normelor comunitare specifice serviciilor în cauză. Cu toate acestea, în vederea aplicării dispoziţiilor prezentei directive, în loc de cele ale Directivei 2004/17/CE sau ale Directivei 2004/18/CE, trebuie să se stabilească faptul că respectivele contracte de prestare de servicii intră sub incidenţa prezentei directive.

(38)Este necesar ca specificaţiile tehnice stabilite de autorităţile/entităţile contractante să permită exercitarea concurenţei în domeniul achiziţiilor. În acest scop, trebuie să fie posibilă prezentarea unor oferte care să reflecte diversitatea de soluţii tehnice. Pentru a realiza acest lucru, specificaţiile tehnice ar trebui să poată fi stabilite în termeni de performanţe şi de exigenţe funcţionale. Pe de altă parte, atunci când se face referire la standardul european - sau la standardele naţionale şi internaţionale, inclusiv la standardele specifice domeniului apărării - autorităţile/ entităţile contractante trebuie să ia în calcul şi oferte care au la bază alte soluţii echivalente. Această echivalenţă poate fi evaluată în special în raport cu cerinţele de interoperabilitate şi de eficienţă operaţională. Pentru a demonstra echivalenţa, ofertanţii trebuie să poată utiliza orice mijloc de probă. Autorităţile/entităţile contractante trebuie să poată motiva orice decizie conform căreia nu există o echivalenţă într-un caz dat. Pe de altă parte, există acorduri internaţionale de standardizare care urmăresc să garanteze interoperabilitatea forţelor armate şi care pot avea putere de lege în statele membre. În cazul în care se aplică unul din aceste acorduri, autorităţile/entităţile contractante pot solicita conformitatea ofertelor cu standardele descrise în respectivele acorduri. Specificaţiile tehnice trebuie menţionate în mod clar, astfel încât toţi ofertanţii să ştie la ce se referă criteriile stabilite de către autoritatea/entitatea contractantă.

(40)Potenţialii subcontractanţi nu ar trebui să fie discriminaţi din motive de naţionalitate. În contextul apărării şi securităţii, poate fi necesar ca autorităţile/entităţile contractante să oblige ofertantul selectat să organizeze o procedură concurenţială transparentă şi nediscriminatorie atunci când atribuie subcontractele părţilor terţe. Această obligaţie poate să se aplice tuturor subcontractelor sau numai unor subcontracte specifice desemnate de către autoritatea/ entitatea contractantă.

În plus, este recomandabil ca dreptul ofertantului de a sub-contracta să fie completat de opţiunea oferită statelor membre, de a permite sau a solicita autorităţilor/entităţilor lor contractante să impună atribuirea subcontractelor care reprezintă cel puţin o anumită parte din valoarea contractului către părţi terţe, cu precizarea că întreprinderile afiliate nu sunt considerate părţi terţe. Atunci când se solicită subcontractarea unei anumite părţi din contract, ofertantul selectat ar trebui să atribuie subcontractele printr-o procedură concurenţială transparentă şi nediscriminatorie, astfel încât toate întreprinderile interesate să aibă şanse egale de a beneficia de avantajele subcontractării. În acelaşi timp, nu ar trebui pusă în pericol funcţionarea adecvată a lanţului de aprovizionare al ofertantului selectat. Prin urmare, partea din contract care poate fi subcontractată către părţi terţe la solicitarea autorităţii/entităţii contractante ar trebui să reflecte în mod adecvat obiectul şi valoarea contractului.

Pe parcursul unei proceduri de negociere sau al unui dialog competitiv care implică cerinţe referitoare la subcontractare, autoritatea/entitatea contractantă şi ofertanţii pot discuta pe marginea cerinţelor sau recomandărilor referitoare la subcontractare, pentru a garanta faptul că autoritatea/entitatea contractantă este informată sub toate aspectele cu privire la consecinţele diferitelor opţiuni de subcontractare, în special în materie de costuri, calitate sau riscuri. În orice caz, subcontractanţii propuşi iniţial de către ofertantul selectat ar trebui să poată participa la proceduri concurenţiale organizate în vederea atribuirii subcontractelor.

În contextul pieţelor de apărare şi securitate, statele membre şi Comisia ar trebui să încurajeze, de asemenea, elaborarea şi difuzarea celor mai bune practici între statele membre şi industria europeană, pentru a promova libera circulaţie şi competitivitatea pe pieţele de subcontractare din Uniune, precum şi gestionarea eficientă a furnizorilor şi a IMM-urilor pentru a obţine cel mai bun raport calitate/preţ. Statele membre ar trebui să comunice tuturor ofertanţilor selectaţi beneficiile unei proceduri de licitaţie transparente şi competitive, precum şi ale diversităţii furnizorilor în cazul subcontractelor şi să dezvolte şi să difuzeze cele mai bune practici privind gestionarea lanţului de aprovizionare pe pieţele de apărare şi securitate.

(43)Pentru a asigura securitatea informaţiei, autorităţile/ entităţile contractante pot solicita în special garanţii, atât din partea contractanţilor principali, cât şi din partea sub-contractanţilor, prin care aceştia se angajează să protejeze informaţiile clasificate împotriva accesului neautorizat, precum şi informaţii suficiente privind capacitatea acestora de a-şi respecta acest angajament. În lipsa unui regim comunitar privind securitatea informaţiei, revine autorităţilor/entităţilor contractante ale statelor membre să definească aceste cerinţe în conformitate cu actele cu putere de lege şi actele administrative naţionale, şi să determine dacă consideră autorizaţiile de securitate eliberate în conformitate cu legislaţia naţională a unui alt stat membru drept echivalente celor eliberate de autorităţile lor competente.

(46)Actele cu putere de lege, actele administrative şi convenţiile colective, atât cele interne, cât şi cele comunitare, în vigoare în domeniul condiţiilor de muncă şi al securităţii la locul de muncă, se aplică pe perioada de executare a unui contract, cu condiţia ca astfel de norme, precum şi punerea lor în aplicare, să fie conforme cu legislaţia comunitară. În situaţiile transfrontaliere, în care lucrătorii unui stat membru prestează servicii într-un alt stat membru în cadrul unui contract, Directiva 96/71/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detaşarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii (¹) prevede condiţiile minime care trebuie respectate în ţara gazdă în ceea ce priveşte lucrătorii detaşaţi. În cazul în care dreptul intern conţine dispoziţii în acest sens, nerespectarea acestor obligaţii poate fi considerată o abatere gravă sau o încălcare a eticii profesionale de către operatorul economic şi poate duce la excluderea respectivului operator economic de la procedura de atribuire a unui contract.

(47)Contractele vizate de prezenta directivă se caracterizează prin unele cerinţe aparte la nivel de complexitate, de securitate a informaţiei sau de securitate a aprovizionării. Satisfacerea acestor cerinţe necesită adesea negocieri detaliate premergătoare atribuirii contractului. Prin urmare, pentru contractele prevăzute de prezenta directivă, autorităţile/ entităţile contractante pot utiliza, pe lângă procedura restrânsă, procedura de negociere cu publicarea unui anunţ de participare.

(48)Autorităţile/entităţile contractante care realizează proiecte deosebit de complexe se pot afla, fără a li se imputa ceva în acest sens, în imposibilitatea obiectivă de a defini mijloacele care pot răspunde necesităţilor lor sau de a evalua ce le poate oferi piaţa în materie de soluţii tehnice şi de soluţii financiare/juridice. Această situaţie poate apărea în special în cazul realizării unor proiecte care necesită integrarea sau combinarea unor multiple capacităţi tehnologice sau operaţionale sau pentru realizarea unor proiecte care implică o finanţare complexă şi structurată, a căror structură financiară şi juridică nu poate fi definită în prealabil. În acest caz, recurgerea la procedura restrânsă şi la procedura de negociere cu publicarea unui anunţ de participare nu ar fi realizabilă, deoarece nu ar fi posibil să se definească respectivul contract cu o exactitate îndeajuns de mare pentru a le permite candidaţilor să îşi formuleze ofertele. Prin urmare, este necesar să se prevadă o procedură flexibilă care să protejeze nu numai concurenţa între operatorii economici, ci şi posibilitatea autorităţilor/entităţilor contractante de a discuta toate aspectele referitoare la contract cu fiecare candidat. Cu toate acestea, această procedură nu trebuie utilizată în aşa fel încât să restrângă sau să denatureze concurenţa, în special prin modificarea unor elemente fundamentale ale ofertelor, prin impunerea de noi cerinţe importante ofertantului selectat sau prin implicarea oricărui alt ofertant decât cel care a depus oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.

(51)Anumite situaţii ar trebui să fie, parţial, aceleaşi ca cele prevăzute de Directiva 2004/18/CE. În această privinţă, este necesar, în special, să se ţină seama de faptul că echipamentele de apărare şi de securitate sunt adesea complexe din punct de vedere tehnic. Prin urmare, incompatibilitatea şi dificultăţile tehnice disproporţionate de utilizare şi de întreţinere care justifică recurgerea la procedura de negociere fără publicarea unui anunţ de participare în cazul unor contracte de furnizare de bunuri pentru unele livrări suplimentare ar trebui să fie evaluate având în vedere complexitatea şi cerinţele de interoperabilitate şi de standardizare ale echipamentelor aferente. Este cazul, de exemplu, integrării unor noi componente în sisteme deja existente sau modernizării respectivelor sisteme.

(52)Se poate întâmpla ca, pentru anumite achiziţii care intră sub incidenţa prezentei directive, numai un singur operator economic să poată să execute contractul deoarece deţine drepturi exclusive sau din motive tehnice. În aceste cazuri, autoritatea/entitatea contractantă ar trebui să fie autorizată să atribuie contracte, în mod direct, numai operatorului economic menţionat mai sus sau să încheie acorduri-cadru numai cu acest operator. Cu toate acestea, motivele tehnice pentru care numai un singur operator economic poate executa contractul ar trebui definite în mod riguros şi justificate de la caz la caz. Acestea pot include, de exemplu, imposibilitatea tehnică pentru un candidat diferit de operatorul economic selectat de a îndeplini obiectivele stabilite sau necesitatea de a utiliza cunoştinţe, instrumente sau mijloace specifice de care dispune numai un singur operator. O astfel de situaţie poate surveni în cazul modificării sau al adaptării retroactive a echipamentelor deosebit de complexe. Motivele tehnice pot să fie generate, de asemenea, de cerinţe specifice privind interoperabilitatea sau securitatea, care trebuie îndeplinite pentru a asigura funcţionalitatea forţelor armate sau a forţelor de securitate.

(54)Astfel, forţele armate din statele membre se pot afla în situaţia de a interveni în cadrul unor crize în afara graniţelor, spre exemplu în cadrul operaţiunilor de menţinere a păcii. În momentul declanşării sau în cursul unei astfel de intervenţii, securitatea statelor membre şi a forţelor lor armate poate face necesară atribuirea anumitor contracte cu o rapiditate de execuţie incompatibilă cu termenele impuse de procedurile de atribuire prevăzute în mod normal de prezenta directivă. Astfel de urgenţe pot apărea, de asemenea, în cazul în care este nevoie de forţele de securitate, de exemplu în cazul unui atac terorist pe teritoriul Uniunii.

(55)Încurajarea cercetării şi dezvoltării constituie un mijloc crucial de consolidare a Bazei industriale şi tehnologice europene de apărare, iar deschiderea achiziţiilor ajută la îndeplinirea acestui obiectiv. Importanţa cercetării şi a dezvoltării în acest domeniu special justifică un nivel maxim de flexibilitate în acordarea contractelor de furnizare de bunuri şi de prestare de servicii în scopul cercetării. În acelaşi timp, această flexibilitate nu ar trebui să excludă, totuşi, concurenţa echitabilă în următoarele etape ale ciclului de viaţă al produsului. Contractele de cercetare şi de dezvoltare ar trebui, prin urmare, să aibă drept obiect activităţile relevante numai până într-o etapă în care maturitatea noilor tehnologii poate fi evaluată în mod corespunzător, iar riscurile potenţiale asociate acesteia pot fi eliminate. Contractele de cercetare şi de dezvoltare nu ar trebui folosite după etapa sus-menţionată cu scopul de a evita aplicarea dispoziţiilor prezentei directive, inclusiv prin stabilirea, în prealabil, a ofertantului care va fi selectat pentru etapele următoare.

(56)Pentru a asigura transparenţa, ar trebui stabilite norme privind publicarea de către autorităţile/entităţile contractante a unor informaţii adecvate la începutul şi la sfârşitul procedurii de atribuire. În plus, ar trebui furnizate informaţii suplimentare specifice candidaţilor şi ofertanţilor cu privire la rezultatele procedurii respective. Cu toate acestea, ar trebui să se permită autorităţilor/entităţilor contractante să nu divulge anumite informaţii dintre cele menţionate mai sus, dacă şi în măsura în care divulgarea acestora ar împiedica punerea în aplicare a legii sau ar contraveni, în alt mod, interesului public, ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale operatorilor economici sau ar putea îngrădi concurenţa echitabilă dintre aceştia. Având în vedere natura şi caracteristicile lucrărilor, bunurilor şi serviciilor care fac obiectul prezentei directive, considerentele de interes public care privesc respectarea dispoziţiilor naţionale obligatorii incluse în politicile naţionale publice, în special în ceea ce priveşte apărarea şi securitatea, au o importanţă deosebită în acest sens.

(58)Pentru a se asigura dezvoltarea unei concurenţe efective în domeniul achiziţiilor care intră sub incidenţa prezentei directive, este necesară o publicitate la nivel comunitar a anunţurilor de participare stabilite de autorităţile/entităţile contractante ale statelor membre. Informaţiile cuprinse în respectivele anunţuri trebuie să le permită operatorilor economici din Comunitate să aprecieze măsura în care sunt interesaţi de contractele propuse. În acest scop, trebuie să li se prezinte informaţii suficiente privind obiectul contractului şi condiţiile aferente. Prin urmare, este important să se asigure o mai mare vizibilitate a anunţurilor publicate prin mijloace corespunzătoare, precum formularele standard pentru anunţurile de participare şi CPV, care reprezintă nomenclatura de referinţă pentru contracte.

(59)Directiva 1999/93/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 decembrie 1999 privind un cadru comunitar pentru semnăturile electronice (¹) şi Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societăţii informaţionale, în special ale comerţului electronic, pe piaţa internă (directiva privind comerţul electronic) (²) ar trebui, în cadrul prezentei directive, să se aplice transmiterii de informaţii pe cale electronică. Procedurile de achiziţii necesită un nivel de securitate şi confidenţialitate mai ridicat decât cel prevăzut de directivele menţionate anterior. Prin urmare, dispozitivele de primire pe cale electronică a cererilor de participare şi a ofertelor trebuie să răspundă unor cerinţe suplimentare speciale. În acest scop, utilizarea semnăturilor electronice, în special a semnăturilor electronice avansate, ar trebui, în măsura posibilului, încurajată. Mai mult, existenţa unor programe voluntare de acreditare ar putea reprezenta un cadru favorabil pentru îmbunătăţirea nivelului prestării de servicii de certificare pentru aceste dispozitive.

(61)Verificarea îndeplinirii cerinţelor de către candidaţi şi selectarea acestora ar trebui efectuate în condiţii de transparenţă. În acest scop, ar trebui precizate criteriile nediscriminatorii pe care autorităţile/entităţile contractante le pot utiliza în vederea selectării concurenţilor şi mijloacele pe care operatorii economici le pot utiliza pentru a dovedi că îndeplinesc respectivele criterii. În acelaşi spirit de transparenţă, autorităţii/entităţii contractante ar trebui să i se solicite să indice, în momentul lansării unei proceduri de achiziţii, criteriile de selecţie pe care le va utiliza, precum şi nivelul capacităţilor specifice pe care le poate solicita, după caz, din partea operatorilor economici pentru a-i accepta la procedura de achiziţii.

(62)O autoritate/entitate contractantă poate limita numărul de candidaţi la procedurile restrânse şi de negociere cu publicarea unui anunţ de participare, precum şi la dialogul competitiv. Limitarea numărului de candidaţi ar trebui să se realizeze în baza unor criterii obiective, precizate în anunţul de participare. În ceea ce priveşte criteriile referitoare la situaţia personală a operatorului economic, este suficient ca în anunţul de participare să se facă o trimitere generală la situaţiile stabilite de prezenta directivă.

(63)În dialogul competitiv şi în procedurile de negociere cu publicarea unui anunţ de participare, având în vedere flexibilitatea care poate fi necesară, precum şi costurile ridicate legate de astfel de metode de achiziţii, ar trebui ca autorităţile/entităţile contractante să poată prevedea o desfăşurare a procedurii în etape succesive, pentru a reduce în mod progresiv, pe baza unor criterii de atribuire indicate în prealabil, numărul de oferte pe care urmează, în cadrul procedurii, să le discute sau să le negocieze. Reducerea ar trebui să asigure o concurenţă reală, în măsura în care numărul de soluţii sau de candidaţi corespunzători permite acest lucru.

(65)Ar trebui evitată atribuirea de contracte de achiziţii operatorilor economici care au participat la o organizaţie criminală sau care au fost găsiţi vinovaţi de corupţie, de fraudă în detrimentul intereselor financiare ale Comunităţii Europene, de spălare de bani sau de finanţare a terorismului sau a unor infracţiuni teroriste sau legate de terorism. Autorităţile/entităţile contractante ar trebui să le ceară candidaţilor/ofertanţilor, după caz, să prezinte documente corespunzătoare şi, în cazul în care au incertitudini cu privire la situaţia personală a acestor candidaţi/ofertanţi, pot să solicite cooperarea autorităţilor competente ale statului membru în cauză. Excluderea unor astfel de operatori economici ar trebui să intervină de îndată ce autoritatea/ entitatea contractantă ia cunoştinţă despre o hotărâre privind astfel de infracţiuni, pronunţată conform legislaţiei naţionale şi cu autoritate de lucru judecat. În cazul în care legislaţia naţională prevede dispoziţii în acest sens, nerespectarea legislaţiei privind înţelegerile ilicite în domeniul achiziţiilor, care au făcut obiectul unei hotărâri cu caracter definitiv sau al unei decizii cu efect echivalent, poate fi considerată drept o încălcare a eticii profesionale de către operatorul economic respectiv sau drept o abatere gravă. Ar trebui să existe şi posibilitatea de excludere a operatorilor economici în cazul în care autoritatea/entitatea contractantă deţine informaţii, după caz furnizate de surse protejate, care stabilesc faptul că operatorii respectivi nu deţin gradul de încredere necesar pentru a exclude riscurile la adresa securităţii statului membru în cauză. Astfel de riscuri pot să fie cauzate de anumite caracteristici ale produselor furnizate de către candidat sau de structura participaţiilor la capitalul candidatului.

(66)Nerespectarea dispoziţiilor interne de transpunere a Directivei 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalităţii de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă (¹) şi a Directivei 76/207/CEE a Consiliului din 9 februarie 1976 privind punerea în aplicare a principiului egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte accesul la încadrarea în muncă, la formarea şi la promovarea profesională, precum şi condiţiile de muncă (²), care a făcut obiectul unei hotărâri cu caracter definitiv sau al unei hotărâri cu efect echivalent, poate fi considerată o încălcare a eticii profesionale de către operatorul economic sau o abatere gravă.

(67)Dată fiind sensibilitatea sectoarelor apărării şi securităţii, fiabilitatea operatorilor economici cărora le sunt atribuite contracte este crucială. Această fiabilitate depinde, în special, de capacitatea lor de a răspunde cerinţelor autorităţii/ entităţii competente la nivel de securitate a aprovizionării şi de securitate a informaţiei. În plus, nicio dispoziţie a prezentei directive nu ar trebui să împiedice o autoritate/ entitate contractantă să excludă un operator economic în oricare dintre etapele procesului de atribuire a unui contract în cazul în care autoritatea/entitatea contractantă deţine informaţii potrivit cărora atribuirea contractului, în totalitate sau parţial, operatorului economic respectiv ar putea cauza un risc la adresa intereselor esenţiale de securitate ale statului membru în cauză.

(68)În absenţa unui regim comunitar referitor la securitatea informaţiei, este responsabilitatea autorităţilor/entităţilor contractante sau a statelor membre să definească nivelul capacităţii tehnice care este necesar în acest domeniu pentru a participa la procedura de atribuire şi de a evalua dacă respectivii candidaţi respectă nivelul de securitate necesar. Adesea, statele membre au încheiat acorduri bilaterale de securitate care conţin norme privind recunoaşterea reciprocă a autorizaţiilor naţionale de securitate. Chiar şi în cazul în care există astfel de acorduri, capacităţile operatorilor economici din alte state membre în domeniul securităţii informaţiei pot fi verificate, iar o astfel de verificare ar trebui realizată în conformitate cu principiile nediscriminării, egalităţii de tratament şi proporţionalităţii.

(69)Atribuirea contractelor ar trebui realizată în baza unor criterii obiective care să asigure respectarea principiilor de transparenţă, de nediscriminare şi de egalitate de tratament şi care să garanteze că evaluarea ofertelor se desfăşoară în mod transparent şi obiectiv, în condiţii de concurenţă efectivă. Prin urmare, trebuie admisă numai aplicarea a două criterii de atribuire: criteriul "preţului celui mai scăzut" şi criteriul "ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic".

(70)Pentru a garanta respectarea principiului egalităţii de tratament la atribuirea contractelor, trebuie prevăzută obligaţia, care a fost consacrată în jurisprudenţă, de a se asigura transparenţa necesară pentru a permite fiecărui ofertant să fie informat în mod corespunzător cu privire la criteriile şi modalităţile care urmează să fie aplicate în vederea identificării ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic. Prin urmare, autorităţilor/entităţilor contractante le revine responsabilitatea de a preciza în timp util criteriile de atribuire a contractelor, precum şi ponderea relativă pe care o are fiecare dintre respectivele criterii, astfel încât ofertanţii să poată ţine seama de ele la pregătirea ofertelor. Autorităţile/entităţile contractante pot deroga de la obligaţia de a indica ponderea criteriilor de atribuire a contractelor în cazuri justificate corespunzător şi pe care le pot motiva, în cazul în care respectiva pondere nu poate fi stabilită în prealabil, în special ca urmare a complexităţii contractului. În acest caz, autorităţile contractante trebuie să indice respectivele criterii în ordinea descrescătoare a importanţei lor.

(71)În cazul în care aleg să atribuie contractul ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, autorităţile/ entităţile contractante evaluează ofertele pentru a stabili care dintre ele prezintă cel mai bun raport calitate/preţ. În acest sens, autorităţile/entităţile contractante stabilesc criteriile economice şi calitative care, luate împreună, trebuie să le permită identificarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic pentru respectiva autoritate/ entitate contractantă. Stabilirea criteriilor depinde de obiectul contractului, întrucât acestea trebuie să permită evaluarea nivelului de performanţă prezentat de fiecare ofertă în raport cu obiectul contractului, astfel cum este definit în specificaţiile tehnice, precum şi măsurarea raportului calitate/preţ prezentat de fiecare ofertă.

(72)Respectarea obligaţiilor privind transparenţa şi concurenţa ar trebui asigurată printr-un sistem eficient de căi de atac, inspirat de sistemul prevăzut de Directivele 89/665/CEE (¹) şi 92/13/CEE (²) ale Consiliului, astfel cum au fost modificate prin Directiva 2007/66/CE a Parlamentului European si a Consiliului (³), pentru contractele care intră sub incidenţa Directivelor 2004/17/CE şi 2004/18/CE. În special, ar trebui prevăzută posibilitatea unei căi de atac faţă de procedura de atribuire înainte de semnarea contractului, precum şi garanţiile necesare pentru eficienţa acestei căi de atac, cum ar fi termenul suspensiv. Ar trebui să existe şi posibilitatea căii de atac faţă de atribuirea ilegală, în mod direct, de contracte, precum şi faţă de contractele încheiate fără a respecta prezenta directivă.

(73)Cu toate acestea, procedurile care vizează căile de atac ar trebui să ţină seama de protecţia intereselor de securitate şi de apărare, în ceea ce priveşte procedurile organismelor responsabile de soluţionarea căilor de atac, alegerea măsurilor tranzitorii sau a sancţiunilor impuse pentru încălcarea obligaţiilor privind transparenţa şi concurenţa. În special, statele membre ar trebui să poată prevedea posibilitatea ca organismul responsabil de soluţionarea căilor de atac, independent de autoritatea/entitatea contractantă, să nu considere un contract ca lipsit de efecte, chiar dacă acesta a fost atribuit în mod ilegal potrivit motivelor menţionate de prezenta directivă, dacă acest organism constată, după analizarea tuturor aspectelor relevante, că circumstanţele excepţionale ale cauzei respective impun respectarea anumitor motive imperative de interes general. Având în vedere natura şi caracteristicile lucrărilor, bunurilor şi serviciilor care fac obiectul prezentei directive, astfel de motive imperative ar trebui să fie în primul rând legate de interesele generale de apărare şi securitate ale statelor membre. O astfel de situaţie este cea în care, spre exemplu, lipsa de efecte a unui contract ar periclita serios nu numai realizarea proiectului care constituie obiectul contractului, ci şi existenţa unui program de apărare şi/sau securitate mai cuprinzător, din care face parte proiectul respectiv.

(76)În special, Comisia ar trebui să fie împuternicită să revizuiască valoarea pragurilor pentru contracte prin alinierea lor la pragurile stabilite în Directiva 2004/17/CE şi să modifice anumite numere de referinţă din nomenclatura CPV şi procedurile de trimitere, în anunţuri, la poziţii speciale din respectiva nomenclatură, precum şi modalităţile şi caracteristicile tehnice ale dispozitivelor electronice de primire.

CUPRINS
TITLUL I	DEFINIŢII, DOMENIU DE APLICARE ŞI PRINCIPII GENERALE
Articolul 1.	Definiţii
Articolul 2.	Domeniu de aplicare
Articolul 3.	Contracte mixte
Articolul 4.	Principii în domeniul achiziţiilor
TITLUL II	NORME PRIVIND CONTRACTELE
CAPITOLUL I	Dispoziţii generale
Articolul 5.	Operatori economici
Articolul 6.	Obligaţii ale autorităţilor/entităţilor contractante privind confidenţialitatea
Articolul 7.	Protecţia informaţiilor clasificate
CAPITOLUL II	Praguri, organisme centrale de achiziţie şi excluderi
Secţiunea 1.	Praguri
Articolul 8.	Valoarea pragurilor pentru contracte
Articolul 9.	Metode de calcul al valorii estimate a contractelor şi a acordurilor-cadru
Secţiunea 2.	Organisme centrale de achiziţie
Articolul 10.	Contracte şi acorduri-cadru atribuite de organismele centrale de achiziţie
Secţiunea 3.	Excluderea unor contracte
Articolul 11.	Utilizarea excluderilor
Articolul 12.	Contracte atribuite în temeiul normelor internaţionale
Articolul 13.	Excluderi speciale
Secţiunea 4.	Regimuri speciale
Articolul 14.	Contracte rezervate
CAPITOLUL III	Regimul aplicabil contractelor de prestare de servicii
Articolul 15.	Contracte de prestare de servicii menţionate la anexa I
Articolul 16.	Contracte de prestare de servicii menţionate la anexa II
Articolul 17.	Contracte mixte care includ servicii enumerate la anexele I şi II
CAPITOLUL IV	Norme speciale privind documentele contractului
Articolul 18.	Specificaţiile tehnice
Articolul 19.	Variante
Articolul 20.	Condiţii de executare a contractului
Articolul 21.	Subcontractarea
Articolul 22.	Securitatea informaţiei
Articolul 23.	Securitatea aprovizionării
Articolul 24.	Obligaţii privind fiscalitatea, protecţia mediului, prevederile privind protecţia muncii şi condiţiile de muncă
CAPITOLUL V	Proceduri
Articolul 25.	Proceduri aplicabile
Articolul 26.	Procedura de negociere cu publicarea unui anunţ de participare
Articolul 27.	Dialogul competitiv
Articolul 28.	Cazuri care justifică recurgerea la procedura de negociere fără publicarea unui anunţ de participare
Articolul 29.	Acorduri-cadru
CAPITOLUL VI	Norme de publicitate şi transparenţă
Secţiunea 1.	Publicarea anunţurilor
Articolul 30.	Anunţuri
Articolul 31.	Publicarea neobligatorie
Articolul 32.	Forma şi modalităţile de publicare a anunţurilor
Secţiunea 2.	Termene
Articolul 33.	Termene de primire a cererilor de participare şi de primire a ofertelor
Secţiunea 3.	Conţinutul şi mijloacele de transmitere a informaţiilor
Articolul 34.	Invitaţii de prezentare a ofertelor, de participare la dialog sau de negociere
Articolul 35.	Informarea candidaţilor şi ofertanţilor
Secţiunea 4.	Comunicări
Articolul 36.	Norme aplicabile comunicărilor
Secţiunea 5.	Procese-verbale
Articolul 37.	Conţinutul proceselor-verbale
CAPITOLUL VII	Desfăşurarea procedurii
Secţiunea 1.	Dispoziţii generale
Articolul 38.	Verificarea eligibilităţii şi a selecţiei participanţilor şi atribuirea contractelor
Secţiunea 2.	Criterii calitative de selecţie
Articolul 39.	Situaţia personală a candidatului sau a ofertantului
Articolul 40.	Aptitudinea de exercitare a activităţii profesionale
Articolul 41.	Capacitatea economică şi financiară
Articolul 42.	Capacitatea tehnică şi/sau profesională
Articolul 43.	Normele sistemelor de gestionare a calităţii
Articolul 44.	Norme de gestionare a mediului
Articolul 45.	Documente şi informaţii suplimentare
Articolul 46.	Liste oficiale ale operatorilor economici agreaţi şi certificarea de către organismele de drept public sau privat
Secţiunea 3.	Atribuirea contractelor
Articolul 47.	Criterii de atribuire a contractelor
Articolul 48.	Utilizarea licitaţiilor electronice
Articolul 49.	Oferte anormal de scăzute
TITLUL III	NORME APLICABILE SUBCONTRACTĂRII
CAPITOLUL I	Subcontracte atribuite de ofertanţii selectaţi care nu sunt autorităţi/entităţi
Articolul 50.	Domeniu de aplicare
Articolul 51.	Principii
Articolul 52.	Praguri şi norme privind publicitatea
Articolul 53.	Criterii pentru selecţia calitativă a subcontractanţilor
CAPITOLUL II	Subcontracte atribuite de ofertanţii selectaţi care sunt autorităţi/entităţi contractante
Articolul 54.	Norme aplicabile
TITLUL IV	NORME APLICABILE CĂILOR DE ATAC
Articolul 55.	Domeniul de aplicare şi disponibilitatea căilor de atac
Articolul 56.	Cerinţe referitoare la căile de atac
Articolul 57.	Termenul suspensiv
Articolul 58.	Derogări de la termenul suspensiv
Articolul 59.	Termene de introducere a unei căi de atac
Articolul 60.	Lipsa de efecte
Articolul 61.	Încălcări ale acestui titlu şi sancţiuni alternative
Articolul 62.	Termene
Articolul 63.	Mecanismul de remediere
Articolul 64.	Conţinutul unui anunţ de transparenţă ex-ante voluntară
TITLUL V	OBLIGAŢII STATISTICE, COMPETENŢE DE EXECUTARE ŞI DISPOZIŢII FINALE
Articolul 65.	Obligaţii statistice
Articolul 66.	Conţinutul raportului statistic
Articolul 67.	Procedura comitetului
Articolul 68.	Revizuirea pragurilor
Articolul 69.	Modificări
Articolul 70.	Modificarea Directivei 2004/17/CE
Articolul 71.	Modificarea Directivei 2004/18/CE
Articolul 72.	Transpunerea
Articolul 73.	Revizuire şi raportare
Articolul 74.	Intrarea în vigoare
Articolul 75.	Destinatari
ANEXE
Anexa I	Servicii menţionate la articolele 2 şi 15
Anexa II	Servicii menţionate la articolele 2 şi 16
Anexa III	Definirea anumitor specificaţii tehnice menţionate la articolul 18
Anexa IV	Informaţii care trebuie să figureze în anunţurile menţionate la articolul 30
Anexa V	Informaţii care trebuie să figureze în anunţurile de subcontractare menţionate la articolul 52
Anexa VI	Caracteristici privind publicarea
Anexa VII	Registre
Anexa VIII	Cerinţe privind echipamentele de primire pe cale electronică a cererilor de participare şi a ofertelor

TITLUL I:DEFINIŢII, DOMENIU DE APLICARE ŞI PRINCIPII GENERALE

Art. 1: Definiţii

3."contracte de lucrări" înseamnă contracte, având ca obiect fie execuţia, fie atât proiectarea, cât şi execuţia unor lucrări referitoare la una dintre activităţile menţionate în capitolul 45 din CPV sau a unei lucrări, fie realizarea, prin orice mijloace, a unei lucrări care să răspundă necesităţilor precizate de autoritatea/entitatea contractantă. Prin "lucrare" se înţelege rezultatul unor lucrări de construcţii sau de inginerie civilă luate în ansamblu care este suficient prin el însuşi pentru a îndeplini o funcţie economică sau tehnică;

5."contracte de prestare de servicii" înseamnă contracte, altele decât contractele de lucrări şi contractele de furnizare de bunuri, care au ca obiect prestarea de servicii.

8."informaţii clasificate" înseamnă orice informaţii sau materiale, indiferent de forma, natura, sau modul de transmitere al acestora, cărora li s-a atribuit un anumit nivel de clasificare de securitate sau de protecţie şi care, în interesul securităţii naţionale şi în conformitate cu actele cu putere de lege şi cu actele administrative în vigoare în statul membru în cauză, necesită protecţie împotriva oricărei însuşiri ilegale, distrugeri, sustrageri, divulgări, pierderi sau împotriva accesului persoanelor neautorizate, sau a oricărui alt tip de prejudiciu;

10."criză" înseamnă orice situaţie într-un stat membru sau într-o ţară terţă în care s-a produs un fapt prejudiciabil care depăşeşte în mod clar dimensiunea faptelor prejudiciabile din viaţa de zi cu zi şi care periclitează sau limitează în mod considerabil viaţa şi sănătatea oamenilor, care are un impact semnificativ asupra valorilor materiale sau care face necesare măsurile de aprovizionare a populaţiei cu bunuri de primă necesitate; se consideră, de asemenea, că s-a produs o criză atunci când apariţia unui astfel de fapt prejudiciabil este considerată iminentă; conflictele armate şi războaiele sunt considerate crize în sensul prezentei directive;

12."licitaţie electronică" înseamnă un proces repetitiv care implică un dispozitiv electronic pentru prezentarea noilor preţuri, revăzute în sens descrescător şi/sau a noilor valori privind anumite elemente ale ofertelor, care apar după o evaluare iniţială completă a ofertelor, permiţând clasificarea lor prin metode de evaluare automată.

18."organism central de achiziţie" înseamnă o autoritate/entitate contractantă, astfel cum este menţionată la articolul 1 alineatul (9) din Directiva 2004/18/CE sau la articolul 2 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2004/17/CE, sau un organism public european care:

21."dialog competitiv" înseamnă o procedură la care orice operator economic poate solicita să participe şi în cadrul căreia autoritatea/entitatea contractantă conduce un dialog cu candidaţii admişi la această procedură, în vederea dezvoltării uneia sau mai multor soluţii capabile să răspundă necesităţilor şi pe baza căreia sau cărora candidaţii selectaţi urmează să fie invitaţi să îşi depună ofertele.

23."întreprindere afiliată" înseamnă orice întreprindere asupra căreia ofertantul selectat poate exercita, în mod direct sau indirect, o influenţă dominantă, sau orice întreprindere care poate exercita o influenţă dominantă asupra ofertantului selectat sau care, ca şi ofertantul selectat, face obiectul influenţei dominante a altei întreprinderi din punctul de vedere al proprietăţii, al participării financiare sau al normelor care o guvernează. Influenţa unei întreprinderi asupra altei întreprinderi este considerată dominantă, în mod direct sau indirect, în cazul în care:

Art. 2: Domeniul de aplicare

Art. 3: Contracte mixte

TITLUL II:NORME PRIVIND CONTRACTELE

CAPITOLUL I:Dispoziţii generale

Art. 5: Operatori economici

(1)Candidaţii sau ofertanţii care, în temeiul legislaţiei statului membru în care sunt stabiliţi, au dreptul să presteze serviciile în cauză nu pot fi respinşi numai pe motiv că, în temeiul legislaţiei statului membru în care se atribuie contractul, sunt obligaţi să fie ori persoane fizice, ori persoane juridice.

(2)Grupurile de operatori economici pot depune oferte sau se pot prezenta în calitate de candidaţi. Pentru depunerea unei oferte sau a unei cereri de participare, autorităţile/entităţile contractante nu pot impune acestor grupuri să adopte o formă juridică specifică; cu toate acestea, grupului selectat i se poate cere acest lucru în cazul în care i s-a atribuit contractul, în măsura în care această transformare este necesară în scopul executării satisfăcătoare a contractului.

Art. 6: Obligaţii ale autorităţilor/entităţilor contractante privind confidenţialitatea

Fără a aduce atingere dispoziţiilor prezentei directive, în special celor privind obligaţiile în materie de publicitate privind contractele atribuite şi de informare a candidaţilor şi a ofertanţilor prevăzute la articolul 30 alineatul (3) şi la articolul 35, şi, în conformitate cu dreptul intern căruia i se supune autoritatea/ entitatea contractantă, în special cu legislaţia privind accesul la informaţii, aceasta din urmă, sub rezerva drepturilor dobândite prin contract, nu divulgă informaţiile comunicate de operatorii economici cu titlu confidenţial; respectivele informaţii cuprind în special secrete tehnice sau comerciale şi aspectele confidenţiale ale ofertelor.

CAPITOLUL II:Praguri, organisme centrale de achiziţie şi excluderi

Secţiunea 1:Praguri

Art. 9: Metode de calcul al valorii estimate a contractelor şi a acordurilor-cadru

(1)Calcularea valorii estimate a unui contract se bazează pe valoarea totală de plată, fără TVA, estimată de autoritatea/entitatea contractantă. Acest calcul ţine seama de valoarea totală estimată, inclusiv de orice formă de opţiune posibilă şi de eventualele reînnoiri ale contractului.

(5)_

a)În cazul în care o lucrare preconizată sau un proiect de achiziţii de servicii poate duce la atribuirea simultană a contractelor sub formă de loturi separate, se ţine seama de valoarea globală estimată a totalităţii respectivelor loturi.

b)în cazul în care un proiect de achiziţii de bunuri omogene poate duce la atribuirea simultană a contractelor sub formă de loturi separate, se ţine seama de valoarea estimată a tuturor loturilor la aplicarea articolului 8 literele (a) şi (b).

(6)Pentru contractele de furnizare de bunuri care au ca obiect leasingul, locaţiunea sau cumpărarea cu plata în rate de produse, valoarea care trebuie luată în considerare ca bază de calcul a valorii estimate a contractului este următoarea:

(7)În cazul contractelor de furnizare de bunuri sau de prestare de servicii caracterizate prin regularitate sau destinate să fie reînnoite în decursul unei anumite perioade, se consideră ca bază de calcul a valorii estimate a contractului:

(8)În cazul contractelor de prestare de servicii, valoarea de care se ţine seama ca bază de calcul a valorii estimate a contractului este, după caz, următoarea:

Secţiunea 2:Organisme centrale de achiziţie

Art. 10: Contracte şi acorduri-cadru atribuite de organismele centrale de achiziţie

(2)Se consideră că autorităţile/entităţile contractante care achiziţionează lucrări, bunuri şi/sau servicii prin intermediul unui organism central de achiziţie, în cazurile prevăzute la articolul 1 alineatul (18), au respectat dispoziţiile prezentei directive în măsura în care:

Secţiunea 3:Excluderea unor contracte

Art. 12: Contracte atribuite în temeiul normelor internaţionale

Art. 13: Excluderi speciale

(c)contractelor atribuite în cadrul unui program de cooperare bazat pe cercetare şi dezvoltare, desfăşurat în comun de cel puţin două state membre şi având drept obiectiv elaborarea unui produs nou şi, dacă este cazul, fazelor ulterioare pentru întreaga durată sau anumite părţi ale ciclului de viaţă al acestui produs. La încheierea unui astfel de program de cooperare la care participă doar state membre, acestea transmit Comisiei ponderea cheltuielilor legate de cercetare şi dezvoltare din costul total al programului de cooperare, acordul de repartizare a costurilor, precum şi ponderea achiziţiilor pe stat membru, după caz;

Secţiunea 4:Regimuri speciale

Art. 14: Contracte rezervate

CAPITOLUL III:Regimul aplicabil contractelor de prestare de servicii

CAPITOLUL IV:Norme speciale privind documentele contractului

Art. 18: Specificaţii tehnice

(3)Fără a aduce atingere normelor tehnice naţionale obligatorii (inclusiv celor legate de siguranţa produselor) sau cerinţelor tehnice pe care statul membru, în temeiul acordurilor internaţionale în materie de standardizare, trebuie să le îndeplinească pentru a garanta interoperabilitatea impusă de acordurile menţionate anterior şi cu condiţia să fie compatibile cu dreptul comunitar, specificaţiile tehnice sunt formulate:

a)fie prin trimitere la specificaţiile tehnice definite în anexa III şi, în ordinea preferinţelor:

(4)În cazul în care se folosesc de posibilitatea de a face trimitere la specificaţiile prevăzute la alineatul (3) litera (a), autorităţile/entităţile contractante nu pot respinge o ofertă pe motiv că produsele sau serviciile oferite nu sunt conforme cu specificaţiile la care au făcut trimitere, dacă ofertantul dovedeşte în oferta sa, într-un mod care să răspundă cerinţelor autorităţii/ entităţii contractante, prin orice mijloace adecvate, că soluţiile pe care le propune îndeplinesc în mod echivalent cerinţele definite în specificaţiile tehnice.

(5)În cazul în care se folosesc de posibilitatea, prevăzută la alineatul (3), de a stabili performanţe sau cerinţe funcţionale de îndeplinit, autorităţile/entităţile contractante nu pot respinge o ofertă de lucrări, de produse sau de servicii conforme cu un standard naţional care transpune un standard european, cu un acord tehnic european, cu o specificaţie tehnică comună, cu un standard internaţional sau cu un sistem tehnic de referinţă elaborat de un organism european de standardizare, dacă aceste specificaţii se referă la performanţele sau la cerinţele funcţionale pe care respectivele autorităţi le-au impus.

(6)În cazul în care prevăd caracteristici de mediu în termeni de performanţe sau de cerinţe funcţionale, astfel cum sunt menţionate la alineatul (3) litera (b), autorităţile/entităţile contractante pot utiliza specificaţiile detaliate sau, dacă este necesar, părţi din acestea, conform etichetelor ecologice europene sau (multi)naţionale sau conform oricăror alte etichete ecologice, cu condiţia ca:

(8)Cu excepţia cazului în care sunt justificate de obiectul contractului, specificaţiile tehnice nu pot preciza un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu, şi nici nu se pot referi la o marcă, la un brevet, la un tip, la o origine sau la o producţie anumite, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor întreprinderi sau produse. O astfel de menţiune sau referire este autorizată, cu titlu excepţional, în cazul în care nu este posibilă o descriere suficient de exactă şi de inteligibilă a obiectului contractului în conformitate cu alineatele (3) şi (4); o astfel de menţiune sau referire este însoţită de cuvintele "sau echivalent".

Art. 19: Variante

Art. 20: Condiţii de executare a contractului

Autorităţile/entităţile contractante pot prevedea condiţii speciale privind executarea contractului, cu condiţia ca acestea să fie compatibile cu legislaţia comunitară şi să fie menţionate în documentele contractului (anunţurile de participare, caietul de sarcini, documentele descriptive sau documentele justificative). Aceste condiţii se pot referi, în special, la subcontractare sau pot urmări să asigure securitatea informaţiilor clasificate şi securitatea aprovizionării impuse de autoritatea/entitatea contractantă în conformitate cu articolele 21, 22 şi 23 sau pot lua în considerare o serie de aspecte sociale şi de mediu.

Art. 21: Subcontractarea

(4)Statele membre pot stabili dispoziţii conform cărora autoritatea/entitatea contractantă poate solicita sau poate fi obligată să solicite ofertantului selectat să subcontracteze unor terţi o parte din contract. Autoritatea/entitatea contractantă care impune acest tip de subcontractare exprimă acest procent minim sub forma unui interval de valori, care conţine un procent minim şi unul maxim. Procentul maxim nu poate depăşi 30 % din valoarea contractului. Un astfel de interval este proporţional cu obiectul şi valoarea contractului, precum şi cu caracterul sectorului industrial în cauză, inclusiv cu nivelul concurenţei de pe piaţa respectivă şi cu capacităţile tehnice relevante ale bazei industriale.

(5)În orice caz, atunci când un stat membru decide că autorităţile/entităţile contractante pot respinge subcontractanţii selectaţi de ofertant în faza procedurii de atribuire a contractului principal, respectiv de ofertantul selectat pe durata executării contractului, la baza acestui refuz nu pot sta decât criteriile aplicate pentru selectarea ofertanţilor pentru contractul principal. În cazul în care respinge un subcontractant, autoritatea/entitatea subcontractantă trebuie să prezinte ofertantului sau ofertantului selectat o justificare scrisă prin care să expună motivele pentru care consideră că subcontractantul/subcontractanţii în cauză nu îndeplineşte/îndeplinesc criteriile.

Art. 22: Securitatea informaţiei

(d)angajamentul ofertantului de a furniza informaţiile solicitate la litera (c) în ceea ce priveşte noii subcontractanţi înainte de a le atribui un subcontract.

În lipsa unei armonizări la nivel comunitar a sistemelor naţionale de autorizare a securităţii, statele membre pot decide că măsurile şi cerinţele menţionate la al doilea paragraf trebuie să fie conforme cu propriile dispoziţii naţionale privind autorizaţiile de securitate. Statele membre recunosc autorizaţiile de securitate pe care le consideră echivalente cu cele emise în conformitate cu dreptul lor intern, fără a aduce atingere posibilităţii de a desfăşura şi a ţine seama de propriile anchete suplimentare dacă apreciază că acestea sunt necesare.

Art. 23: Securitatea aprovizionării

(h)angajamentul ofertantului de a pune la dispoziţia autorităţii/entităţii contractante, în anumite condiţii care urmează a fi convenite, toate mijloacele specifice necesare pentru producerea pieselor de schimb, a componentelor, a ansamblurilor, precum şi a echipamentelor de testare speciale, inclusiv desenele tehnice, autorizaţiile şi instrucţiunile de utilizare, în cazul în care nu mai este în măsură să asigure aceste aprovizionări.

Art. 24: Obligaţii privind fiscalitatea, protecţia mediului, dispoziţiile de protecţie şi condiţiile de muncă

(1)Autoritatea/entitatea contractantă poate indica sau poate fi obligată de un stat membru să indice în caietul de sarcini organismul sau organismele de la care candidaţii sau ofertanţii pot obţine informaţii pertinente privind obligaţiile referitoare la fiscalitate, protecţia mediului, dispoziţiile de protecţie şi condiţiile de muncă în vigoare în statul membru, în regiunea, localitatea sau ţara terţă în care urmează să fie realizate lucrările sau serviciile respective şi care se vor aplica lucrărilor efectuate pe şantier sau serviciilor furnizate în decursul perioadei de executare a contractului.

(2)Autoritatea/entitatea contractantă care furnizează informaţiile prevăzute la alineatul (1) solicită ofertanţilor sau candidaţilor la procedurile de atribuire a contractelor să menţioneze că, la elaborarea ofertei, au ţinut seama de obligaţiile referitoare la dispoziţiile privind protecţia şi condiţiile de muncă în vigoare în locul în care urmează să fie realizate lucrările sau serviciile.

CAPITOLUL V:Proceduri

Art. 25: Proceduri aplicabile

Art. 26: Procedura de negociere cu publicarea unui anunţ de participare

Art. 27: Dialogul competitiv

(1)În cazul unor contracte deosebit de complexe, statele membre pot prevedea posibilitatea ca autorităţile/entităţile contractante, în măsura în care consideră că recurgerea la procedura restrânsă sau la procedura de negociere cu publicarea unui anunţ de participare nu permite atribuirea contractului, acestea din urmă să poată recurge la dialogul competitiv în conformitate cu prezentul articol.

(3)Autorităţile/entităţile contractante deschid un dialog cu candidaţii selectaţi în conformitate cu dispoziţiile aplicabile prevăzute la articolele 38-46, al cărui obiect sunt identificarea şi definirea mijloacelor celor mai potrivite care să răspundă necesităţilor lor. În decursul acestui dialog, pot discuta cu candidaţii selectaţi toate aspectele contractului.

(6)După ce au declarat încheierea dialogului şi după ce au informat participanţii, autorităţile/entităţile contractante îi invită pe aceştia să prezinte ofertele finale pe baza soluţiei sau soluţiilor prezentate şi specificate în cursul dialogului. Ofertele trebuie să cuprindă toate elementele solicitate şi necesare pentru realizarea proiectului.

(7)Autorităţile/entităţile contractante evaluează ofertele primite în funcţie de criteriile de atribuire stabilite în anunţul de participare sau în documentul descriptiv şi aleg oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, în conformitate cu articolul 47.

Art. 28: Cazuri care justifică recurgerea la procedura de negociere fără publicarea unui anunţ de participare

1.În cazul contractelor de lucrări, de furnizare de bunuri şi de prestare de servicii:

(b)în cazul unor oferte neregulate sau în cazul depunerii unor oferte inacceptabile în temeiul dispoziţiilor de drept intern compatibile cu articolele 5, 19, 21-24 şi cu capitolul VII din titlul II, depuse ca răspuns la o procedură restrânsă, o procedură de negociere sau la un dialog competitiv, în măsura în care:

(d)în măsura strict necesară, din motive de maximă urgenţă ca urmare a unor evenimente ce nu pot fi prevăzute de autorităţile/entităţile contractante în cauză, nu se pot respecta termenele pentru procedurile restrânse sau de negociere cu publicarea unui anunţ de participare, inclusiv termenele reduse menţionate la articolul 33 alineatul (7). Situaţiile invocate pentru a justifica maxima urgenţă nu trebuie în niciun caz să poată fi imputate autorităţii/entităţii contractante;

3.În cazul contractelor de furnizare de bunuri:

(a)în cazul livrărilor suplimentare efectuate de furnizorul iniţial şi destinate fie pentru înlocuirea parţială a bunurilor sau a instalaţiilor de uz curent, fie pentru extinderea bunurilor sau instalaţiilor existente, în cazul în care schimbarea furnizorului ar obliga autoritatea/entitatea contractantă să achiziţioneze un material tehnic cu caracteristici diferite care duce la incompatibilitate sau la dificultăţi tehnice disproporţionate de utilizare şi întreţinere.

4.În cazul contractelor de lucrări şi al contractelor de prestare de servicii:

(a)pentru lucrările sau serviciile suplimentare care nu sunt prevăzute în proiectul propus iniţial, şi nici în contractul iniţial şi care au devenit necesare, ca urmare a unei situaţii neprevăzute, pentru execuţia lucrării sau serviciilor în conformitate cu specificaţiile, cu condiţia atribuirii contractului operatorului economic care execută respectiva lucrare sau respectivul serviciu:

(b)în cazul unor lucrări sau servicii noi care constau în repetarea unor lucrări sau servicii similare încredinţate de către aceleaşi autorităţi/entităţi contractante operatorului economic câştigător al contractului iniţial, cu condiţia ca respectivele lucrări sau servicii să fie conforme cu un proiect de bază şi ca acest proiect să fi făcut obiectul unui contract iniţial atribuit printr-o procedură restrânsă, printr-o procedură de negociere cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare sau prin dialog competitiv.

5.În cazul contractelor legate de prestarea de servicii de transport aerian şi maritim destinate forţelor armate sau forţelor de securitate ale unui stat membru mobilizate sau care urmează a fi mobilizate în afara graniţelor, atunci când autoritatea/entitatea contractantă trebuie să achiziţioneze astfel de servicii de la operatorii economici care garantează validitatea ofertelor lor doar pentru perioade foarte scurte, astfel încât termenele aplicabile procedurii restrânse sau procedurii de negociere cu publicarea unui anunţ de participare, inclusiv termenele menţionate la articolul 33 alineatul (7), nu pot fi respectate.

Art. 29: Acorduri-cadru

(2)În vederea încheierii unui acord-cadru, autorităţile/entităţile contractante respectă normele procedurale prevăzute de prezenta directivă în toate etapele, până la atribuirea contractelor bazate pe respectivul acord-cadru. Părţile la acordul-cadru sunt alese prin aplicarea criteriilor de atribuire stabilite în conformitate cu articolul 47.

(4)În cazul în care un acord-cadru se încheie cu mai mulţi operatori economici, numărul acestora trebuie să fie cel puţin egal cu trei, în măsura în care există un număr suficient de operatori economici care să îndeplinească criteriile de selecţie şi/sau în măsura în care există un număr suficient de oferte care să corespundă criteriilor de atribuire.

CAPITOLUL VI:Norme de publicitate şi transparenţă

Secţiunea 1:Publicare de anunţuri

Art. 30: Anunţuri

(1)Autorităţile/entităţile contractante pot face cunoscut, prin intermediul unui anunţ de informare prealabilă, publicat de acestea sau de Comisie, "profilul cumpărătorului" prevăzut în anexa VI punctul 2:

c)în ceea ce priveşte lucrările, caracteristicile esenţiale ale contractelor sau ale acordurilor-cadru pe care intenţionează să le atribuie.

(3)Autorităţile/entităţile contractante care au atribuit un contract sau au încheiat un acord-cadru trimit un anunţ privind rezultatele procedurii de atribuire în termen de cel mult 48 de zile de la atribuirea contractului sau de la încheierea acordului-cadru.

Art. 32: Forma şi modalităţile de publicare a anunţurilor

(2)Anunţurile trimise Comisiei de autorităţile/entităţile contractante sunt transmise fie pe cale electronică, în conformitate cu formatul şi modalităţile de transmitere menţionate la punctul 3 din anexa VI, fie prin alte mijloace. În cazul în care se recurge la procedura accelerată prevăzută la articolul 33 alineatul (7), anunţurile trebuie trimise fie prin fax, fie pe cale electronică, în conformitate cu formatul şi modalităţile de transmitere menţionate în anexa VI punctul 3.

(3)Anunţurile redactate şi trimise pe cale electronică, în conformitate cu formatul şi modalităţile de transmitere menţionate în anexa VI punctul 3, se publică în termen de cel mult cinci zile de la data trimiterii.

(5)Anunţurile şi conţinutul acestora nu pot fi publicate la nivel naţional sau publicate în profilul unui cumpărător înainte de data la care sunt trimise Comisiei.

Secţiunea 2:Termene

Art. 33: Termene de primire a cererilor de participare şi de primire a ofertelor

(3)În cazul în care autorităţile/entităţile contractante au publicat un anunţ de informare prealabilă, termenul minim de primire a ofertelor prevăzut la alineatul (2) al doilea paragraf poate fi redus, ca regulă generală, la 36 de zile, dar, în nici un caz, nu poate fi redus la mai puţin de 22 de zile.

(5)Termenele de primire a ofertelor prevăzute la alineatul (2) al doilea paragraf pot fi reduse cu cinci zile în cazul în care autoritatea/entitatea contractantă oferă, pe cale electronică şi începând de la data publicării anunţului în conformitate cu anexa VI, accesul liber, direct şi total la caietul de sarcini şi la orice documente suplimentare, menţionând în textul anunţului adresa de Internet la care poate fi consultată această documentaţie.

(6)În cazul în care, indiferent de motiv, caietul de sarcini şi documentele sau informaţiile suplimentare, deşi solicitate în timp util, nu au fost furnizate în termenele stabilite la articolul 34 sau în cazul în care ofertele nu pot fi formulate decât în urma unei vizite la faţa locului sau după consultarea pe loc a documentelor anexate la caietul de sarcini, termenele de primire a ofertelor sunt prelungite astfel încât toţi operatorii economici interesaţi să poată avea acces la toate informaţiile necesare pentru formularea ofertelor.

(7)În procedurile restrânse şi de negociere cu publicarea unui anunţ de participare, în cazul în care, din cauza naturii urgente a situaţiei, nu se pot respecta termenele minime stabilite la prezentul articol, autorităţile/entităţile contractante pot stabili:

Secţiunea 3:Conţinutul şi mijloacele de transmitere a informaţiilor

Art. 34: Invitaţii de prezentare a ofertelor, de participare la dialog sau de negociere

(3)În cazul în care o entitate, alta decât autoritatea/entitatea contractantă responsabilă de procedura de atribuire, dispune de documentele contractului, documentul descriptiv şi/sau de documentele suplimentare, invitaţia precizează adresa serviciului de la care poate fi solicitată respectiva documentaţie şi, după caz, data limită la care se pot solicita documentele în cauză, precum şi valoarea şi modalităţile de plată a sumei care trebuie plătită pentru a obţine documentele. Serviciile competente trimit operatorilor economici documentaţia menţionată anterior de îndată după primirea cererii în acest sens.

(5)În afară de elementele prevăzute la alineatele (2), (3) şi (4), invitaţia cuprinde cel puţin:

Art. 35: Informarea candidaţilor şi ofertanţilor

(1)Autorităţile/entităţile contractante informează în cel mai scurt timp candidaţii şi ofertanţii cu privire la deciziile luate în ceea ce priveşte atribuirea unui contract sau încheierea unui acord-cadru, inclusiv cu privire la motivele pentru care au decis să renunţe la atribuirea unui contract sau la încheierea unui acord-cadru pentru care lansaseră o invitaţie de participare şi să reînceapă procedura; în cazul în care autorităţilor/entităţilor contractante li se solicită acest lucru, informaţiile sunt furnizate în scris.

(2)La cererea scrisă a părţii în cauză, autoritate/entitatea contractantă, sub rezerva alineatului (3), comunică, în cel mai scurt timp şi la cel mult 15 zile de la data primirii unei cereri scrise, următoarele informaţii:

b)fiecărui ofertant respins, motivele respingerii ofertei sale, inclusiv, în special, în cazurile prevăzute la articolul 18 alineatele (4) şi (5), motivele deciziei de neechivalenţă sau motivele deciziei conform căreia lucrările, bunurile sau serviciile nu corespund cu performanţele sau cu cerinţele funcţionale şi, în cazurile prevăzute la articolul 22 şi 23, motivele deciziei sale potrivit căreia cerinţele de securitate a informaţiilor şi de securitate a aprovizionării nu sunt îndeplinite;

(3)Cu toate acestea, autorităţile/entităţile contractante pot decide să nu comunice anumite informaţii privind atribuirea contractelor sau încheierea acordurilor-cadru, prevăzute la alineatul (1), în cazul în care dezvăluirea respectivelor informaţii ar împiedica punerea în aplicare a legislaţiei sau ar fi contrară interesului public, în special intereselor de apărare şi de securitate, ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale operatorilor economici, indiferent dacă sunt publici sau privaţi, sau ar aduce atingere concurenţei loiale dintre aceştia.

Secţiunea 4:Comunicări

Art. 36: Norme aplicabile comunicărilor

(5)Următoarele norme se aplică dispozitivelor de transmisie şi recepţie electronică a ofertelor, precum şi dispozitivelor de recepţie electronică a cererilor de participare:

(6)Următoarele norme se aplică transmiterii cererilor de participare:

Secţiunea 5:Procese-verbale

Art. 37: Conţinutul proceselor-verbale

(1)Autorităţile/entităţile contractante trebuie să întocmească, pentru fiecare contract şi pentru fiecare acord-cadru, un proces-verbal pentru a confirma faptul că procedura de selecţie s-a desfăşurat într-un mod transparent şi nediscriminatoriu, proces-verbal care să cuprindă cel puţin următoarele elemente:

CAPITOLUL VII:Desfăşurarea procedurii

Secţiunea 1:Dispoziţii generale

Art. 38: Verificarea eligibilităţii şi a selecţiei participanţilor şi atribuirea contractelor

(1)Contractele se atribuie pe baza criteriilor prevăzute la articolele 47 şi 49, ţinând seama de articolul 19, după verificarea respectării cerinţelor de către operatorii economici care nu au fost respinşi în temeiul articolelor 39 sau 40, realizată de autorităţile/entităţile contractante conform criteriilor referitoare la capacitatea economică şi financiară, la cunoştinţele sau capacităţile profesionale şi tehnice menţionate la articolele 41-46 şi, după caz, în conformitate cu normele şi criteriile nediscriminatorii prevăzute la alineatul (3) din prezentul articol.

(3)În cadrul procedurilor restrânse, a procedurii de negociere cu publicarea unui anunţ de participare, precum şi în cadrul dialogului competitiv, autorităţile/entităţile contractante pot limita numărul candidaţilor corespunzători pe care îi vor invita să îşi prezinte ofertele sau pe care îi vor invita la dialog. În acest caz:

În cazul în care consideră că numărul candidaţilor corespunzători este prea redus pentru a garanta o concurenţă veritabilă, autoritatea/entitatea contractantă poate suspenda procedura şi republica anunţul iniţial de participare, în conformitate cu articolul 30 alineatul (2) şi articolul 32, stabilind un nou termen de depunere a cererilor de participare. În acest caz, candidaţii selectaţi în urma primei publicări şi cei selectaţi în urma celei de-a doua publicări sunt invitaţi în conformitate cu articolul 34. Această opţiune nu aduce atingere capacităţii autorităţii/entităţii contractante de a anula procedura în desfăşurare şi de a lansa o nouă procedură.

(5)În cazul în care se apelează la opţiunea de a reduce numărul de soluţii care urmează să fie discutate sau de oferte care urmează să fie negociate, prevăzută la articolul 26 alineatul (3) şi la articolul 27 alineatul (4), autorităţile/entităţile contractante acţionează în acest sens aplicând criteriile de atribuire pe care le-au menţionat în anunţul de participare sau în caietul de sarcini. În etapa finală, acest număr trebuie să garanteze o concurenţă reală, în măsura în care există un număr suficient de soluţii sau de candidaţi corespunzători.

Secţiunea 2:Criterii calitative de selecţie

Art. 39: Situaţia personală a candidatului sau a ofertantului

(1)Este exclus de la participarea la o procedură de atribuire a unui contract orice candidat sau ofertant care a făcut obiectul unei condamnări pronunţate printr-o hotărâre definitivă, de care autoritatea/entitatea contractantă are cunoştinţă, din unul sau mai multe dintre motivele enumerate mai jos:

b)corupţie, în sensul articolului 3 din Actul din 26 mai 1997 (²) şi, respectiv, în sensul articolului 2 alineatul(1) din Decizia-cadru 2003/568/JAI (³);

e)spălare de bani şi finanţarea terorismului, în sensul articolului 1 din Directiva 2005/60/CE (³).

În scopul punerii în aplicare a prezentului alineat, autorităţile/ entităţile contractante le solicită candidaţilor sau ofertanţilor, după caz, să furnizeze documentele menţionate la alineatul (3) şi se pot adresa autorităţilor competente, în cazul în care au incertitudini în ceea ce priveşte situaţia personală a respectivilor candidaţi/ofertanţi, în scopul de a obţine informaţiile pe care le consideră necesare privind situaţia personală a acestora. În cazul în care informaţiile se referă la un candidat sau ofertant stabilit în alt stat membru decât cel al autorităţii/entităţii contractante, autoritatea/entitatea contractantă poate solicita cooperarea autorităţilor competente. În conformitate cu legislaţia internă a statului membru în care sunt stabiliţi candidaţii sau ofertanţii, solicitările se referă la persoane fizice şi/sau la persoane juridice, inclusiv, după caz, la directori de companii sau la orice persoană cu putere de reprezentare, de decizie sau de control în ceea ce priveşte candidatul sau ofertantul.

(2)Poate fi exclus de la participarea la un contract orice operator economic:

(3)Autorităţile/entităţile contractante acceptă ca dovezi suficiente care atestă că operatorul economic nu se încadrează în cazurile prevăzute la alineatul (1) şi la alineatul (2) literele (a), (b), (c), (f) sau (g) următoarele:

b)în ceea ce priveşte alineatul (2) literele (f) sau (g), un certificat eliberat de autoritatea competentă a statului membru în cauză.

În cazul în care un document sau un certificat nu este eliberat de ţara în cauză sau nu menţionează toate cazurile prevăzute la alineatul (1) şi la alineatul (2) literele (a), (b) sau (c), documentul sau certificatul poate fi înlocuit de o declaraţie pe propria răspundere sau, în statele membre în care nu există o astfel de declaraţie, de o declaraţie solemnă făcută de persoana interesată în faţa autorităţii judiciare sau administrative competente, a unui notar sau a unui organism profesional competent din ţara de origine sau de provenienţă.

Art. 40: Aptitudinea de exercitare a activităţii profesionale

În cazul în care, pentru a-şi desfăşura activitatea profesională, un candidat trebuie să fie înscris într-un registru profesional sau de comerţ din statul membru de origine sau de stabilire, acesta poate fi invitat să demonstreze că este înregistrat la un astfel de registru sau să prezinte o declaraţie pe propria răspundere sau un certificat, în sensul anexei VII partea A, pentru contractele de lucrări, în sensul anexei VII partea B, pentru contractele de furnizare de bunuri, şi în sensul anexei VII partea C, pentru contractele de prestare de servicii. Listele enumerate la anexa VII sunt indicative. Statele membre aduc la cunoştinţa Comisiei şi a celorlalte state membre orice modificări intervenite în registrele lor şi mijloacele de probă menţionate în aceste liste.

Art. 41: Capacitatea economică şi financiară

(1)Dovada capacităţii economice şi financiare a unui operator economic poate fi făcută, ca regulă generală, prin una sau mai multe dintre următoarele referinţe:

Art. 42: Capacitatea tehnică şi/sau profesională

(1)Capacităţile tehnice ale operatorilor economici pot fi dovedite, ca regula generală, într-unul din următoarele moduri, în funcţie de natura, cantitatea sau importanţa şi utilizarea lucrărilor, a bunurilor sau a serviciilor:

a)_

d)un control efectuat de autoritatea/entitatea contractantă sau, în numele acesteia, de un organism oficial competent din ţara în care este stabilit operatorul economic, sub rezerva acordului respectivului organism; acest control urmăreşte capacităţile de producţie ale furnizorului sau capacitatea tehnică a operatorului economic şi, dacă este necesar, mijloacele de studiu şi de cercetare de care dispune acesta, precum şi măsurile pe care urmează să le ia pentru a controla calitatea;

h)o descriere a utilajelor, a materialelor şi a echipamentelor tehnice, a efectivelor de personal şi a know-how-ului său şi/sau a surselor de aprovizionare - cu indicarea locaţiei geografice în cazul în care aceasta este situată în afara teritoriului Uniunii - pe care operatorul economic le are la dispoziţie în vederea executării contractului, pentru a face faţă unor eventuale creşteri ale necesităţilor autorităţii/entităţii contractante ca urmare a unei situaţii de criză sau pentru a asigura întreţinerea, modernizarea şi adaptarea bunurilor care fac obiectul respectivului contract;

i)în ceea ce priveşte produsele care urmează să fie furnizate, prezentarea următoarelor elemente:

j)dacă este vorba despre contracte care implică, necesită şi/sau prezintă informaţii clasificate, dovezi care atestă capacitatea de a prelucra, stoca şi transmite astfel de informaţii la nivelul de protecţie impus de autoritatea/entitatea contractantă.

În lipsa unei armonizări la nivel comunitar a sistemelor naţionale de autorizare a securităţii, statele membre pot decide că aceste dovezi trebuie să fie conforme cu dispoziţiile aplicabile din dreptul intern referitoare la autorizaţiile de securitate. Statele membre recunosc autorizaţiile de securitate pe care le consideră echivalente cu cele emise în conformitate cu dreptul lor intern, fără a aduce atingere posibilităţii de a desfăşura şi a ţine seama de propriile anchete suplimentare dacă apreciază că acestea sunt necesare.

(2)După caz şi pentru un contract determinat, un operator economic poate menţiona capacităţile altor entităţi, indiferent de caracterul juridic al relaţiilor dintre el şi respectivele entităţi. În acest caz, operatorul economic trebuie să dovedească autorităţii/ entităţii contractante că, în punerea în aplicare a contractului, va dispune de mijloacele necesare prezentând, de exemplu, angajamentul respectivelor entităţi de a pune la dispoziţia operatorului economic mijloacele necesare.

Art. 43: Normele sistemelor de gestionare a calităţii

În cazul în care solicită prezentarea unor certificate eliberate de organisme independente acreditate, care să ateste că operatorul economic respectă anumite standarde referitoare la sistemele de gestionare a calităţii, autorităţile/entităţile contractante se raportează la sistemele de gestionare a calităţii bazate pe standardele europene pertinente certificate de organisme independente acreditate conforme cu standardele europene privind acreditarea şi certificarea. Autorităţile contractante recunosc certificatele echivalente emise de organisme independente acreditate din alte state membre. De asemenea, acestea acceptă şi alte dovezi ale sistemelor echivalente de gestionare a calităţii, prezentate de operatorii economici.

Art. 44: Standarde de gestionare a mediului

În cazul în care solicită, în cazurile prevăzute la articolul 42 alineatul (1) litera (f), prezentarea unor certificate eliberate de organisme independente, care să ateste că operatorul economic se conformează anumitor standarde de gestionare a mediului, autorităţile/entităţile contractante se raportează la Sistemul Comunitar de Management Ecologic şi Audit (EMAS) sau la standardele de gestionare a mediului bazate pe standardele europene sau internaţionale în domeniu şi certificate de organisme conforme cu legislaţia comunitară sau cu standardele europene sau internaţionale privind certificarea. Autorităţile contractante recunosc certificatele echivalente emise de organisme din alte state membre. De asemenea, acestea acceptă şi alte dovezi ale măsurilor echivalente de gestionare a mediului, prezentate de operatorii economici.

Art. 46: Liste oficiale ale operatorilor economici agreaţi şi certificarea de către organismele de drept public sau privat

(1)Statele membre pot elabora fie liste oficiale de executanţi de lucrări, de furnizori sau de prestatori de servicii agreaţi, fie o certificare de către organisme de certificare publice sau private.

De asemenea, statele membre adaptează respectivele condiţii la articolul 41 alineatul (2) şi la articolul 42 alineatul (2), în ceea ce priveşte cererile de înscriere prezentate de operatorii economici care fac parte dintr-un grup şi care menţionează mijloacele puse la dispoziţie de către celelalte societăţi din grup. Operatorii în cauză trebuie, în acest caz, să dovedească autorităţii care elaborează lista oficială că vor dispune de mijloacele respective pe toată perioada de valabilitate a certificatului care le atestă înscrierea pe lista oficială şi că aceste societăţi continuă, în aceeaşi perioadă, să îndeplinească cerinţele în materie de selecţie calitativă prevăzute de articolele menţionate la paragraful al doilea, la care se referă operatorii economici în cauză în vederea înscrierii.

(3)Înscrierea pe listele oficiale certificată de organismele competente sau certificatul eliberat de organismul de certificare nu implică, în ceea ce priveşte autorităţile/entităţile contractante din alte state membre, confirmarea capacităţilor decât în raport cu articolul 39 alineatul (1) şi alineatul (2) literele (a)-(d) şi (h), articolul 40, articolul 41 alineatul (1) literele (b) şi (c) şi articolul 42 alineatul (1) litera (a) punctul (i) şi literele (b)-(g) pentru contractanţi, articolul 42 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) şi literele (b)-(e) pentru furnizori şi articolul 42 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) literele (b)-(e) şi (g) pentru prestatorii de servicii.

(4)Informaţiile care pot fi deduse din înscrierea pe listele oficiale sau din certificare nu pot fi contestate fără justificare. În ceea ce priveşte plata contribuţiilor la asigurările sociale şi plata impozitelor, se poate solicita o adeverinţă suplimentară, cu ocazia fiecărui contract, de la fiecare operator economic.

(5)Pentru înscrierea operatorilor economici din alte state membre pe o listă oficială sau pentru certificarea de către organismele menţionate la alineatul (1), nu se pot solicita alte dovezi şi declaraţii decât cele solicitate operatorilor economici naţionali şi, în orice caz, nu se pot solicita alte dovezi şi declaraţii decât cele prevăzute la articolele 39-43 şi, după caz, la articolul 44.

Secţiunea 3:Atribuirea contractului

Art. 47: Criterii de atribuire a contractelor

(1)Fără a aduce atingere actelor cu putere de lege şi actelor administrative de drept intern privind remunerarea anumitor servicii, criteriile pe baza cărora autorităţile/entităţile contractante atribuie contractele sunt următoarele:

a)în cazul în care contractul se atribuie ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic din perspectiva autorităţii/entităţii contractante, în funcţie de diverse criterii referitoare la obiectul contractului în cauză: de exemplu, calitatea, preţul, valoarea tehnică, caracterul funcţional, caracteristicile de mediu, costurile de utilizare, costurile de funcţionare, rentabilitatea, serviciile post-vânzare şi asistenţa tehnică, data livrării şi termenul de livrare sau de execuţie, securitatea aprovizionării, interoperabilitatea şi caracteristicile operaţionale; sau

(2)Fără a aduce atingere paragrafului al treilea, în cazul prevăzut la alineatul (1) litera (a), autoritatea/entitatea contractantă menţionează în documentele contractului (anunţul de participare, caietul de sarcini, documentele descriptive sau documentele suplimentare) ponderea relativă pe care o conferă fiecăruia dintre criteriile selectate în vederea desemnării ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic.

Art. 48: Utilizarea licitaţiilor electronice

(2)În cadrul procedurilor restrânse şi de negociere cu publicarea unui anunţ de participare autorităţile/entităţile contractante pot decide ca atribuirea unui contract să fie precedată de o licitaţie electronică, în cazul în care specificaţiile contractului pot fi stabilite cu exactitate.

(3)Autorităţile/entităţile contractante care decid să recurgă la o licitaţie electronică menţionează acest lucru în anunţul de participare.

(4)Înainte de iniţierea unei licitaţii electronice, autorităţile/ entităţile contractante efectuează o primă evaluare completă a ofertelor, în conformitate cu criteriul/criteriile de atribuire şi cu ponderile stabilite pentru fiecare criteriu.

Toţi ofertanţii care au prezentat oferte admisibile sunt invitaţi simultan, pe cale electronică, să prezinte noi preţuri şi/sau noi valori; invitaţia conţine orice informaţie relevantă pentru conectarea individuală la dispozitivul electronic utilizat şi precizează data şi ora începerii licitaţiei electronice. Licitaţia electronică se poate desfăşura în mai multe etape succesive. Licitaţia electronică nu poate începe mai devreme de două zile lucrătoare de la data trimiterii invitaţiilor.

(5)În cazul în care contractul se atribuie în funcţie de oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, invitaţia este însoţită de rezultatul evaluării complete a ofertei în cauză, realizată conform ponderii prevăzute la articolul 47 alineatul (2) primul paragraf.

Invitaţia precizează, de asemenea, formula matematică ce va fi utilizată în licitaţia electronică pentru a se determina reclasările automate în funcţie de noile preţuri şi/sau de noile valori prezentate. Formula cuprinde ponderea tuturor criteriilor stabilite pentru a determina oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, astfel cum este indicat în anunţul de participare sau în caietul de sarcini; în acest scop, eventualele marje trebuie exprimate în prealabil printr-o valoare determinată.

(6)În cursul fiecărei etape a licitaţiei electronice, autorităţile/ entităţile contractante comunică simultan tuturor ofertanţilor cel puţin informaţiile care le permit să cunoască în fiecare moment locul lor în clasament. De asemenea, pot comunica alte informaţii privind celelalte preţuri sau valori prezentate, cu condiţia ca acest lucru să fie menţionat în caietul de sarcini. Totodată, acestea pot anunţa, în orice moment, numărul de participanţi la etapa respectivă din licitaţie. Cu toate acestea, în nici unul dintre cazuri, acestea nu pot dezvălui identitatea ofertanţilor în timpul desfăşurării etapelor licitaţiei electronice.

(7)Autorităţile/entităţile contractante închid licitaţia electronică în una sau mai multe dintre următoarele modalităţi:

(8)După închiderea licitaţiei electronice, autorităţile/entităţile contractante atribuie contractul în conformitate cu articolul 47, în funcţie de rezultatele licitaţiei electronice.

Art. 49: Oferte anormal de scăzute

(1)În cazul în care, pentru un anumit contract, sunt prezentate oferte care par anormal de scăzute în raport obiectul contractului, autoritatea/entitatea contractantă, înainte de a respinge respectivele oferte, solicită, în scris, detalii privind elementele ofertei pe care le consideră relevante.

(3)În cazul în care o autoritate/entitate contractantă constată că o ofertă este anormal de scăzută, deoarece ofertantul a obţinut un ajutor de stat, respectiva ofertă poate fi respinsă în baza acestui motiv numai dacă, în urma consultărilor cu ofertantul, acesta nu este în măsură să demonstreze, în decursul unei perioade suficiente de timp stabilite de autoritatea/entitatea contractantă, că ajutorul în cauză a fost acordat în mod legal. Autoritatea/entitatea contractantă care respinge o ofertă în aceste condiţii informează Comisia cu privire la aceasta.

TITLUL III:NORME APLICABILE SUBCONTRACTĂRII

CAPITOLUL I:Subcontracte atribuite de ofertanţii selectaţi care nu sunt autorităţi/entităţi contractante

Art. 50: Domeniul de aplicare

Art. 52: Praguri şi norme privind publicitatea

(6)Statele membre pot, de asemenea, cere ca ofertantul selectat să poată îndeplini cerinţa de subcontractare prevăzută la articolul 21 alineatul (3) sau (4), atribuind subcontracte pe baza unui acord-cadru încheiat în conformitate cu regulamentul de procedură prevăzut la articolele 51 şi 53 şi la alineatele (1)-(5) din prezentul articol.

Art. 53: Criterii pentru selecţia calitativă a subcontractanţilor

În anunţ privind subcontractul, ofertantul selectat indică criteriile pentru selecţia calitativă stabilite de autoritatea/entitatea contractantă, precum şi orice alt criteriu pe care îl va aplica pentru selecţia calitativă a subcontractanţilor. Toate aceste criterii trebuie să fie obiective, nediscriminatorii şi compatibile cu criteriile aplicate de autoritatea/entitatea contractantă pentru selecţia ofertanţilor pentru contractul principal. Capacităţile solicitate trebuie să fie direct legate de obiectul subcontractului, iar nivelurile de capacităţi solicitate trebuie să fie corespunzătoare.

TITLUL IV:NORME APLICABILE CĂILOR DE ATAC

Art. 55: Domeniul de aplicare şi disponibilitatea căilor de atac

(6)Statele membre pot impune ca, într-o primă etapă, persoana în cauză să introducă o cale de atac la autoritatea/entitatea contractantă. În acest caz, statele membre garantează că formularea unei asemenea căi de atac are ca rezultat suspendarea imediată a posibilităţii de încheiere a contractului.

Efectul suspensiv menţionat la primul paragraf nu încetează înainte de expirarea unui termen de cel puţin 10 zile calendaristice începând cu ziua următoare trimiterii, de către autoritatea/ entitatea contractantă, a unui răspuns, în cazul utilizării faxului sau a mijloacelor electronice, sau, în cazul utilizării altor mijloace de comunicare, înainte de expirarea fie a unui termen de cel puţin 15 zile calendaristice începând cu ziua următoare trimiterii, de către autoritatea/entitatea contractantă, a unui răspuns, fie a unui termen de cel puţin 10 zile calendaristice începând cu ziua următoare primirii unui răspuns.

Art. 56: Cerinţe referitoare la căile de atac

(1)Statele membre garantează că măsurile luate în privinţa căilor de atac menţionate la articolul 55 prevăd competenţe care să permită:

a)adoptarea de măsuri provizorii, cel mai rapid posibil şi prin intermediul unor proceduri provizorii, în scopul corectării presupusei încălcări sau al prevenirii prejudicierii în continuare a intereselor respective, inclusiv măsuri de suspendare sau care să asigure suspendarea procedurii de atribuire a unui contract sau a aplicării oricărei decizii luate de autoritatea/ entitatea contractantă şi care să aibă ca efect anularea sau asigurarea anulării deciziilor luate în mod ilegal, inclusiv eliminarea specificaţiilor tehnice, economice sau financiare discriminatorii din invitaţia la licitaţie, din caietul de sarcini sau din orice alt document legat de procedura respectivă de atribuire a contractului; sau

b)adoptarea, cât mai devreme posibil, eventual prin proceduri provizorii şi, dacă este nevoie, printr-o procedură finală de fond, de măsuri, altele decât cele prevăzute la litera (a), menite să corecteze orice încălcare constatată şi să prevină prejudicierea intereselor respective; în special, emiterea unui ordin care să oblige la plata unei anumite sume în cazul în care încălcarea nu a fost remediată sau evitată.

(3)În cazul în care un organism de primă instanţă, independent de autoritatea/entitatea contractantă, urmează să se pronunţe în legătură cu o decizie de atribuire a unui contract, statele membre garantează că autoritatea/entitatea contractantă nu poate încheia contractul înaintea luării unei decizii de către organismul menţionat cu privire la solicitarea de măsuri provizorii sau la calea de atac. Efectul suspensiv nu încetează mai devreme de momentul expirării termenului suspensiv prevăzut la articolul 57 alineatul (2) şi la articolul 60 alineatele (4) şi (5).

(5)Statele membre pot să prevadă că organismul responsabil cu soluţionarea căilor de atac poate ţine seama de efectele probabile ale măsurilor provizorii pentru toate interesele pasibile de a fi prejudiciate, precum şi de interesul public, în special interesele de apărare şi/sau securitate, şi poate decide neadoptarea unor astfel de măsuri, în cazul în care efectele lor negative sunt mai mari decât beneficiile.

(7)Cu excepţia cazurilor prevăzute la articolele 60-62, efectele exercitării competenţelor menţionate la alineatul (1) al prezentului articol asupra unui contract încheiat în urma atribuirii sale sunt stabilite prin dreptul intern.

(9)În cazul în care organismele responsabile de soluţionarea căilor de atac nu sunt de natură judiciară, acestea prezintă întotdeauna motivaţii scrise privind deciziile adoptate. De asemenea, pentru astfel de cazuri, trebuie să se adopte dispoziţii care să garanteze că există proceduri prin care orice măsuri presupuse a fi ilegale, luate de organismul responsabil de soluţionarea căilor de atac, sau orice presupus viciu în exercitarea competenţelor conferite acestuia să poată face obiectul controlului judiciar sau controlului de către un alt organ cu competenţe de instanţă judecătorească în înţelesul articolului 234 din tratat, care să fie independente atât faţă de autoritatea/entitatea contractantă, cât şi faţă de organismul responsabil de soluţionarea căilor de atac.

Membrii unui astfel de organism independent sunt numiţi şi eliberaţi din funcţie în aceleaşi condiţii ca şi membrii corpului magistraţilor în ceea ce priveşte autoritatea care răspunde pentru numirea acestora, durata mandatului lor şi revocarea acestora. Cel puţin preşedintele acestui organism independent are aceleaşi calificări juridice şi profesionale ca şi membrii corpului magistraţilor. Deciziile adoptate de organismul independent au forţă juridică obligatorie, conform modalităţilor stabilite de fiecare stat membru.

(10)Statele membre se asigură că organismele responsabile de soluţionarea căilor de atac garantează un nivel adecvat de confidenţialitate a informaţiilor clasificate sau a informaţiilor conţinute în dosarele transmise de părţi şi acţionează în conformitate cu interesele în materie de apărare şi/sau de securitate pe toată perioada procedurii.

Art. 57: Termenul suspensiv

(2)Nu se poate încheia niciun contract, ca urmare a deciziei de a atribui un contract care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive, înainte de expirarea unui termen de cel puţin 10 zile calendaristice, începând cu ziua următoare trimiterii deciziei de atribuire a contractului către ofertanţii şi candidaţii interesaţi prin fax sau alte mijloace electronice sau, în cazul utilizării altor mijloace de comunicare, înainte de expirarea fie a unui termen de cel puţin 15 zile calendaristice începând cu ziua următoare transmiterii deciziei de atribuire a contractului către ofertanţii şi candidaţii interesaţi, fie a unui termen de cel puţin 10 zile calendaristice începând cu ziua următoare primirii deciziei de atribuire a contractului.

Art. 58: Derogări de la termenul suspensiv

Art. 59: Termene de introducere a unei căi de atac

În cazul în care un stat membru prevede că orice cale de atac privind o decizie a unei autorităţi/entităţi contractante, luată în cadrul unei proceduri de atribuire a unui contract din domeniul de aplicare al prezentei directive sau în legătură cu o astfel de procedură, trebuie să fie introdusă înainte de expirarea unui anumit termen, acest termen este egal cu cel puţin 10 zile calendaristice începând cu ziua următoare transmiterii deciziei autorităţii/ entităţii contractante către ofertant sau candidat, în cazul utilizării faxului sau a mijloacelor electronice sau, în cazul utilizării altor mijloace de comunicare, acest termen este egal fie cu cel puţin 15 zile calendaristice începând cu ziua următoare transmiterii deciziei autorităţii/entităţii contractante către ofertant sau candidat, fie cu cel puţin 10 zile calendaristice începând cu ziua următoare primirii deciziei autorităţii/entităţii contractante. Decizia autorităţii/ entităţii contractante se comunică fiecărui ofertant sau candidat, însoţită de un rezumat al motivelor pertinente. În cazul introducerii unei căi de atac împotriva deciziilor prevăzute la articolul 56 alineatul (1) litera (b) care nu fac obiectul unei notificări specifice, termenul este de cel puţin 10 zile calendaristice începând cu data publicării deciziei respective.

Art. 60: Lipsa de efecte

(1)Statele membre asigură că un contract este considerat lipsit de efecte de către un organism de soluţionare a căilor de atac independent de autoritatea/entitatea contractantă sau că lipsa de efecte a contractului menţionat intervine în urma deciziei unui astfel de organism de soluţionare în oricare dintre următoarele cazuri:

(3)Statele membre pot să prevadă posibilitatea ca organismul responsabil de soluţionarea căilor de atac independent de autoritatea/entitatea contractantă să nu considere un contract ca fiind lipsit de efecte, chiar dacă acesta a fost atribuit în mod nelegal, pentru motivele menţionate la alineatul (1), dacă acest organism de soluţionare constată, după analizarea tuturor aspectelor relevante, că motive imperative de interes general, legate în primul rând de interese în materie de apărare şi/sau de securitate, impun menţinerea efectelor contractului.

Cu toate acestea, interesele economice în legătură directă cu contractul în cauză nu constituie motive imperative de interes general în sensul primului paragraf. Interesele economice în legătură directă cu contractul cuprind, printre altele, costurile generate de întârzieri în executarea contractului, costurile generate de lansarea unei noi proceduri de achiziţii, costurile generate de schimbarea operatorului economic care execută contractul şi costurile cu privire la obligaţiile legale ca urmare a lipsei de efecte a contractului.

(4)Statele membre prevăd că alineatul (1) litera (a) nu se aplică în cazul în care:

(5)Statele membre prevăd că alineatul (1) litera (c) nu se aplică în cazul în care:

- contractul nu a fost încheiat înainte de expirarea unui termen de cel puţin 10 zile calendaristice începând cu ziua următoare transmiterii deciziei de atribuire a contractului către ofertanţii interesaţi prin fax sau alte mijloace electronice sau, în cazul utilizării altor mijloace de comunicare, înainte de expirarea fie a unui termen de cel puţin 15 zile calendaristice începând cu ziua următoare transmiterii deciziei de atribuire a contractului către ofertanţii interesaţi, fie a unui termen de 10 zile calendaristice începând cu ziua următoare primirii deciziei de atribuire a contractului.

Art. 61: Încălcări ale acestui titlu şi sancţiuni alternative

(1)În cazul unei încălcări a articolului 55 alineatul (6), a articolului 56 alineatul (3) sau a articolului 57 alineatul (2), care nu face obiectul articolului 60 alineatul (1) litera (b), statele membre prevăd lipsa de efecte a contractului, în conformitate cu articolul 60 alineatele (1)-(3) sau sancţiuni alternative. Statele membre pot să prevadă că organismul responsabil de soluţionarea căilor de atac, independent de autoritatea contractantă, decide, după evaluarea tuturor aspectelor relevante, dacă contractul ar trebui considerat ca lipsit de efecte sau dacă ar trebui să se aplice sancţiuni alternative.

(2)Sancţiunile alternative trebuie să fie eficiente, proporţionale şi cu caracter de descurajare. Sancţiunile alternative constau în:

Art. 62: Termene

(1)Statele membre pot să prevadă că introducerea unei căi de atac în conformitate cu articolul 60 alineatul (1) trebuie să se facă:

a)înainte de expirarea unui termen de cel puţin 30 de zile calendaristice începând cu ziua următoare:

Art. 63: Mecanismul de remediere

(3)În termen de 21 de zile calendaristice de la primirea notificării menţionate la alineatul (2), statul membru respectiv transmite Comisiei:

(5)În cazul în care s-a transmis o notificare potrivit căreia procedura de atribuire a contractului a fost suspendată în conformitate cu alineatul (3) litera (c), statul membru în cauză informează Comisia în momentul în care această suspendare este ridicată sau în care se iniţiază o altă procedură de atribuire a contractului care are, în totalitate sau parţial, acelaşi obiect. Această nouă notificare confirmă faptul că presupusa încălcare a fost remediată sau include o notă motivată privind cauza pentru care nu s-a efectuat remedierea.

Art. 64: Conţinutul unui anunţ de transparenţă ex-ante voluntară

TITLUL V:OBLIGAŢII STATISTICE, COMPETENŢE DE EXECUTARE ŞI DISPOZIŢII FINALE

Art. 66: Conţinutul raportului statistic

Art. 66^a: Exercitarea delegării de competenţe

(2)Competenţa de a adopta acte delegate menţionată la articolul 68 alineatul (1) şi la articolul 69 alineatul (2) se conferă Comisiei pentru o perioadă de cinci ani de la 26 iulie 2019. Comisia elaborează un raport privind delegarea de competenţe cu cel puţin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competenţe se prelungeşte tacit cu perioade de timp identice, cu excepţia cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cu cel puţin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3)Delegarea de competenţe menţionată la articolul 68 alineatul (1) şi la articolul 69 alineatul (2) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competenţe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menţionată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(6)Un act delegat adoptat în temeiul articolului 68 alineatul (1) şi al articolului 69 alineatul (2) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European şi nici Consiliul nu au formulat obiecţii în termen de trei luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European şi Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European şi Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecţii. Respectivul termen se prelungeşte cu două luni la iniţiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Art. 66^b: Procedura de urgenţă

Art. 67: Procedura comitetului

Art. 68: Revizuirea pragurilor

(1)Cu ocazia revizuirii pragurilor stabilite de Directiva 2004/17/CE, menţionată la articolul 69 din aceasta, Comisia revizuieşte, de asemenea, pragurile prevăzute la articolul 8 din prezenta directivă, aliniind următoarele praguri:

b)pragul prevăzut la articolul 8 litera (b) din prezenta directivă la pragul revizuit prevăzut la articolul 16 litera (b) din Directiva 2004/17/CE.

Art. 69: Modificări

(1)Comisia poate modifica, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 67 alineatul (2):

(2)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 66a în ceea ce priveşte modificarea:

Art. 70: Modificarea Directivei 2004/17/CE

Art. 71: Modificarea Directivei 2004/18/CE

Art. 72: Transpunerea

(1)Statele membre adoptă şi publică până la 21 august 2011 actele cu putere de lege şi actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive. Comisiei îi sunt comunicate de îndată de către statele membre textele respectivelor măsuri.

Art.73: Reexaminarea şi raportarea

(2)Comisia revizuieşte punerea în aplicare a prezentei directive şi prezintă rapoarte Parlamentului European şi Consiliului începând cu 21 august 2016. Aceasta evaluează mai ales dacă şi în ce măsură au fost realizate obiectivele prezentei directive în ceea ce priveşte funcţionarea pieţei interne şi dezvoltarea unei pieţe europene a echipamentelor în domeniul apărării şi a unei Baze tehnologice şi industriale europene de apărare, având în vedere printre altele situaţia întreprinderilor mici şi mijlocii. Dacă este cazul raportul este însoţit de o propunere legislativă.

ANEXA I:Servicii menţionate la articolele 2 şi 15

Nr. categorie	Subiect	Numere de referinţă CPV
1	Servicii de întreţinere şi reparaţii	50000000-5, de la 50100000-6 la 50884000-5 (mai puţin de la 50310000-1 la 50324200-4 şi 50116510-9, 50190000-3, 50229000-6, 50243000-0) şi de la 51000000-9 la 51900000-1
2	Servicii conexe ajutorului militar extern	75211300-1
3	Servicii de apărare, servicii militare de apărare şi servicii civile de apărare	75220000-4, 75221000-1, 75222000-8
4	Servicii de securitate şi investigaţie	De la 79700000-1 la 79720000-7
5	Servicii de transport pe uscat	60000000-8, de la 60100000-9 la 60183000-4 (cu excepţia 60160000-7, 60161000-4), şi de la 64120000-3 la 64121200-2
6	Servicii de transport aerian: transport de călători şi de marfă, cu excepţia transportului de corespondenţă	60400000-2, de la 60410000-5 la 60424120-3 (cu excepţia 60411000-2, 60421000-5), de la 60440000-4 la 60445000-9 şi 60500000-3
7	Transport de corespondenţă pe uscat sau aerian	60160000-7, 60161000-4, 60411000-2, 60421000-5
8	Servicii de transport feroviar	De la 60200000-0 la 60220000-6
9	Servicii de transport pe apă	De la 60600000-4 la 60653000-0 şi de la 63727000-1 la 63727200-3
10	Servicii de transport de sprijin şi auxiliare	De la 63100000-0 la 63111000-0, de la 63120000-6 la 63121100-4, 63122000-0, 63512000-1 şi de la 63520000-0 la 6370000-6
11	Servicii de telecomunicaţii	De la 64200000-8 la 64228200-2, 72318000-7 şi de la 72700000-7 la 72720000-3
12	Serviciile financiare: servicii de asigurări	De la 66500000-5 la 66720000-3
13	Servicii informatice şi servicii conexe	De la 50310000-1 la 50324200-4, de la 72000000-5 la 72920000-5 (cu excepţia 72318000-7 şi de la 72700000-7 la 72720000-3), 79342410-4, 9342410-4
14	Servicii de cercetare şi de dezvoltare (¹) şi teste de evaluare	De la 73000000-2 la 73436000-7
15	Servicii de contabilitate, de audit şi de ţinere a registrelor contabile	De la 79210000-9 la 79212500-8
16	Servicii de consultanţă de management (²) şi servicii conexe	De la 73200000-4 la 73220000-0, de la 79400000-8 la 79421200-3 şi 79342000-3, 79342100-4, 79342300-6, 79342320-2, '79342321-9, 79910000-6, 79991000-7, 98362000-8
17	Servicii de arhitectură; servicii de inginerie şi servicii integrate de inginerie; planificare urbană şi servicii de inginerie peisagistică; servicii conexe de consultanţă ştiinţifică şi tehnică; servicii de încercări şi analize tehnice	De la 71000000-8 la 71900000-7 (cu excepţia 71550000-8) şi 79994000-8
18	Servicii de curăţenie pentru clădiri şi servicii de administrare a proprietăţilor	De la 70300000-4 la 70340000-6 şi de la 90900000-6 la 90924000-0
19	Servicii de salubrizare şi de ridicare a deşeurilor menajere: servicii de igienizare şi servicii similare	De la 90400000-1 la 90743200-9 (cu excepţia 90712200-3), de la 90910000-9 la 90920000-2 şi 50190000-3, 50229000-6, 50243000-0
20	Servicii de instruire şi simulare în domeniile apărării şi securităţii	80330000-6, 80600000-0, 80610000-3, 80620000-6, 80630000-9, 80640000-2, 80650000-5, 80660000-8
(¹)Cu excepţia serviciilor de cercetare şi de dezvoltare menţionate la articolul 13 litera (j). (²)Cu excepţia serviciilor de arbitraj şi de conciliere.

ANEXA II:Servicii menţionate la articolele 2 şi 16

Nr. categorie	Subiect	Numere de referinţă CPV
21	Servicii hoteliere şi de restaurant	De la 55100000-1 la 55524000-9 şi de la 98340000-8 la 98341100-6
22	Servicii de transport de sprijin şi auxiliare	De la 63000000-9 la 63734000-3 (cu excepţia 63711200-8, 63712700-0, 63712710-3), de la 63727000-1 la 63727200-3 şi 98361000-1
23	Servicii juridice	De la 79100000-5 la 79140000-7
24	Servicii de recrutare şi de plasare a forţei de muncă (¹)	De la 79600000-0 la 79635000-4 (cu excepţia 79611000-0, 79632000-3, 79633000-0), şi de la 98500000-8 la 98514000-9
25	Servicii de sănătate şi servicii de asistenţă socială	79611000-0 şi de la 85000000-9 la 85323000-9 (cu excepţia 85321000-5 şi 85322000-2)
26	Alte servicii
(¹)Cu excepţia contractelor de muncă.

ANEXA III:Definiţii privind anumite specificaţii tehnice menţionate la articolul 18

1._

(a)prin "specificaţie tehnică" se înţelege, în cazul în care este vorba de contracte de lucrări: ansamblul indicaţiilor tehnice cuprinse în special în caietele de sarcini, care definesc caracteristicile solicitate pentru un material, pentru un produs sau pentru un bun şi care permit caracterizarea acestora astfel încât să corespundă utilizării urmărite de autoritatea/entitatea contractantă. Printre respectivele caracteristici se numără nivelurile de performanţă ecologică, proiectarea pentru toate tipurile de utilizări (inclusiv accesul persoanelor cu handicap) şi evaluarea conformităţii, performanţa, siguranţa sau dimensiunile, inclusiv procedurile referitoare la asigurarea calităţii, terminologia, simbolurile, testările şi metodele de testare, ambalarea, marcarea şi etichetarea, precum şi procesul şi metodele de producţie. Caracteristicile includ, de asemenea, normele de proiectare şi de calculare a lucrărilor, condiţiile de testare, de control şi de recepţie a lucrărilor, precum şi tehnicile sau metodele de construcţie şi toate celelalte condiţii cu caracter tehnic pe care autoritatea/entitatea contractantă este în măsură să le prevadă, prin reglementări generale sau specifice, în ceea ce priveşte lucrările terminate şi în ceea ce priveşte materialele sau elementele acestora;

(b)prin "specificaţie tehnică" se înţelege, în cazul în care este vorba de contracte de furnizare de bunuri sau de prestare de servicii: o specificaţie menţionată într-un document care defineşte caracteristicile solicitate pentru un produs sau serviciu, precum nivelurile de calitate, nivelurile de performanţă ecologică, proiectarea pentru toate tipurile de utilizări (inclusiv accesul pentru persoanele cu handicap) şi evaluarea conformităţii, a performanţei, a utilizării produsului, siguranţa sau dimensiunile acestuia, inclusiv indicaţiile aplicabile produsului în ceea ce priveşte denumirea sub care este comercializat, terminologia, simbolurile, testările şi metodele de testare, ambalarea, marcarea şi etichetarea, instrucţiunile de utilizare, procesele şi metodele de producţie, precum şi procedurile de evaluare a conformităţii;

2.prin "standard" se înţelege: o specificaţie tehnică aprobată de către un organism recunoscut de standardizare în vederea utilizării repetate sau continue, care nu este obligatorie şi care se încadrează în una dintre categoriile următoare:

ANEXA IV:Informaţii care trebuie să figureze în anunţurile menţionate la articolul 30

II.ANUNŢ DE INFORMARE PREALABILĂ

1.Denumirea, adresa, numărul de fax, adresa de e-mail ale autorităţii/entităţii contractante şi, dacă sunt diferite, ale serviciului de la care se pot obţine, după caz, informaţii suplimentare şi, în cazul în care este vorba de contracte de prestare de servicii şi de lucrări, de exemplu adresa de Internet a autorităţii guvernamentale în cauză, de la care se pot obţine informaţii suplimentare cu privire la cadrul legislativ general privind impozitarea, protecţia mediului, protecţia muncii şi condiţiile de muncă, aplicabil în locul în care urmează să fie realizată prestaţia.

3.Pentru contractele de lucrări: natura şi dimensiunea lucrărilor, locul de execuţie; în cazul în care lucrarea este divizată în mai multe loturi, caracteristicile esenţiale ale respectivelor loturi în raport cu lucrarea; dacă este posibilă, estimarea nivelului minim şi maxim al costurilor pe care le implică lucrările în cauză, numărul (numerele) de referinţă din nomenclatura CPV.

III.ANUNŢURI DE PARTICIPARE

6._

(a)Contracte de lucrări:

(b)Contractele de furnizare de bunuri:

- natura produselor care urmează să fie furnizate, indicând, în special, în cazul în care ofertele sunt solicitate în vederea unei achiziţii, unui leasing, unei închirieri, unei cumpărări în rate sau a unei combinaţii între acestea, numărul (numerele) de referinţă din nomenclatura CPV. Cantitatea de produse care trebuie furnizată, indicând, în special, opţiunile privind achiziţiile suplimentare şi, dacă se cunoaşte, calendarul provizoriu pentru recurgerea la aceste opţiuni; numărul de reînnoiri posibile; numărul (numerele) de referinţă din nomenclatura CPV;

(c)Contracte de prestare de servicii:

- categoria serviciului şi descrierea acestuia. Numărul (numerele) de referinţă din nomenclatura CPV. Cantitatea de servicii care urmează să fie prestate. Se vor indica, în special, opţiunile privind achiziţiile suplimentare şi, dacă se cunoaşte, calendarul provizoriu pentru recurgerea la respectivele opţiuni, precum şi numărul de reînnoiri posibile. În cazul contractelor care pot fi reînnoite în decursul unei anumite perioade, dacă se cunoaşte, calendarul estimativ pentru contractele ulterioare avute în vedere de achiziţii de servicii.

17.Criterii de selecţie privind situaţia personală a operatorilor economici care pot atrage după sine excluderea acestora din urmă şi informaţii solicitate care să dovedească faptul că nu se încadrează în cazurile care justifică excluderea. Criterii de selecţie, informaţii şi formalităţi necesare pentru evaluarea capacităţilor minime cu caracter economic şi tehnic pe care trebuie să le aibă operatorul economic. Nivelul (nivelurile) specifice minim(e) al(e) capacităţilor eventual impuse.

21.Criteriile prevăzute la articolul 47, care urmează să fie utilizate la atribuirea contractului: "preţul cel mai scăzut" sau "oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic". Criteriile corespunzătoare ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, precum şi ponderea lor sau criteriile în ordinea descrescătoare a importanţei sunt menţionate în cazul în care nu figurează în caietele de sarcini sau, în cazul dialogului competitiv, în documentul descriptiv.

IV.ANUNŢUL PRIVIND ATRIBUIREA CONTRACTULUI

ANEXA V:Informaţii care trebuie să figureze în anunţurile de subcontractare menţionate la articolul 52

2._

ANEXA VI:CARACTERISTICI PRIVIND PUBLICAREA

1.Publicare de anunţuri

(a)Anunţurile menţionate la articolele 30 şi 52 se trimit de către autorităţile/entităţile contractante sau ofertanţii selectaţi Oficiului pentru Publicaţii al Uniunii Europene în formatul precizat la articolul 32. Anunţurile de informare prealabilă prevăzute la articolul 30 alineatul (1) primul paragraf publicate pentru un profil de cumpărător în conformitate cu punctul 2, respectă, de asemenea, acest format, la fel ca şi anunţul privind respectiva publicare.

ANEXA VII:REGISTRE (¹)

PARTEA A:Contracte de lucrări

PARTEA B:Contracte de furnizare de bunuri

- în Irlanda, furnizorul poate fi invitat să prezinte un certificat eliberat de "Registrar of Companies" sau de "Registrar of Friendly Societies" şi care să ateste că a întemeiat o societate sau că este înscris într-un registru al comerţului sau, în cazul în care nu dispune de un asemenea document, un certificat care să ateste că a declarat pe propria răspundere că exercită profesia în cauză în ţara în care este stabilit, într-un loc specific şi sub un nume comercial determinat;

PARTEA C:Contracte de prestare de servicii

ANEXA VIII:Cerinţe privind dispozitivele de primire pe cale electronică a cererilor de participare şi a ofertelor