Capitolul iv - Norme speciale privind documentele contractului - Directiva 2009/81/CE/13-iul-2009 privind coordonarea procedurilor privind atribuirea anumitor contracte de lucrări, de furnizare de bunuri şi de prestare de servicii de către autorităţile sau entităţile contractante în domeniile apărării şi securităţii şi de modificare a Directivelor 2004/17/CE şi 2004/18/CE
Acte UE
Jurnalul Oficial 216L
În vigoare Versiune de la: 1 Ianuarie 2024 până la: 31 Decembrie 2025
CAPITOLUL IV:Norme speciale privind documentele contractului
Art. 18: Specificaţii tehnice
(1)Specificaţiile tehnice, astfel cum sunt definite în anexa III punctul 1, figurează în documentele contractului (anunţurile de participare, caietul de sarcini, documentele descriptive sau documentele justificative).
(2)Specificaţiile tehnice trebuie să permită accesul egal al ofertanţilor şi să nu aibă ca efect impunerea unor obstacole nejustificate în calea concurenţei în ceea ce priveşte achiziţiile.
(3)Fără a aduce atingere normelor tehnice naţionale obligatorii (inclusiv celor legate de siguranţa produselor) sau cerinţelor tehnice pe care statul membru, în temeiul acordurilor internaţionale în materie de standardizare, trebuie să le îndeplinească pentru a garanta interoperabilitatea impusă de acordurile menţionate anterior şi cu condiţia să fie compatibile cu dreptul comunitar, specificaţiile tehnice sunt formulate:
a)fie prin trimitere la specificaţiile tehnice definite în anexa III şi, în ordinea preferinţelor:
- standardele naţionale civile care transpun standardele europene;
- aprobările tehnice europene;
- specificaţiile tehnice comune civile;
- standardele naţionale civile care transpun standardele internaţionale;
- alte standarde internaţionale civile;
- alte sisteme tehnice de referinţă stabilite de organismele europene de standardizare, sau, în cazul în care acestea nu există, alte standardele naţionale civile, aprobări tehnice naţionale sau specificaţii tehnice naţionale în materie de proiectare, calcul şi execuţie a lucrărilor, precum şi de utilizare a produselor;
- specificaţiile tehnice civile elaborate de întreprinderi şi care se bucură de o largă recunoaştere în rândul acestora; sau
- "standardele pentru apărare" naţionale definite în anexa III punctul 3 şi specificaţiile echipamentelor de apărare similare standardelor respective.
Fiecare trimitere este însoţită de menţiunea "sau echivalent";
b)fie în termeni de performanţe sau de cerinţe funcţionale; acestea pot include caracteristici de mediu.
Cu toate acestea, specificaţiile tehnice trebuie să fie suficient de exacte pentru ca ofertanţii să poată stabili obiectul contractului şi pentru ca autorităţile/entităţile contractante să poată atribui contractul;
c)fie în termeni de performanţe sau de cerinţe funcţionale, prevăzute la litera (b), făcând trimitere la specificaţiile menţionate la litera (a) ca mijloc de prezumţie a conformităţii cu respectivele performanţe sau cerinţe funcţionale;
d)fie prin trimitere la specificaţiile prevăzute la litera (a), pentru anumite caracteristici, şi la performanţele sau cerinţele funcţionale prevăzute la litera (b), pentru alte caracteristici.
(4)În cazul în care se folosesc de posibilitatea de a face trimitere la specificaţiile prevăzute la alineatul (3) litera (a), autorităţile/entităţile contractante nu pot respinge o ofertă pe motiv că produsele sau serviciile oferite nu sunt conforme cu specificaţiile la care au făcut trimitere, dacă ofertantul dovedeşte în oferta sa, într-un mod care să răspundă cerinţelor autorităţii/ entităţii contractante, prin orice mijloace adecvate, că soluţiile pe care le propune îndeplinesc în mod echivalent cerinţele definite în specificaţiile tehnice.
Prin mijloc adecvat se poate înţelege un dosar tehnic emis de producător sau un raport de testare emis de un organism recunoscut.
(5)În cazul în care se folosesc de posibilitatea, prevăzută la alineatul (3), de a stabili performanţe sau cerinţe funcţionale de îndeplinit, autorităţile/entităţile contractante nu pot respinge o ofertă de lucrări, de produse sau de servicii conforme cu un standard naţional care transpune un standard european, cu un acord tehnic european, cu o specificaţie tehnică comună, cu un standard internaţional sau cu un sistem tehnic de referinţă elaborat de un organism european de standardizare, dacă aceste specificaţii se referă la performanţele sau la cerinţele funcţionale pe care respectivele autorităţi le-au impus.
În oferta sa, ofertantul trebuie să dovedească, într-un mod care să răspundă cerinţelor autorităţii contractante şi prin orice mijloace adecvate, că lucrările, produsele sau serviciile conforme cu standardul răspund performanţelor sau cerinţelor funcţionale ale autorităţii/entităţii contractante.
Prin mijloc adecvat se poate înţelege un dosar tehnic emis de producător sau un raport de testare emis de un organism recunoscut.
(6)În cazul în care prevăd caracteristici de mediu în termeni de performanţe sau de cerinţe funcţionale, astfel cum sunt menţionate la alineatul (3) litera (b), autorităţile/entităţile contractante pot utiliza specificaţiile detaliate sau, dacă este necesar, părţi din acestea, conform etichetelor ecologice europene sau (multi)naţionale sau conform oricăror alte etichete ecologice, cu condiţia ca:
- respectivele specificaţii să fie adecvate, astfel încât să definească toate caracteristicile bunurilor sau serviciilor care fac obiectul contractului;
- cerinţele etichetei să fie elaborate pe baza unor informaţii ştiinţifice;
- etichetele ecologice să fie adoptate printr-o procedură la care să poată participa toate părţile implicate, precum organismele guvernamentale, consumatorii, producătorii, distribuitorii şi organizaţiile de mediu;
- specificaţiile să fie accesibile tuturor părţilor interesate.
Autorităţile/entităţile contractante pot preciza că produsele sau serviciile care prezintă etichete ecologice sunt considerate ca respectând specificaţiile tehnice definite în caietul de sarcini; autorităţile contractante trebuie să accepte orice alte mijloace de probă adecvate, cum ar fi un dosar tehnic emis de producător sau un raport de testare emis de un organism recunoscut.
(7)În sensul prezentului articol, prin "organisme recunoscute" se înţelege laboratoarele de testare şi de calibrare, organismele de inspecţie şi de certificare conforme cu standardele europene aplicabile.
Autorităţile/entităţile contractante acceptă certificatele emise de organismele recunoscute din alte state membre.
(8)Cu excepţia cazului în care sunt justificate de obiectul contractului, specificaţiile tehnice nu pot preciza un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu, şi nici nu se pot referi la o marcă, la un brevet, la un tip, la o origine sau la o producţie anumite, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor întreprinderi sau produse. O astfel de menţiune sau referire este autorizată, cu titlu excepţional, în cazul în care nu este posibilă o descriere suficient de exactă şi de inteligibilă a obiectului contractului în conformitate cu alineatele (3) şi (4); o astfel de menţiune sau referire este însoţită de cuvintele "sau echivalent".
Art. 19: Variante
(1)În cazul în care criteriul de atribuire este cel al ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, autorităţile/ entităţile contractante pot autoriza ofertanţii să prezinte variante.
(2)Autorităţile/entităţile contractante precizează în anunţul de participare dacă autorizează sau nu variantele; variantele nu pot fi autorizate în lipsa acestei menţiuni.
(3)Autorităţile/entităţile contractante care autorizează variantele menţionează în caietul de sarcini cerinţele minime pe care trebuie să le respecte acestea, precum şi modalităţile de depunere.
Se iau în considerare numai variantele care îndeplinesc cerinţele minime stabilite de autorităţile/entităţile contractante.
(4)În cazul procedurilor de atribuire a contractelor de furnizare de bunuri sau de prestare de servicii, autorităţile/entităţile contractante care au autorizat variante nu pot respinge o variantă din simplul motiv că ar conduce, în cazul în care ar fi selectată, fie la un contract de prestare de servicii în locul unui contract de furnizare de bunuri, fie la un contract de furnizare de bunuri în locul unui contract de prestare de servicii.
Art. 20: Condiţii de executare a contractului
Autorităţile/entităţile contractante pot prevedea condiţii speciale privind executarea contractului, cu condiţia ca acestea să fie compatibile cu legislaţia comunitară şi să fie menţionate în documentele contractului (anunţurile de participare, caietul de sarcini, documentele descriptive sau documentele justificative). Aceste condiţii se pot referi, în special, la subcontractare sau pot urmări să asigure securitatea informaţiilor clasificate şi securitatea aprovizionării impuse de autoritatea/entitatea contractantă în conformitate cu articolele 21, 22 şi 23 sau pot lua în considerare o serie de aspecte sociale şi de mediu.
Art. 21: Subcontractarea
(1)Ofertantul câştigător este liber să-şi selecteze subcontractanţii pentru toate subcontractele cărora nu li se aplică cerinţele prevăzute la alineatele (3) şi (4) şi, mai ales, nu i se solicită să discrimineze posibili subcontractanţi pe criteriul naţionalităţii.
(2)Autoritatea/entitatea contractantă poate solicita sau poate primi din partea unui stat membru cererea de a solicita ofertantului:
- să indice, în oferta sa, partea din contract pe care ar putea intenţiona să o subcontracteze unor terţi, subcontractanţii propuşi, precum şi obiectul subcontractelor pentru care aceştia din urmă sunt propuşi; şi/sau
- să indice orice modificare produsă la nivelul subcontractanţilor pe durata executării contractului.
(3)Autoritatea/entitatea contractantă poate obliga sau poate primi din partea unui stat membru solicitarea de a obliga ofertantul selectat să aplice dispoziţiile prevăzute la titlul III tuturor sau anumitor subcontracte pe care ofertantul selectat intenţionează să le atribuie unor terţi.
(4)Statele membre pot stabili dispoziţii conform cărora autoritatea/entitatea contractantă poate solicita sau poate fi obligată să solicite ofertantului selectat să subcontracteze unor terţi o parte din contract. Autoritatea/entitatea contractantă care impune acest tip de subcontractare exprimă acest procent minim sub forma unui interval de valori, care conţine un procent minim şi unul maxim. Procentul maxim nu poate depăşi 30 % din valoarea contractului. Un astfel de interval este proporţional cu obiectul şi valoarea contractului, precum şi cu caracterul sectorului industrial în cauză, inclusiv cu nivelul concurenţei de pe piaţa respectivă şi cu capacităţile tehnice relevante ale bazei industriale.
Se consideră că orice procent de subcontractare care se încadrează în intervalul de valori indicat de autoritatea/entitatea contractantă îndeplineşte cerinţa de subcontractare prevăzută la prezentul alineat.
Ofertanţii pot propune subcontractarea unei părţi din valoarea totală care depăşeşte limita maximă a intervalului prevăzut de autoritatea/entitatea contractantă.
Autoritatea/entitatea contractantă solicită ofertanţilor să precizeze în ofertele lor partea sau părţile din ofertă pe care intenţionează să le subcontracteze pentru a îndeplini cerinţa menţionată la primul paragraf.
Autoritatea/entitatea contractantă poate solicita sau i se poate cere de către un stat membru să solicite ofertanţilor să precizeze partea sau părţile din ofertele lor pe care intenţionează să le subcontracteze pe lângă procentul impus şi să indice subcontractanţii pe care i-au identificat deja.
Ofertantul selectat atribuie subcontractele în funcţie de procentul de subcontractare care îi este impus de autoritatea/entitatea sub-contractantă în conformitate cu dispoziţiile titlului III.
(5)În orice caz, atunci când un stat membru decide că autorităţile/entităţile contractante pot respinge subcontractanţii selectaţi de ofertant în faza procedurii de atribuire a contractului principal, respectiv de ofertantul selectat pe durata executării contractului, la baza acestui refuz nu pot sta decât criteriile aplicate pentru selectarea ofertanţilor pentru contractul principal. În cazul în care respinge un subcontractant, autoritatea/entitatea subcontractantă trebuie să prezinte ofertantului sau ofertantului selectat o justificare scrisă prin care să expună motivele pentru care consideră că subcontractantul/subcontractanţii în cauză nu îndeplineşte/îndeplinesc criteriile.
(6)Cerinţele menţionate la alineatele (2)-(5) sunt precizate în anunţurile de participare.
(7)Alineatele (1)-(5) nu aduc atingere răspunderii operatorului economic principal.
Art. 22: Securitatea informaţiei
În cazul în care este vorba despre contracte care implică, necesită şi/sau conţin informaţii clasificate, autoritatea/entitatea contractantă precizează în documentele contractului (anunţul de participare, caietul de sarcini, documentele descriptive sau documentele suplimentare) măsurile şi cerinţele necesare în vederea asigurării securităţii acestor informaţii la nivelul necesar.
În acest scop, autoritatea/entitatea contractantă poate solicita ca oferta să cuprindă, printre altele, următoarele elemente:
(a)angajamentul ofertantului şi al subcontractanţilor deja identificaţi de a proteja în mod corespunzător confidenţialitatea tuturor informaţiilor clasificate aflate în posesia lor sau aduse la cunoştinţa lor pe întreaga durată de executare a contractului, precum şi după rezilierea sau expirarea acestuia, în conformitate cu actele cu putere de lege şi actele administrative aplicabile;
(b)angajamentul ofertantului de a obţine angajamentul prevăzut la litera (a) din partea celorlalţi subcontractanţi la care va apela pe durata executării contractului;
(c)informaţii suficiente privind subcontractanţii deja identificaţi, care să permită autorităţii/entităţii contractante să decidă că fiecare subcontractant posedă capacităţile necesare pentru a proteja în mod corespunzător confidenţialitatea informaţiilor clasificate la care are acces sau pe care este obligat să le producă în cadrul realizării activităţilor lor de subcontractare;
(d)angajamentul ofertantului de a furniza informaţiile solicitate la litera (c) în ceea ce priveşte noii subcontractanţi înainte de a le atribui un subcontract.
În lipsa unei armonizări la nivel comunitar a sistemelor naţionale de autorizare a securităţii, statele membre pot decide că măsurile şi cerinţele menţionate la al doilea paragraf trebuie să fie conforme cu propriile dispoziţii naţionale privind autorizaţiile de securitate. Statele membre recunosc autorizaţiile de securitate pe care le consideră echivalente cu cele emise în conformitate cu dreptul lor intern, fără a aduce atingere posibilităţii de a desfăşura şi a ţine seama de propriile anchete suplimentare dacă apreciază că acestea sunt necesare.
Art. 23: Securitatea aprovizionării
Autoritatea/entitatea contractantă precizează în documentele contractului (anunţul de participare, caietul de sarcini, documentele descriptive sau documentele suplimentare) cerinţele sale referitoare la securitatea aprovizionării.
În acest scop, autoritatea/entitatea contractantă poate solicita ca oferta să cuprindă, printre altele, următoarele elemente:
(a)o certificare sau documente care să dovedească autorităţii/ entităţii contractante că ofertantul va fi capabil să îşi îndeplinească obligaţiile legate de exportul, de transferul şi de tranzitul mărfurilor care fac obiectul contractului, inclusiv orice document justificativ primit din partea statului membru sau a statelor membre implicat(e);
(b)indicarea oricărei restricţii impuse autorităţii/entităţii contractante cu privire la divulgarea, transferul sau utilizarea produselor şi serviciilor sau a oricărui rezultat al produselor şi serviciilor respective, care ar rezulta din regimurile de control al exporturilor sau de securitate;
(c)certificate sau documente prin care să se demonstreze că organizarea şi localizarea lanţului de aprovizionare al ofertantului îi vor permite să respecte cerinţele autorităţii/entităţii contractante privind securitatea aprovizionării, cerinţe menţionate în caietul de sarcini, precum şi angajamentul de a asigura că eventualele modificări care apar în lanţul său de aprovizionare pe durata executării contractului nu vor influenţa respectarea acestor cerinţe;
(d)angajamentul ofertantului de a stabili şi/sau menţine capacitatea necesară pentru a face faţă unor creşteri ale necesităţilor, impusă de autoritatea/entitatea contractantă, ca urmare a unei situaţii de criză, în anumite condiţii care urmează a fi convenite;
(e)orice documente justificative primite de la autorităţile naţionale ale ofertantului referitoare la satisfacerea unor creşteri ale necesităţilor autorităţii/entităţii contractante, ca urmare a unei situaţii de criză;
(f)angajamentul ofertantului de a asigura întreţinerea, modernizarea şi adaptarea bunurilor care fac obiectul contractului;
(g)angajamentul ofertantului de a informa în timp util autoritatea/entitatea contractantă în legătură cu orice schimbare apărută în organizarea sa, lanţul de aprovizionare sau în strategia sa industrială, care ar putea afecta obligaţiile sale faţă de respectiva autoritate/entitate;
(h)angajamentul ofertantului de a pune la dispoziţia autorităţii/entităţii contractante, în anumite condiţii care urmează a fi convenite, toate mijloacele specifice necesare pentru producerea pieselor de schimb, a componentelor, a ansamblurilor, precum şi a echipamentelor de testare speciale, inclusiv desenele tehnice, autorizaţiile şi instrucţiunile de utilizare, în cazul în care nu mai este în măsură să asigure aceste aprovizionări.
Ofertantului nu i se poate cere să obţină un angajament al unui stat membru care ar aduce prejudicii libertăţii statului membru respectiv de a aplica, în conformitate cu dreptul internaţional sau comunitar aplicabil, propriile criterii naţionale de acordare a licenţelor de export, transfer sau tranzit în circumstanţele care prevalează în momentul deciziei respective de acordare a licenţei.
Art. 24: Obligaţii privind fiscalitatea, protecţia mediului, dispoziţiile de protecţie şi condiţiile de muncă
(1)Autoritatea/entitatea contractantă poate indica sau poate fi obligată de un stat membru să indice în caietul de sarcini organismul sau organismele de la care candidaţii sau ofertanţii pot obţine informaţii pertinente privind obligaţiile referitoare la fiscalitate, protecţia mediului, dispoziţiile de protecţie şi condiţiile de muncă în vigoare în statul membru, în regiunea, localitatea sau ţara terţă în care urmează să fie realizate lucrările sau serviciile respective şi care se vor aplica lucrărilor efectuate pe şantier sau serviciilor furnizate în decursul perioadei de executare a contractului.
(2)Autoritatea/entitatea contractantă care furnizează informaţiile prevăzute la alineatul (1) solicită ofertanţilor sau candidaţilor la procedurile de atribuire a contractelor să menţioneze că, la elaborarea ofertei, au ţinut seama de obligaţiile referitoare la dispoziţiile privind protecţia şi condiţiile de muncă în vigoare în locul în care urmează să fie realizate lucrările sau serviciile.
Primul paragraf nu aduce atingere punerii în aplicare a dispoziţiilor articolului 49 privind verificarea ofertelor anormal de scăzute.