Capitolul i - Cadrul financiar multianual (CFM) - Rezolutia 1594/07-mai-2025 conţinând observaţiile care fac parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2023, secţiunea III - Comisia, agenţiile executive şi al nouălea, al zecelea şi al unsprezecelea Fond european de dezvoltare

Acte UE

Jurnalul Oficial seria L

În vigoare

Versiune de la: 8 Octombrie 2025

CAPITOLUL I:Cadrul financiar multianual (CFM)

SECŢIUNEA 1:Declaraţia de asigurare a Curţii de Conturi şi gestiunea bugetară şi financiară

SUBSECŢIUNEA 1:Fiabilitatea conturilor

SUBSECŢIUNEA 3:Legalitatea şi regularitatea cheltuielilor Uniunii

30.regretă profund opinia contrară privind legalitatea şi regularitatea cheltuielilor bugetare ale Uniunii, emisă de Curte pentru al cincilea an consecutiv; consideră că această situaţie devine tot mai problematică, deoarece Comisia pare incapabilă, sau reticentă, să identifice cauza şi să abordeze problemele subiacente; regretă faptul că Comisia nu acceptă unele recomandări ale Curţii de Conturi; subliniază, în special, că este important să se consolideze gestiunea financiară a Comisiei şi a statelor membre, care sunt considerate nefiabile de către Curte, compromiţând astfel fiabilitatea Raportului anual privind gestionarea şi performanţa bugetului; solicită Comisiei să prezinte un plan de acţiune clar cu privire la reducerea ratei de eroare în următoarele patru luni; subliniază că Parlamentul examinează în mod corespunzător acest plan de acţiune;

31.este deosebit de preocupat de nivelul de eroare de 5,6% estimat de Curte pentru cheltuielile din 2023; constată că aceasta reprezintă o deteriorare rapidă faţă de ultimii doi ani (4,2% în 2022 şi 3,0% în 2021); constată cu îngrijorare că Curtea continuă să identifice probleme substanţiale în ceea ce priveşte cheltuielile bazate pe rambursare, în cazul cărora nivelul de eroare estimat este de 7,9%; reţine că efectul erorilor constatate de Curte este estimat ca fiind atât semnificativ, cât şi generalizat; solicită consolidarea gestiunii financiare a Comisiei, în conformitate cu recomandările formulate de Curte în rapoartele sale anuale şi în rapoartele sale speciale, pentru a aborda cu fermitate rata ridicată de eroare din următorii câţiva ani; subliniază avertismentul Curţii potrivit căruia creşterea datoriei europene exercită o presiune tot mai mare asupra bugetului Uniunii;

32.constată că, în Raportul său anual privind gestionarea şi performanţa bugetului, Comisia clasifică cheltuielile în categorii cu risc mai ridicat, mediu şi mai scăzut, pentru a concentra acţiunile asupra domeniilor cu risc ridicat; întrucât Curtea utilizează doar două categorii de risc pentru a emite o opinie cu privire la legalitatea şi regularitatea cheltuielilor; este îngrijorat că activitatea Curţii a scos la iveală limitări în activităţile ex post ale Comisiei, care, luate împreună, afectează soliditatea evaluării riscurilor de către Comisie; constată cu îngrijorare că unul dintre cele mai afectate domenii a fost "Coeziune, rezilienţă şi valori", în cazul căruia Curtea a evaluat majoritatea cheltuielilor ca fiind cu risc ridicat, în timp ce Comisia a clasificat astfel doar o mică parte a cheltuielilor;

33.se declară din nou îngrijorat de observaţia Curţii potrivit căreia evaluarea riscurilor efectuată de Comisie este susceptibilă să subestimeze nivelul de risc în mai multe domenii; este preocupat, de asemenea, de deficienţele recurente identificate de Curte în cazul sistemelor de gestiune şi control ale statelor membre, care încă nu previn sau nu depistează neregulile de la rubrica 2, ceea ce limitează fiabilitatea activităţii lor, în timp ce ratele de eroare ale Comisiei încă se bazează pe aceste sisteme naţionale, care nu funcţionează eficace;

35.subliniază că nivelul de eroare estimat pentru cheltuielile Uniunii, astfel cum este prezentat în declaraţia de asigurare a Curţii, aproximează sumele care nu ar fi trebuit plătite deoarece nu au fost utilizate în conformitate cu normele şi reglementările aplicabile; consideră că, deşi nu este un indicator al fraudei sau corupţiei, nivelul de eroare estimat reprezintă cheltuieli în cazul cărora sunt necesare acţiuni corective şi, prin urmare, indică o utilizare ineficientă a resurselor; regretă că, deşi reprezintă o problemă în sine, acest lucru va da, de asemenea, o impresie negativă cetăţenilor şi poate chiar pune sub semnul întrebării capacitatea Comisiei de a proteja în mod eficient interesele financiare ale Uniunii;

36.ia act cu îngrijorare de faptul că, potrivit propriilor estimări ale Comisiei, riscul la momentul plăţii este de numai 1,9% pentru 2023 şi că acesta se situează la acest nivel încă din 2020; ia act de faptul că Comisia estimează la 1% capacitatea sa de a corecta şi recupera cheltuielile neconforme cu reglementările în timpul punerii în aplicare a programelor asociate, ceea ce face ca riscul la închidere să fie de 0,9%; este îngrijorat că, şi în acest an, riscul la momentul plăţii estimat de Comisie se situează nu numai sub nivelul de eroare de 5,6% estimat de Curte, ci şi sub intervalul Curţii, care este cuprins între 4,4% şi 6,8%; subliniază că divergenţa dintre rata globală de eroare a Curţii şi riscul la momentul plăţii estimat de Comisie este evidentă şi în unele domenii specifice de cheltuieli, în special în cazul rubricii 2, chiar mai mult decât în trecut; salută estimarea Curţii cu privire la nivelul de eroare ca fiind un indicator important pentru riscurile existente;

38.reaminteşte poziţiile exprimate în rezoluţia privind descărcarea de gestiune pentru exerciţiul financiar 2022 şi schimburile de opinii din cadrul audierilor de descărcare de gestiune pentru exerciţiul financiar 2023 cu privire la metodologiile şi estimările divergente ale Curţii şi ale Comisiei în ceea ce priveşte erorile identificate în cheltuielile Uniunii; observă în special că rata de eroare calculată de Curte se bazează pe un eşantion statistic, în timp ce riscul la momentul plăţii prezentat de Comisie se bazează în mare măsură pe o compilare a ratelor de eroare raportate de autorităţile naţionale de audit din statele membre şi este calculat numai după efectuarea corecţiilor şi a rambursărilor; reaminteşte că rata de eroare calculată de Curte include erorile care au rămas nedetectate de statele membre şi de Comisie, ceea ce demonstrează că ratele de eroare prezentate de Comisie sunt subestimate; constată cu îngrijorare un decalaj şi mai mare între estimările Curţii şi cele ale Comisiei; constată, de asemenea, că Comisia şi Curtea organizează ateliere comune pe această temă; ia act de faptul că Curtea şi-a aliniat recent metodologia privind achiziţiile publice în agenţiile descentralizate la metodologia Comisiei; îşi reiterează sprijinul pentru independenţa abordării şi metodologiei auditului folosite de Curte şi invită Comisia să coopereze cu Curtea pentru a îmbunătăţi armonizarea şi a oferi estimări mai comparabile ale nivelului de eroare;

39.reaminteşte că autoritatea care acordă descărcarea de gestiune are nevoie pentru decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru exerciţiul respectiv de o declaraţie de asigurare, furnizată de Curte, cu privire la fiabilitatea conturilor şi la legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente la încheierea exerciţiului; constată că programele de cheltuieli ale Uniunii sunt multianuale şi că sistemele lor de gestiune şi control acoperă mai mulţi ani, făcând posibile corecţiile şi recuperările după încheierea exerciţiului;

40.reaminteşte responsabilitatea Comisiei de a preveni şi a identifica fraudele; ia act de faptul că, în exercitarea mandatului său, Curtea este obligată să raporteze orice neregulă; precizează că Curtea transmite către EPPO suspiciunile de infracţiuni care intră în competenţele acestuia şi prezintă OLAF suspiciunile de fraudă, corupţie sau alte activităţi ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii; ia act de faptul că, în 2023, Curtea a raportat OLAF 20 de cazuri de suspiciune de fraudă şi, în paralel, a raportat EPPO 12 din aceste cazuri, ceea ce a dus până în prezent la 4 investigaţii efectuate de OLAF şi la 9 investigaţii efectuate de EPPO; felicită Curtea pentru raportarea neregulilor către OLAF şi EPPO, deoarece informaţiile rezultate din misiunile de audit au, de obicei, un grad ridicat de fiabilitate; reaminteşte, în acest cadru, rolul-cheie jucat de întreaga arhitectură antifraudă a Uniunii şi îşi exprimă unele preocupări cu privire la refuzul unor state membre de a coopera cu unul dintre elementele sale, EPPO;

SUBSECŢIUNEA 4:Gestiunea bugetară şi financiară

42.constată cu îngrijorare că totalul angajamentelor restante, care reprezintă datorii viitoare dacă nu sunt dezangajate, a atins un nivel record de 543 de miliarde EUR (2022: 450 de miliarde EUR); ia act de faptul că Comisia prevede o scădere din 2025 până în 2029, când ar trebui plătite sumele angajate atât pentru NGEU, cât şi pentru perioada de programare 2021-2027; constată, cu toate acestea, că sumele reale pentru 2023 (543 de miliarde EUR) sunt cu mult mai mari decât previziunea (490 de miliarde EUR), ceea ce pune sub semnul întrebării estimările Comisiei;

43.reaminteşte că, din cauza regulii n+2, timpul disponibil pentru execuţia fondurilor cu gestiune partajată în CFM 2021-2027 este mai scurt decât în cadrele financiare multianuale anterioare pentru ultimul an al perioadei, ceea ce, adăugat la nivelul ridicat al angajamentelor restante, va creşte riscul de dezangajări; ia act de observaţia Curţii potrivit căreia Comisia a majorat previziunile sale pentru dezangajări de la 7,6 miliarde EUR pentru perioada 2023-2027 la 8,1 miliarde EUR pentru perioada 2024-2027 şi la 8,8 miliarde EUR pentru perioada 2025-2027, ceea ce reprezintă o creştere de 15% în 2 ani; subliniază cu îngrijorare că în ultimii doi ani Comisia a subestimat proiecţiile pentru nivelul angajamentelor restante şi că, prin urmare, s-ar putea să subestimeze cuantumul dezangajărilor care vor fi efectuate până în 2027; ia act de introducerea "mecanismului în cascadă" în urma evaluării la jumătatea perioadei a CFM 2021-2027 şi de încurajarea de a utiliza sumele dezangajate pentru a acoperi creşterea costurilor aferente dobânzii în cazul sumelor împrumutate de Comisie pentru NGEU;

44.reţine că cele mai recente previziuni de plată pe termen lung elaborate de Comisie prevăd dezangajări substanţiale începând din 2027, în cazul în care statele membre nu depun eforturi suplimentare şi nu accelerează serios ritmul de implementare faţă de perioada 2014-2020; constată că pentru Fondul de coeziune, FEDR şi FSE+ din cadrul politicii de coeziune, Comisia preconizează că totalul dezangajărilor din perioada 2024-2027 se va ridica la 2,2 miliarde EUR, de peste cinci ori mai mult decât suma de 0,4 miliarde EUR estimată în 2022; avertizează că, în cazul Fondului pentru o tranziţie justă (FTJ), nivelul scăzut de execuţie din 2023 pune în pericol sume importante începând cu 2025; invită Comisia şi statele membre să apeleze la toate posibilităţile disponibile pentru a evita dezangajările;

45.constată cu îngrijorare că datoria Uniunii a crescut de la 344,3 miliarde EUR în 2022 la 458,5 miliarde EUR în 2023, 60% din aceasta fiind în legătură cu NGEU; ia act de faptul că, numai pentru datoria emisă pentru NGEU, costurile aferente dobânzilor trebuie să fie plătite direct de la bugetul Uniunii şi că, din cauza creşterii ratelor dobânzii, costurile pentru actualul CFM (până la sfârşitul lui 2027) sunt estimate a fi între 17 miliarde EUR şi 27 de miliarde EUR, mai mari decât cele 14,9 miliarde EUR prevăzute iniţial;

46.constată cu îngrijorare că expunerea totală a bugetului Uniunii din cauza garanţiilor şi a datoriilor contingente pentru împrumuturi a crescut la 298,0 miliarde EUR; constată că ipotezele privind dobânzile de pe piaţa de capital ar trebui formulate în mod prudent, atât pentru datoria existentă, cât şi pentru datoria nouă, şi că pentru ambele categorii este necesar un plan viabil de rambursare; ia act de faptul că Curtea a primit informaţii din partea Comisiei din care reiese că expunerea va continua să crească în următorii ani, exercitând o presiune suplimentară asupra marjei de manevră bugetare şi reducând tot mai mult flexibilitatea bugetului Uniunii; sprijină recomandările Curţii pentru Comisie, şi anume să acţioneze mai proactiv pentru a se asigura că instrumentele sale de atenuare (cum ar fi fondul comun de provizionare) au o capacitate suficientă, precum şi să ofere o raportare mai transparentă a nivelului total al expunerii bugetare anuale, făcându-şi publică estimarea;

47.constată cu îngrijorare că, în Raportul său special 07/2024 (⁹), Curtea a constatat că o mare parte a ordinelor de recuperare emise în perioada 2014-2022 erau încă neexecutate la momentul auditului; constată, de asemenea, că, în răspunsurile sale la întrebările cu solicitare de răspuns scris adresate de Comisia pentru control bugetar a Parlamentului (CONT) privind descărcarea de gestiune pentru exerciţiul financiar 2023, Comisia a menţionat că există 1 357 de ordine de recuperare restante pentru o valoare totală restantă de aproximativ 335 de milioane EUR pentru perioada 2014-2023; invită Comisia să acorde prioritate colectării de fonduri în temeiul ordinelor de recuperare restante şi să informeze Comisia pentru control bugetar cu privire la progresele înregistrate;

48.subliniază că egalitatea este o valoare fundamentală a Uniunii şi este consacrată în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; reaminteşte angajamentul Uniunii de a integra dimensiunea de gen în procesul său de elaborare a politicilor şi de execuţie a fondurilor Uniunii, inclusiv integrarea dimensiunii de gen în buget; încurajează Comisia să continue eforturile depuse pentru a integra dimensiunea de gen în buget şi pentru a urmări impactul bugetului Uniunii pentru promovarea egalităţii de gen; reaminteşte obligaţia Comisiei de a însoţi toate propunerile legislative de o evaluare a impactului atunci când se preconizează că acestea vor avea un impact economic, social şi de mediu semnificativ, pentru a garanta, printre altele, distribuirea echitabilă a fondurilor;

49.observă că termenul pentru revizuirea Acordului interinstituţional privind registrul de transparenţă este până în iulie 2025; invită Comisia să se asigure că procesul este cât mai deschis cu putinţă, să alinieze cerinţele de raportare financiară pentru toate categoriile de entităţi înregistrate (inclusiv sursele de finanţare şi bugetele pentru activităţi de lobby), gestionând, de asemenea, riscul identificat în Raportul special al Curţii privind registrul de transparenţă al UE (Raportul special 05/2024) în ceea ce priveşte declaraţiile pe propria răspundere referitoare la categoria reprezentării intereselor; consideră că, pentru a da curs recomandărilor Curţii, resursele secretariatului registrului de transparenţă ar trebui majorate;

50.reaminteşte următoarele constatări din Raportul special 11/2025 al Curţii de Conturi: (i) că identificarea şi înregistrarea entităţilor ca ONG-uri nu sunt întotdeauna consecvente şi fiabile; (ii) că în pofida unui proces mai simplificat de acordare a finanţărilor, persistă probleme legate de exhaustivitatea şi exactitatea datelor; (iii) că lipsa unei imagini de ansamblu fiabile asupra cheltuielilor UE direcţionate către ONG-uri împiedică o analiză utilă; (iv) că cererile de propuneri din eşantionul Curţii erau transparente; (v) că respectarea valorilor Uniunii nu este verificată în mod proactiv; şi (vi) că practicile în materie de transparenţă variază considerabil în eşantionul Curţii, ONG-urile mai mari având rezultate mai bune; invită Comisia să pună în aplicare pe deplin recomandările din raportul special al Curţii;

SUBSECŢIUNEA 5:Recomandări

53.invită Comisia, în special:

(xi)să instituie toate măsurile necesare pentru a se asigura că toţi reprezentanţii de interese care se adresează instituţiilor Uniunii sunt înregistraţi în registrul de transparenţă; solicită, de asemenea, Comisiei să instituie un mecanism eficient pentru a se asigura că entităţile finanţate de Uniune în cadrul registrului de transparenţă sunt aliniate la valorile Uniunii şi să pretindă transparenţă deplină în finanţarea lor, oferind informaţii mai ample despre finanţarea tuturor entităţilor înregistrate, care ar trebui să fie condiţia pentru a se apropia de toate instituţiile, organele şi agenţiile Uniunii;

(xii)împreună cu Parlamentul şi Consiliul, să garanteze resurse adecvate pentru secretariatul registrului de transparenţă, astfel încât să poată fi verificată exactitatea informaţiilor referitoare la activităţile de lobby ale tuturor reprezentanţilor de interese, iar activitatea de lobby să devină mai transparentă, astfel cum solicită Curtea în Raportul special 05/2024 privind registrul de transparenţă al UE; invită Comisia să aloce resurse adecvate pentru identificarea neregulilor şi pentru a garanta o gamă largă de funcţionalităţi de căutare;

(xiii)să solicite reprezentanţilor de interese din registrul de transparenţă să prezinte lista cu susţinătorii lor financiari declarând pe proprie răspundere că reprezintă doar interesele lor sau interesele colective ale membrilor lor şi să propună o modificare a anexei II la Acordul interinstituţional din 20 mai 2021 pentru a le solicita să-şi înscrie susţinătorii financiari în registrul de transparenţă al UE, chiar dacă declară în acest registru că reprezintă doar interesele propriilor membri; îndeamnă entităţile deja înregistrate care nu şi-au enumerat resursele financiare prin declaraţie pe proprie răspundere să le declare în mod voluntar înainte de modificarea acordului interinstituţional;

SECŢIUNEA 2:Venituri

54.salută faptul că Curtea este în măsură să emită şi pentru exerciţiul 2023 o opinie fără rezerve cu privire la legalitatea şi regularitatea veniturilor; în acelaşi timp, subliniază că problemele legate de nedeclararea sau declararea incorectă a taxelor vamale (aşa-numitul deficit de colectare a taxelor vamale), care duc la un deficit al taxelor de import colectate, reprezintă o problemă care persistă de ani de zile şi ar putea duce la pierderea de resurse proprii tradiţionale pentru Uniune şi pentru statele membre;

55.ia act cu profundă îngrijorare de faptul că Curtea a examinat punerea în aplicare a Planului de acţiune vamală al Comisiei, care ar putea duce la reducerea semnificativă a deficitului de colectare a taxelor vamale, şi a identificat din nou progrese insuficiente în punerea în aplicare a anumitor acţiuni din acest plan; ia act de faptul că, în cadrul acestui plan, Comisia a propus o reformă vamală în mai 2023 (¹¹), inclusiv instituirea Autorităţii vamale a UE şi a Platformei de date vamale a UE;

56.reaminteşte riscurile pentru interesele financiare ale UE prezentate de controalele vamale inadecvate sau ineficiente asupra mărfurilor importate, evidenţiate de Curte; salută eforturile depuse de OLAF în lupta împotriva fraudei legate de taxele vamale şi TVA; subliniază creşterea riscurilor prezentate de comerţul electronic şi de platformele online, ca urmare a potenţialelor ameninţări la adresa securităţii şi a siguranţei, şi creşterea riscului de neconformitate cu normele fiscale şi vamale ale UE, cu standardele pentru produse, cu drepturile de proprietate intelectuală, cu interdicţiile şi cu restricţiile UE;

58.constată cu satisfacţie că noua resursă proprie bazată pe deşeurile din ambalaje nereciclate din plastic, generată de statele membre în 2023, s-a ridicat la 7,2 miliarde EUR, echivalentul a 4,0% din veniturile totale ale UE; constată, de asemenea, că Curtea a identificat (¹²) unele probleme legate de fiabilitatea şi comparabilitatea datelor; subliniază că aceasta oferă un excelent exemplu de resursă proprie nouă, deoarece creează stimulente pozitive pentru ca statele membre să reducă volumul ambalajelor nereciclate din plastic, generând, în acelaşi timp, un nou flux de venituri pentru Uniune;

59.subliniază că propunerile privind noile resurse proprii prezentate de Comisie în 2021, care cuprind trei elemente - primul bazat pe veniturile provenite din comercializarea certificatelor de emisii (ETS), al doilea bazat pe resursele generate de mecanismul UE de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon, iar al treilea bazat pe ponderea profiturilor reziduale de la întreprinderile multinaţionale care se vor realoca statelor membre ale UE în temeiul acordului OCDE/G20 privind realocarea drepturilor de impozitare ("pilonul unu") - sunt în mod evident candidate pentru a deveni astfel de noi resurse; în acelaşi timp, subliniază că ar putea fi luate în considerare şi alte surse, dacă se va dovedi că acestea ar fi mai uşor de aprobat de către statele membre; salută alte iniţiative care pot conduce la noi resurse proprii pentru bugetul Uniunii;

60.invită Comisia, în special:

(i)să mărească accentul şi presiunea asupra punerii în aplicare a Planului de acţiune vamală şi, nu în ultimul rând, asupra propunerii de reformă vamală semnificativă adoptată în mai 2023, inclusiv asupra instituirii Autorităţii vamale a UE şi a Platformei de date vamale a UE; să se asigure că statele membre aplică sancţiuni eficace, proporţionale şi disuasive în caz de nerespectare a obligaţiilor de raportare; să iniţieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor în cazurile în care există suficiente dovezi că statele membre pun în aplicare un sistem de sancţiuni vădit inadecvat pentru încălcarea Directivei privind cooperarea administrativă 6 (¹³)(DAC 6);

SECŢIUNEA 3:Piaţa unică, inovare şi sectorul digital

SUBSECŢIUNEA 1:

62.ia act de faptul că Curtea a examinat 127 de operaţiuni, acoperind întreaga gamă de cheltuieli de la această rubrică din CFM, în special programul Orizont 2020 (90 de operaţiuni), programul Orizont Europa (7 operaţiuni), Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE), programele spaţiale şi instrumentele financiare, precum şi faptul că a examinat sistemul de control ex ante al Agenţiei Executive Europene pentru Climă, Infrastructură şi Mediu (CINEA) pentru granturile MIE în sectorul transporturilor şi al energiei şi informaţiile privind regularitatea furnizate în rapoartele anuale de activitate ale Direcţiei Generale Cercetare şi Inovare şi ale Agenţiei Executive Europene pentru Domeniile Sănătăţii şi Digital;

63.observă că, potrivit estimărilor Curţii, nivelul de eroare al cheltuielilor pentru rubrica "Piaţa unică, inovare şi sectorul digital" în 2023 a fost semnificativ, şi anume de 3,3%; ia act de observaţia Curţii potrivit căreia cheltuielile pentru cercetare şi inovare sunt cele mai afectate de erori, în special în domeniul costurilor cu personalul; observă, totodată, că Comisia a estimat riscul la momentul plăţii ca fiind de 1,4% pentru această rubrică, acesta situându-se în jumătatea inferioară a intervalului estimat de Curte; este preocupat de concluzia Curţii potrivit căreia riscul la momentul plăţii pentru această rubrică este în continuare subestimat de către Comisie, ca urmare a deficienţelor identificate de Curte în auditurile ex post ale Comisiei în acest domeniu începând cu exerciţiul financiar 2019 (¹⁴);

64.constată cu îngrijorare că 39 (31%) dintre cele 127 de operaţiuni examinate de Curte conţineau erori; este profund îngrijorat de faptul că în şapte cazuri de erori cuantificabile făcute de beneficiari, Comisia (sau auditorii contractaţi de beneficiari) dispunea de suficiente informaţii pentru a preveni sau pentru a identifica şi corecta eroarea înainte de a accepta cheltuielile şi că, dacă Comisia ar fi utilizat în mod adecvat toate informaţiile aflate la dispoziţia sa, nivelul estimat de eroare pentru acest capitol ar fi fost cu 1,4 puncte procentuale mai mic; subliniază că acest lucru indică deficienţe în controalele Comisiei;

SUBSECŢIUNEA 2:Cercetarea şi inovarea

65.subliniază importanţa programelor Uniunii de finanţare a cercetării şi inovării pentru dezvoltarea ştiinţifică, societală, economică şi tehnologică a Uniunii, pentru reducerea inegalităţilor, pentru dubla tranziţie verde şi digitală şi pentru reducerea dependenţei energetice a Uniunii de Rusia; reaminteşte că Orizont Europa este cel mai important program de cercetare şi inovare european, cu un buget total de 95,5 miliarde EUR pentru perioada 2021-2027, inclusiv 5,4 miliarde EUR din instrumentul NGEU; observă că MRR a alocat aproximativ 48 de miliarde EUR pentru investiţii în cercetare şi inovare; subliniază că, pentru a mări competitivitatea Uniunii şi a elimina decalajul în materie de inovare, este necesară o finanţare suplimentară pentru cercetare şi inovare, ţinând seama de recomandările pertinente ale raportului Draghi; subliniază, în special, necesitatea de a majora cheltuielile pentru cercetare şi inovare în domeniul apărării din cauza condiţiilor geopolitice actuale, care ar putea servi drept componentă importantă a strategiei politicii de inovare;

66.ia act de faptul că predecesorul acestuia, Orizont 2020, cu un buget de 75,6 miliarde EUR, a finanţat peste 35 000 de proiecte în perioada 2014-2020, iar cererile sale de propuneri au atras peste un milion de cereri individuale din 177 de ţări; constată, de asemenea, că, în audierea sa pentru descărcarea de gestiune pentru exerciţiul financiar 2023, comisara Ivanova a subliniat valoarea adăugată europeană a programelor UE de finanţare a cercetării şi inovării, explicând că în evaluarea finală a programului Orizont 2020 s-a estimat că, pentru fiecare euro din costurile legate de program, până în 2040 vor fi generate beneficii pentru societate de cinci euro; regretă profund faptul că 74% din propunerile evaluate ca fiind de înaltă calitate de către experţi independenţi nu au putut fi finanţate din cauza constrângerilor bugetare; constată că ar fi fost necesară o sumă suplimentară de 159 de miliarde EUR pentru a finanţa toate propunerile de înaltă calitate; subliniază că este important să se asigure o finanţare suficientă pentru cercetarea şi inovarea din Uniune, nu în ultimul rând pentru a spori competitivitatea şi prosperitatea Uniunii, în conformitate cu Agenda strategică a Uniunii pentru perioada 2024-2029;

68.constată cu îngrijorare faptul că Curtea a identificat erori legate de costuri neeligibile în 30 din cele 97 de operaţiuni de cercetare şi inovare incluse în eşantionul său şi că aceste erori reprezintă 71% din nivelul de eroare de la această rubrică estimat de Curte în 2023; îşi reiterează îngrijorarea cu privire la faptul că, după 9 ani de punere în aplicare a programului Orizont 2020, calcularea costurilor cu personalul continuă să fie o sursă majoră de erori, întrucât 22 din cele 30 de operaţiuni de cercetare (aproximativ 73%) din eşantionul Curţii, cu erori cuantificabile, sunt afectate de aplicarea incorectă a metodologiei de calculare a costurilor cu personalul; recunoaşte eforturile continue ale Comisiei şi ale Curţii de a remedia această situaţie; salută faptul că Comisia a acceptat recomandările Curţii de a îmbunătăţi respectarea de către beneficiari a normelor privind tarifele zilnice şi de a asigura claritatea în ceea ce priveşte normele privind tarifele zilnice în documentele programului Orizont Europa;

69.subliniază importanţa simplificării normelor şi procedurilor care reglementează finanţarea cercetării şi inovării în Uniune; ia act de faptul că, în 2023, Comisia a continuat să introducă în cadrul programului Orizont Europa opţiuni simplificate în materie de costuri, cum ar fi sumele forfetare şi costurile unitare; ia act în continuare de observaţiile făcute de directorul general pentru cercetare şi inovare în cadrul schimbului de opinii cu Comisia CONT, potrivit cărora Comisia intenţionează să majoreze plăţile din fondurile Orizont Europa cu sume forfetare cu până la 50% până în 2027; salută faptul că, ţinând seama de recomandările Curţii emise în rapoartele sale anuale pentru 2022, Comisia va detalia cerinţele care definesc punerea în aplicare corespunzătoare a granturilor sub formă de sume forfetare, inclusiv elementele fiecărui pachet de lucru care declanşează plăţile, şi va oferi, de asemenea, îndrumări detaliate celor implicaţi în evaluarea punerii în aplicare a proiectelor; constată, de asemenea, că, astfel cum se descrie în evaluarea Comisiei privind finanţarea pe bază de sume forfetare în cadrul programelor Orizont 2020 şi Orizont Europa 2018-2024, beneficiarii ar aprecia o mai mare claritate cu privire la modul în care ar urma să fie auditate granturile sub formă de sume forfetare; este preocupat de faptul că nu este încă elaborată o strategie de audit ex post pentru programul Orizont Europa;

70.subliniază rolul crucial al sectorului privat în abordarea decalajului în materie de inovare din Uniune şi în îmbunătăţirea competitivităţii şi a prosperităţii Uniunii; consideră, în special, că este imperativ să se continue promovarea şi facilitarea în cea mai mare măsură posibilă a participării IMM-urilor la programele Uniunii de finanţare a cercetării şi inovării; ia act de concluzia Curţii potrivit căreia IMM-urile şi nou-veniţii au şanse mai mari să comită erori decât alţi beneficiari, deoarece nu au experienţa şi resursele necesare pentru a administra fondurile; salută eforturile depuse de Comisie pentru a sprijini în mod specific IMM-urile, de exemplu prin campanii de informare, contacte cu sistemul punctelor de contact naţionale şi biroul de asistenţă dedicat al Serviciului de informare în domeniul cercetării; consideră că simplificarea normelor şi a procedurilor este principalul factor pentru o mai bună participare a IMM-urilor;

SUBSECŢIUNEA 3:Sectorul energiei, transporturilor şi digital

72.atrage atenţia că trebuie simplificate procedurile de depunere a cererilor în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei - Transporturi (MIE-T) ca să le fie mai uşor entităţilor mai mici şi iniţiativelor locale să participe la dezvoltarea infrastructurii europene de transport; regretă că bugetul MIE-T nu acoperă toate nevoile de investiţii în transporturi sustenabile şi că cea mai mare parte a bugetului MIE-T a fost deja alocată, lăsând un gol de finanţare până în 2027;

73.reaminteşte că războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi sancţiunile aferente impuse Rusiei au afectat în continuare sectorul transportului în Uniune în 2023, provocând reducerea traficului, blocaje în lanţul de aprovizionare şi necesitatea de a ocoli rute tradiţionale, prelungind astfel durata călătoriilor şi mărind costurile; subliniază că regiunile frontaliere estice, în special în statele baltice, Finlanda, Polonia şi România, au fost afectate în mod deosebit de pierderile economice şi de întreruperea mobilităţii transfrontaliere ca urmare a agresiunii Rusiei; invită Comisia să introducă măsuri focalizate, inclusiv în următorul CFM, pentru a facilita redresarea regiunilor afectate;

74.invită Comisia să analizeze temeinic fondurile alocate proiectelor de infrastructură transfrontaliere şi multinaţionale care întâmpină probleme serioase cu execuţia, dificultăţi financiare sau întârzieri ca, de pildă, Rail Baltica; scoate în lumină că această analiză ar trebui să ia în discuţie situaţiile de proastă planificare şi gestionare, precum şi escaladarea costurilor de construcţie, care pun în pericol respectarea termenelor şi obiectivelor proiectelor; repetă că cetăţenii capătă mai multă încredere în instituţiile Uniunii dacă fondurile publice sunt administrate într-un mod mai transparent;

76.este profund îngrijorat de constatările Curţii în legătură cu sistemul de control ex ante al Agenţiei Executive Europene pentru Climă, Infrastructură şi Mediu (CINEA) pentru granturile MIE în sectorul transporturilor şi al energiei, în special de concluzia Curţii potrivit căreia, deşi strategiile atât pentru MIE1 (2014-2020), cât şi pentru MIE2 (2021-2027) se bazează pe o analiză solidă a riscurilor şi a neregulilor din trecut, orientările pentru controalele ex ante privind achiziţiile publice nu au fost suficient de detaliate; sprijină pe deplin recomandarea Curţii ca aceste orientări să fie în continuare dezvoltate de către Comisie;

SUBSECŢIUNEA 4:Recomandări

77.invită Comisia:

(ii)să continue simplificarea normelor şi a procedurilor în conformitate cu noul Regulament financiar, pentru a sprijini sesiunile de formare şi de informare practică, coerentă şi accesibilă pentru solicitanţii din statele membre, în special pentru IMM-uri, noii solicitanţi, spin-off-uri, start-up-uri, organizaţii ale societăţii civile sau grupuri de acţiune locală, şi pentru a încuraja candidaturile din partea beneficiarilor din state membre cu o participare mai limitată, precum şi din partea entităţilor mai mici;

SECŢIUNEA 4:Coeziune, rezilienţă şi valori

SUBSECŢIUNEA 1:

78.subliniază importanţa politicii de coeziune a Uniunii pentru convergenţa şi dezvoltarea economică şi teritorială în regiunile Uniunii, precum şi pentru sprijinirea punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale; ia act de faptul că bugetul pentru programele din cadrul rubricii 2 "Coeziune, rezilienţă şi valori" a CFM a fost de 73,3 miliarde EUR (38,4% din bugetul Uniunii), distribuit după cum urmează: 47,8% pentru Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) şi alte instrumente regionale, 18,9% pentru Fondul social european (FSE), 9,8% pentru Fondul de coeziune (FC), 3,8% pentru Erasmus+, 2,1% pentru MIE - Transport şi 3,8% pentru alte domenii;

80.este preocupat de observaţia Curţii potrivit căreia resursele suplimentare semnificative puse la dispoziţie în cadrul Asistenţei de redresare pentru coeziune şi teritoriile Europei (REACT-EU), apropierea sfârşitului perioadei de eligibilitate pentru programele din perioada 2014-2020 (31 decembrie 2023) şi punerea în aplicare în paralel a programului NGEU au exercitat o presiune suplimentară asupra administraţiilor statelor membre, mărind riscul de erori; este preocupat în special de practica de reducere a cofinanţării statelor membre, aşa cum se întâmplă în cazul REACT-EU, al Iniţiativei pentru investiţii ca reacţie la coronavirus (CRII) şi al Iniţiativei pentru investiţii ca reacţie la coronavirus Plus (CRII+), care limitează responsabilitatea şi stimulentele asociate pentru supravegherea corespunzătoare a cheltuielilor; constată, pe baza răspunsurilor Comisiei, că s-a recunoscut faptul că unele autorităţi ar fi efectuat controale şi verificări mai puţin eficace din cauza supraîncărcării şi a presiunii tot mai mari exercitate de punerea în aplicare paralelă a programelor din perioada 2014-2020 şi a finanţării suplimentare în cadrul NGEU;

81.ia act de analiza Curţii cu privire la operaţiunile cu finanţare suplimentară prin REACT-EU şi cu flexibilitate prin CRII+ şi la Acţiunea de coeziune pentru refugiaţi (CARE), precum şi contribuţia acestora la nivelul de eroare estimat; ia act, în special, de concluzia Curţii că erorile identificate în cazul priorităţilor cu finanţare UE în proporţie de 100% au contribuit cu 5,0% la nivelul de eroare total estimat de 9,3%; este preocupat de faptul că flexibilităţile tot mai mari, fără scăderea cerinţelor sau fără intensificarea concomitentă a verificărilor şi controalelor preventive, au contribuit la rata ridicată de eroare;

82.ia act de Documentul de analiză 03/2024 al Curţii, intitulat "Panoramă a cadrului de asigurare şi a principalilor factori care au contribuit la erorile constatate în cheltuielile din domeniul coeziunii din perioada 2014-2020", care oferă o imagine de ansamblu multianuală care acoperă 6 ani de rezultate ale auditului, inclusiv o evaluare a aspectelor de gestiune şi de control, cu scopul de a consolida modelul de asigurare; este preocupat de concluzia Curţii potrivit căreia, deşi cadrul de asigurare pentru politica de coeziune a contribuit la reducerea nivelului de eroare, acesta nu a fost eficace în ceea ce priveşte aducerea nivelului de eroare total sub pragul de semnificaţie de 2%; este îngrijorat de faptul că Comisia se poate baza doar într-o măsură limitată pe activitatea autorităţilor naţionale de audit, din cauza deficienţelor sistematice; sprijină recomandarea Curţii adresată Comisiei de a consolida punerea în aplicare a cadrului de asigurare pentru cheltuielile din domeniul coeziunii din perioada 2021-2027; reaminteşte Comisiei apelul autorităţii care acordă descărcarea de gestiune de a colabora îndeaproape cu statele membre pentru a îmbunătăţi sistemul de gestiune şi control al cheltuielilor Uniunii în vederea reducerii ratei ridicate de eroare sub pragul de semnificaţie de 2%;

83.ia act de observaţia Curţii din analiza sa cu privire la fiabilitatea activităţii actorilor-cheie din sistemul de control pentru politica de coeziune; este preocupat de constatarea Curţii potrivit căreia, într-o perioadă de 6 ani, autorităţile de management, care reprezintă prima linie de apărare în identificarea şi prevenirea erorilor, nu sunt suficient de eficace în atenuarea riscului ridicat de eroare inerent în politica de coeziune; consideră că este şi mai îngrijorător faptul că Curtea a constatat că autorităţile de audit ale statelor membre, care reprezintă a doua linie de apărare, nu sunt în măsură să stabilească rata de eroare corectă pentru pachetele de cheltuieli pe care le auditează şi să ofere o asigurare, întrucât Curtea a identificat erori suplimentare în cel puţin 39% din aceste pachete; constată că aceste erori au fost identificate şi raportate anual de Curte de peste 6 ani şi că, prin urmare, există o problemă sistemică;

84.ia act de clasificarea Curţii privind erorile constatate în cadrul cheltuielilor din domeniul coeziunii, în cadrul căreia proiectele neeligibile reprezintă 29%, costurile neeligibile 26% şi neconformităţile grave în cadrul procedurilor de achiziţii publice 21% din erori, iar cheltuielile aferente FEDR şi FC reprezintă cea mai mare proporţie (80%) din erori; constată că cheltuielile din cadrul FSE+, YEI (Iniţiativa privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor) şi FEAD (Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane) sunt proporţional mai puţin afectate de erori, reprezentând împreună 16% din erori, în timp ce ele reprezintă aproximativ 20% din bugetul pentru această rubrică;

85.ia act de studiul comandat de Comisia pentru control bugetar intitulat "Lecţiile învăţate din punerea în aplicare a instrumentelor de răspuns la situaţii de criză", care arată că absorbţia resurselor de coeziune neangajate a fost sprijinită de flexibilităţile introduse în cadrul CRII şi CRII+; este preocupat de constatarea autorilor studiului potrivit căreia calitatea proiectelor accelerate ar putea să nu fi atins acelaşi nivel ca investiţiile dinainte de pandemie; este preocupat, de asemenea, de observaţia autorilor studiului potrivit căreia riscul proiectelor de slabă calitate este suportat în întregime din bugetul Uniunii, din cauza finanţării UE în proporţie de 100% în cadrul CRII, CRII+ şi REACT-EU; consideră că finanţarea UE în proporţie de 100% ar putea contribui la absorbţie, dar că absorbţia nu este un obiectiv în sine;

86.subliniază că, în ultimele sale avize referitoare la procedura de descărcare de gestiune, Comisia pentru dezvoltare regională a solicitat Comisiei să sprijine şi mai mult cu sfaturi autorităţile naţionale, locale şi regionale cu scopul de a evita o situaţie de supraîncărcare administrativă; recunoaşte eforturile Comisiei, dar este nevoit să constate că, din păcate, acestea nu au fost suficiente pentru a atenua riscul de eroare; avertizează că s-ar putea ajunge la o situaţie de supraîncărcare administrativă similară la sfârşitul perioadei de eligibilitate a MRR şi în ultimii ani ai CFM; subliniază că trebuie găsită de urgenţă o soluţie la problema reprezentată de capacitatea administrativă insuficientă a autorităţilor naţionale, locale şi regionale; invită Comisia, în acest sens, să le ofere autorităţilor sus-menţionate orientări clare şi să îşi intensifice sprijinul pentru consolidarea capacităţii administrative, inclusiv prin formarea personalului, prin schimbul de bune practici, evaluările inter pares şi asistenţa tehnică în scopul asigurării unei gestionări eficace a fondurilor;

87.ia act de discuţiile publice privind cadrul financiar multianual de după 2027, care ar putea indica o trecere la un model bazat pe performanţă, care asociază investiţiile şi reformele, precum şi dorinţa de a simplifica normele şi procedurile; invită Comisia să acorde prioritate răspunsurilor financiare la ameninţările actuale care rezultă din situaţia geopolitică; avertizează că orice decizie privind modul în care vor fi concepute pe viitor programele de cheltuieli nu trebuie să fie în detrimentul supravegherii şi controlului cheltuielilor Uniunii în ceea ce priveşte transparenţa şi informarea la nivelul Uniunii cu privire la nerespectarea normelor şi a reglementărilor; consideră că erorile identificate de Curte şi modul în care Comisia gestionează aceste erori sunt, de asemenea, un indiciu al funcţionării corespunzătoare a sistemului de gestiune şi control şi ia act de faptul că ambele instituţii şi-au declarat angajamentul de a îmbunătăţi sistemul şi de a reduce rata de eroare;

88.ia act, la fel ca în anii precedenţi, de observaţia Curţii potrivit căreia examinările documentare efectuate de Comisie pentru a examina şi a evalua activitatea autorităţilor de audit vizează doar verificarea consecvenţei informaţiilor privind regularitatea şi că, prin urmare, acestea sunt prea limitate pentru a confirma rata de eroare reziduală raportată de autorităţile naţionale în pachetele lor de asigurare; ia act de răspunsul Comisiei potrivit căruia aceasta îşi completează examinarea documentară cu activitatea de audit la faţa locului care acoperă programele şi pachetele de asigurare, ceea ce îi permite să stabilească o estimare rezonabilă şi corectă a ratelor de eroare pentru fiecare program; consideră că observaţia Curţii se referă la domeniul de aplicare al examinărilor documentare şi la faptul că acestea vizează doar coerenţa şi, prin urmare, sunt prea limitate pentru a furniza Comisiei informaţii suficient de fiabile;

89.este preocupat de deficienţele persistente observate de Curte în activitatea autorităţilor naţionale de audit care sunt vizibile în deficienţele identificate în pachetele de asigurare, rata de eroare reziduală depăşind pragul de semnificaţie pentru peste 60% din valoarea pachetelor de asigurare auditate în 2023; subliniază cu îngrijorare că autorităţile de management nu reuşesc în mod sistematic să prevină sau să identifice neregulile în ceea ce priveşte cheltuielile declarate de beneficiari şi că acest lucru reduce măsura în care Comisia se poate baza pe activitatea lor;

90.reaminteşte că, în cadrul gestiunii partajate, Comisiei îi revine responsabilitatea de a se asigura că statele membre au instituit sisteme de gestiune şi de control care funcţionează în mod eficace pe parcursul punerii în aplicare a programelor; este îngrijorat că atât Comisia, cât şi Curtea au constatat că nu toate statele membre au sisteme de gestiune şi de control care funcţionează în mod eficace, ceea ce afectează fiabilitatea ratelor de eroare prezentate de Comisie, deoarece se bazează pe aceste sisteme naţionale care nu funcţionează cu eficacitate; pune sub semnul întrebării posibilitatea Comisiei de a continua să se bazeze pe sistemele naţionale;

91.consideră că, pentru ca abordarea auditului unic să funcţioneze bine şi pentru a reduce sarcina administrativă pentru beneficiari şi autorităţile de management, respectarea standardelor de audit la toate nivelurile de control şi audit este de o importanţă crucială; este îngrijorat, prin urmare, de constatarea Curţii din raportul său anual, potrivit căreia autorităţile responsabile de programe şi beneficiarii programelor nu au prezentat documente justificative esenţiale cu privire la respectarea condiţiilor de eligibilitate, precum şi de constatarea Curţii prezentată în cadrul analizei sale, potrivit căreia documentaţia insuficientă a activităţii de audit prezentată de autorităţile de audit limitează fiabilitatea activităţii de audit desfăşurate de autorităţile naţionale de audit;

92.reaminteşte că, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹⁵) (RDC) pentru perioada de programare 2021-2027, statele membre trebuie să respecte condiţii favorizante orizontale şi tematice, care trebuie să fie în continuare îndeplinite şi respectate pe parcursul întregii perioade de execuţie a fondurilor; reaminteşte că, în cazul în care condiţiile favorizante nu sunt îndeplinite la momentul transmiterii unei cereri de plată Comisiei pentru obiectivul specific în cauză, cheltuielile aferente nu vor fi rambursate de la bugetul Uniunii până când Comisia se va convinge că condiţia favorizantă a fost îndeplinită; reaminteşte regretul profund al autorităţii care acordă descărcarea de gestiune faţă de decizia Comisiei din 13 decembrie 2023 (¹⁶), considerând că Ungaria a îndeplinit condiţia favorizantă orizontală legată de independenţa sistemului judiciar, care a permis autorităţilor maghiare să depună cereri de rambursare în valoare de până la 10,2 miliarde EUR; constată cu îngrijorare că, de la deblocarea acestor fonduri, Guvernul Ungariei nu a luat nicio măsură pentru restabilirea independenţei sistemului judiciar, ci, dimpotrivă; îşi reiterează îngrijorarea cu privire la lipsa unor mecanisme de control adecvate sau la proceduri de achiziţii publice nefiabile pentru a garanta buna gestiune financiară şi protecţia bugetului Uniunii; consideră că această decizie contrazice din punct de vedere politic prelungirea măsurilor adoptate în temeiul Regulamentului (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹⁷) ("Regulamentul privind condiţionalitatea");

(¹⁵)Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispoziţiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziţie justă şi Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit şi acvacultură şi de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum şi Fondului pentru azil, migraţie şi integrare, Fondului pentru securitate internă şi Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor şi politica de vize (JO L 231, 30.6.2021, p. 159, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/1060/oj).

93.îşi exprimă profunda îngrijorare cu privire la constatările din Raportul din 2023 privind statul de drept în ceea ce priveşte situaţia statului de drept în Ungaria, în special cu privire la provocările persistente şi sistemice din sectorul judiciar şi sectorul mass-mediei; ia act cu îngrijorare de presiunea tot mai mare asupra independenţei justiţiei, inclusiv de preocupările legate de selectarea şi promovarea judecătorilor, precum şi de relatările recente privind cazuri de intimidare şi ingerinţe în deciziile judiciare, după cum demonstrează demisia judecătorilor în semn de protest faţă de influenţa politică; constată cu îngrijorare, în aceeaşi măsură, că şeful Autorităţii de Integritate din Ungaria, o instituţie esenţială înfiinţată ca o condiţie impusă de Comisie pentru deblocarea fondurilor Uniunii în temeiul Regulamentului privind mecanismul de condiţionalitate bazat pe statul de drept, se confruntă cu presiuni tot mai mari din partea Guvernului Ungariei; invită Comisia să asigure o abordare coordonată şi globală în cazul tuturor fondurilor şi instrumentelor legislative relevante ale Uniunii, subliniind că fondurile Uniunii nu trebuie să fie alocate pentru activităţi care subminează democraţia sau consolidează autoritarismul;

94.reaminteşte că Regulamentul privind condiţionalitatea stabileşte un mecanism şi măsuri de protejare a bugetului Uniunii împotriva încălcărilor statului de drept atunci când alte proceduri prevăzute în legislaţia Uniunii nu ar proteja bugetul într-un mod mai eficient; reaminteşte că acest mecanism a fost activat la 15 decembrie 2022 în cazul Ungariei din cauza preocupărilor legate de sistemul său de achiziţii publice, ceea ce a dus la suspendarea temporară a 55% din angajamentele bugetare pentru trei programe ale politicii de coeziune; reaminteşte că acelaşi regulament, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului (¹⁸) ("Regulamentul privind CFM"), prevede că angajamentele suspendate din 2022 (anul n) nu pot fi reînscrise în buget după 2024 (anul n+2) şi că, prin urmare, 55% din angajamentele din 2022, aproximativ 1 miliard EUR, au fost dezangajate în decembrie 2024; constată că nu este în curs nicio altă procedură în temeiul Regulamentului privind condiţionalitatea;

96.reiterează necesitatea de a trata ca un pachet unic, integral, toate măsurile necesare pentru deblocarea finanţării Uniunii în temeiul Regulamentului privind condiţionalitatea, al RDC şi al Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹⁹) ("Regulamentul MRR"); subliniază importanţa protejării intereselor financiare ale Uniunii şi pentru plata prefinanţării;

97.constată că unele investiţii care ar fi fost eligibile pentru finanţare în cadrul politicii de coeziune sunt incluse în planurile naţionale de redresare şi rezilienţă; reaminteşte că obiectivul general al MRR, consacrat la articolul 4 din Regulamentul privind MRR, este să promoveze coeziunea economică, socială şi teritorială a Uniuni şi că unul dintre cei şase piloni ai săi este dedicat în mod specific acestui scop; recunoaşte că domeniul larg de aplicare al MRR conduce la o suprapunere limitată cu alte programe de finanţare ale UE, aceasta fiind şi intenţia colegiuitorilor atunci când au elaborat articolul 9 din Regulamentul privind MRR, care stabileşte adiţionalitatea şi complementaritatea finanţării ca principii de bază; atrage însă atenţia asupra riscurilor de dublă finanţare generate de astfel de situaţii;

98.îşi exprimă îngrijorarea cu privire la întârzierile vizibile în punerea în aplicare a politicii de coeziune în statele membre şi la lipsa capacităţii administraţiilor naţionale de a aborda în paralel diferite programe de cheltuieli (de exemplu, programe de coeziune şi programe MRR) care acoperă obiective complementare sau chiar similare; invită Comisia să se asigure că se acordă suficientă asistenţă tehnică statelor membre care se confruntă cu dificultăţi pentru a aborda întârzierile existente în punerea în aplicare a programelor de coeziune;

99.recunoaşte impactul disproporţionat pe care războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei îl are asupra regiunilor estice ale Uniunii care se învecinează cu Rusia şi cu Belarus; atrage atenţia asupra costurilor suportate de aceste regiuni şi state membre pentru că au o frontieră comună cu ţări vecine ostile, în special asupra necesităţii ca acestea să direcţioneze din ce în ce mai mult fonduri publice către securitate, apărare şi pregătire, în timp ce se confruntă cu o reducere dramatică a resurselor din cauza perturbării activităţilor economice, a comerţului transfrontalier şi a altor schimburi, precum şi a programelor de coeziune, în special a programelor Interreg; ia act de măsurile luate de Comisia Europeană pentru a sprijini aceste regiuni, în special prin flexibilităţi oferite în cadrul politicii de coeziune; este mulţumit că acordarea de sprijin pentru regiunile de la frontiera estică, cele mai afectate de agresiunea Rusiei, este inclusă în scrisoarea de misiune a vicepreşedintelui executiv pentru coeziune şi reforme; invită Comisia să asigure acordarea unui sprijin adecvat pentru regiunile estice ale Uniunii care se învecinează cu Rusia şi cu Belarus, pentru ca acestea să facă faţă consecinţelor disproporţionate ale războiului de agresiune al Rusiei, atât pe termen scurt, prin proiectul de buget pentru 2026, cât şi pe termen mediu, prin propunerea Comisiei pentru următorul CFM;

100.ţine să remarce importanţa FSE+, care urmăreşte să asigure un nivel ridicat de ocupare a forţei de muncă, o protecţie socială echitabilă, o forţă de muncă calificată şi rezilientă şi societăţi coezive/care promovează includerea, elemente esenţiale pentru eradicarea sărăciei; aminteşte că acest instrument trebuie să beneficieze în permanenţă de susţinere financiară şi politică din partea instituţiilor europene, naţionale şi regionale pentru a-şi putea atinge obiectivele şi ţintele în următorii ani; subliniază cât este de important să fie implicaţi actorii regionali, în special organizaţiile societăţii civile şi partenerii sociali care lucrează pe teren la implementarea activităţilor finanţate de FSE+;

101.consideră inspirată ideea de a transfera 100 de milioane EUR din bugetul programului Erasmus+ pe 2027 la bugetul acestuia pe 2023, graţie căreia s-a putut acorda în continuare sprijin elevilor, studenţilor, profesorilor şi personalului calificat care au fugit din Ucraina, dar şi ideea de a aloca programului Erasmus+ în 2023 încă 20 de milioane EUR la insistenţele Parlamentului; subliniază că concentrarea la începutul perioadei trebuie să rămână o excepţie limitată la situaţiile neprevăzute de criză acută; subliniază că oricât de multe fonduri s-ar concentra la începutul perioadei pentru programul Erasmus+ consecinţa nu poate fi tăieri de fonduri pentru program la sfârşitul actualului CFM; subliniază că trebuie depuse toate eforturile pentru a răspunde unor asemenea situaţii, de preferinţă cu noi fonduri;

102.ţine să amintească că trebuie supravegheată strict alocarea fondurilor pentru a preveni utilizarea abuzivă în programul Erasmus; roagă Comisia să adune probe pentru a cerceta orice caz de fraudă sau suspiciune de fraudă legat de beneficiarii fondurilor, în conformitate cu obligaţiile sale prevăzute în Regulamentul financiar şi în acordurile de grant Erasmus+; cere ca programul să fie apărat cum se cuvine de abuzuri din partea organizaţiilor cu activităţi care nu corespund cu valorile fundamentale ale Uniunii Europene (demnitate umană, libertate, democraţie, egalitate, domnia legii, drepturile omului); reaminteşte că Comisia are obligaţia juridică să vegheze ca beneficiarii programului să îşi declare ataşamentul faţă de aceste valori şi să asigure respectarea lor, fără a comite abateri profesionale;

103.reţine că, în 2023, bugetul programului "UE pentru sănătate", principalul instrument financiar folosit pentru a susţine iniţiativele Uniunii în domeniul sănătăţii, a fost de 735 de milioane EUR, administrat în principal de Direcţia Generală Sănătate şi Siguranţă Alimentară şi de Autoritatea pentru Pregătire şi Răspuns în caz de Urgenţă Sanitară (HERA) şi executat prin Agenţia Executivă Europeană pentru Domeniile Sănătăţii şi Digital; recunoaşte progresele obţinute de iniţiativele finanţate prin acest program, în special în domenii precum preîntâmpinarea urgenţelor sanitare, Planul de combatere a cancerului, Strategia farmaceutică pentru Europa şi punerea în aplicare a legislaţiei Uniunii în domeniul sănătăţii;

SUBSECŢIUNEA 2:Recomandări

104.invită Comisia:

(iii)să abordeze problema sistemică a nedetectării erorilor la nivelul statelor membre în cheltuielile aferente politicii de coeziune printr-un plan de acţiune care să vizeze raportarea unei rate de eroare exacte în pachetele de asigurare şi identificarea erorilor de către primele linii de apărare prin punerea la dispoziţie de mai multe resurse şi/sau printr-o mai bună direcţionare a resurselor existente şi prin creşterea capacităţii de identificare a erorilor la nivelul statelor membre şi al Comisiei;

SECŢIUNEA 5:Resurse naturale

SUBSECŢIUNEA 1:

105.reţine că bugetul pentru programele de la rubrica 3 a CFM - "Resurse naturale" - a fost de 59,5 miliarde EUR (31,1% din bugetul Uniunii), distribuit după cum urmează: 65,0% pentru plăţi directe din Fondul european de garantare agricolă (FEGA), 27,6% pentru Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), 4,2% pentru cheltuielile legate de piaţă din Fondul european de garantare agricolă (FEGA), 1,9% pentru afaceri maritime şi pescuit, 0,9% pentru mediu şi climă (LIFE) şi 0,4% pentru alte domenii;

106.observă că Curtea a examinat un eşantion de 218 operaţiuni care acoperă întreaga gamă de cheltuieli de la această rubrică a CFM; constată că Curtea a examinat, de asemenea, informaţiile privind regularitatea furnizate în rapoartele anuale de activitate ale Direcţiei Generale Agricultură şi Dezvoltare Rurală şi ale Direcţiei Generale Politici Climatice, precum şi sisteme selectate din 20 de state membre şi din Regatul Unit; constată din estimările Curţii că nivelul de eroare la rubrica "Resurse naturale" este de 2,2% (2,2% în 2022) şi că majoritatea erorilor depistate au afectat operaţiuni din domeniul dezvoltării rurale;

110.observă din clasificarea erorilor făcută de Curte că cererile neeligibile reprezintă 35% din erori, iar erorile administrative şi informaţiile inexacte despre suprafeţe sau animale 21% şi, respectiv, 20%; constată cu îngrijorare, ca şi în anii din urmă, că în mai multe cazuri Curtea a constatat că autorităţile statelor membre şi Comisia dispuneau de suficiente informaţii pentru a preveni sau a depista şi corecta eroarea înainte de a accepta cheltuielile şi că, dacă autorităţile statelor membre şi Comisia ar fi ţinut cont cum se cuvine de toate informaţiile aflate la dispoziţia lor, nivelul estimat de eroare pentru acest capitol ar fi fost cu 1,0 punct procentual mai mic;

111.reţine că 2023 a fost primul an în care s-a introdus noul model bazat pe performanţă pentru PAC 2023-2027, care integrează elemente de performanţă, convenite cu statele membre în planurile strategice, ca bază pentru plăţi; observă că 2023 a început modest pentru noul model bazat pe performanţă, 63,65 milioane EUR declarate pe baza realizărilor generate şi pentru care Direcţia Generală Agricultură şi Dezvoltare Rurală face o "verificare a performanţei" din cele 215,52 milioane EUR declarate în contul planurilor strategice PAC de la rubrica intervenţii sectoriale şi dezvoltare rurală; constată că cel mai probabil în 2024 plăţile pe baza noului model de performanţă vor creşte substanţial; reţine observaţiile Curţii despre prelucrarea datelor despre performanţe din rapoartele anuale privind performanţa, atunci când statele membre sunt în plin proces de a institui sisteme şi proceduri şi uneori fac manual agregarea datelor, fapt ce riscă să afecteze fiabilitatea datelor;

112.reaminteşte protestele fermierilor din întreaga Europă de la sfârşitul anului 2023 şi începutul anului 2024, precum şi răspunsul Comisiei care promite simplificare, în special pentru micii fermieri, şi puteri discreţionare mai mari pentru statele membre; subliniază că simplificarea ar trebui să meargă mână în mână cu buna gestiune financiară şi să ţină seama de angajamentele Uniunii în materie de climă; salută abordarea diferenţiată a Comisiei, în special în raport cu distincţia dintre dimensiunea fermelor ca teren agricol şi număr de ferme; avertizează că marja de apreciere acordată statelor membre este bună, dar ar trebui însoţită de o supraveghere riguroasă din partea Comisiei;

114.ia act de Raportul special 07/2024 al Curţii privind sistemele Comisiei de recuperare sumelor aferente cheltuielilor neconforme, precum şi de răspunsul Comisiei; află din observaţia Curţii că recuperările cheltuielilor agricole neconforme s-au bucurat de un relativ succes, care se datorează în parte aşa-numitei reguli 50-50, care a stimulat statele membre să recupereze fondurile; constată că această regulă a fost scoasă din PAC 2023-2027 şi că Curtea a avertizat că acest lucru ar putea avea ca efect reducerea ratei de recuperare a cheltuielilor agricole neconforme;

115.ia act de Raportul special 20/2024 al Curţii privind planurile strategice PAC, precum şi de răspunsul Comisiei; subliniază că este important să se asigure furnizarea tuturor elementelor-cheie pentru a evalua performanţa; consideră că planurile trebuie să ţină seama de situaţiile specifice din fiecare stat membru şi că, aşadar, este chiar de dorit un anumit nivel de divergenţă, însă este îngrijorat că divergenţele la capitolul nivel de ambiţie pot crea condiţii de concurenţă neloială între agricultorii din diferite state membre; este, de asemenea, dezamăgit de concluzia Curţii că, deşi noul cadru de monitorizare a fost simplificat, obiectivele PAC nu sunt clare, iar indicatorii se axează mai degrabă pe realizări decât pe rezultate şi că lipsesc indicatori de rezultat importanţi; ia act de recomandarea Curţii adresată Comisiei să promoveze schimbul de bune practici ecologice în cadrul planurilor şi întărirea viitorului cadru de monitorizare a PAC;

116.ia act de Raportul special 19/2024 al Curţii privind agricultura ecologică în UE şi de răspunsul Comisiei; un alt motiv de îngrijorare este constatarea Curţii că din cauza unui cadru strategic slab şi a constrângerilor în materie de date nu poate fi măsurat impactul politicii; consideră că, pe lângă accentul mai puternic pus pe performanţă şi definirea obiectivelor şi a indicatorilor, şi implicit pe monitorizarea aferentă a rezultatelor în toate politicile Uniunii, trebuie mărită în egală măsură capacitatea Comisiei de a defini cadrele de performanţă şi de a monitoriza performanţa;

118.reaminteşte că democraţia şi pluralismul sunt valori fundamentale ale Uniunii, consacrate la articolul 2 din TUE; reaminteşte şi că, în conformitate cu articolul 11 din TUE, instituţiile Uniunii acordă cetăţenilor şi asociaţiilor reprezentative, posibilitatea de a-şi face cunoscute opiniile şi de a face schimb de opinii în mod public, în toate domeniile de acţiune ale Uniunii, pentru a menţine un dialog deschis, transparent şi constant; subliniază că separarea puterilor între instituţii, astfel cum se prevede la articolul 13 din TUE, trebuie respectată întotdeauna şi că instituţiile Uniunii cooperează în mod loial;

120.observă că unii membri ai Comisiei pentru control bugetar au solicitat accesul la o serie de acorduri de grant în cadrul programului LIFE, precum şi la alte programe de finanţare ale Uniunii şi, după examinarea acestora, şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la conţinutul mai multor programe în februarie 2024; reţine că, iniţial, Comisia, inclusiv Serviciul de Audit Intern (IAS), nu a avut cunoştinţă de nicio problemă, dar a adoptat o serie de măsuri cu scopul de a răspunde preocupărilor; reaminteşte întrebările cu solicitare de răspuns scris şi audierile cu Secretarul General al Comisiei din 5 noiembrie 2024, cu comisarii responsabili pentru rubrica 3 din CFM la 12 noiembrie şi cu comisarul responsabil pentru buget şi administraţie la 9 decembrie 2024, în care au fost discutate preocupările şi răspunsul Comisiei;

121.ia act de preocupările exprimate de unii membri ai Comisiei pentru control bugetar că anumite acorduri de grant dintre Agenţia Executivă a Uniunii Europene pentru Climă, Infrastructură şi Mediu (CINEA) şi beneficiari, cum ar fi OSC-urile şi întreprinderile private, în cadrul programului LIFE includ "planuri de lucru" care conţin acţiuni detaliate de promovare a instituţiilor Uniunii sau a reprezentanţilor acestora, precum şi alte acţiuni care vizează anumite acorduri comerciale pe care Uniunea le negociază sau măsuri de soluţionare a litigiilor care trebuie întreprinse de entităţile respective; recunoaşte că acest lucru ar putea fi interpretat ca o ingerinţă în procesul decizional intern în instituţiile Uniunii; reţine că Comisia a efectuat o analiză juridică a acordurilor de grant care au provocat îngrijorarea unor membri ai Comisiei CONT, care au ajuns la concluzia că nu exista nicio dovadă că entităţile în cauză şi-au încălcat obligaţiile contractuale sau care derivă din codul de conduită, însă cu toate acestea Comisia a solicitat unor beneficiari să modifice acordurile de grant care conţineau dispoziţiile specifice care puteau implica un risc reputaţional; remarcă, de asemenea, că toate acordurile de grant includ o clauză de declinare a responsabilităţii, potrivit căreia "opiniile beneficiarului nu reprezintă în niciun fel opiniile UE, iar autoritatea care acordă grantul nu poate fi trasă la răspundere pentru aceste opinii";

123.ia act de măsurile luate de Comisie pentru a răspunde acuzaţiilor, care au inclus emiterea de orientări pentru serviciile Comisiei privind finanţarea activităţilor legate de elaborarea, punerea în aplicare, monitorizarea şi asigurarea respectării legislaţiei şi politicii Uniunii şi examinarea portofoliilor lor de contracte pentru a determina ce acorduri nu erau conforme cu orientările; ia act de măsurile adoptate până în prezent de Comisie, în aşteptarea rezultatelor examinării acordurilor de subvenţionare cu toţi beneficiarii, care a fost solicitată de Consiliul pentru gestiunea corporativă al Comisiei;

SUBSECŢIUNEA 2:Recomandări

127.invită Comisia:

SECŢIUNEA 6:Migraţia şi gestionarea frontierelor

SUBSECŢIUNEA 1:

128.observă că bugetul pe 2023 pentru programele de la rubrica 4 a CFM - "Migraţie şi gestionarea frontierelor" - a fost de 2,7 miliarde EUR (1,4% din cheltuielile bugetare ale Uniunii), distribuit după cum urmează: 1,2 miliarde (46,5%) pentru trei agenţii decentralizate: Agenţia Europeană pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă (Frontex), Agenţia Uniunii Europene pentru Azil (EUAA) şi Agenţia Uniunii Europene pentru Gestionarea Operaţională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spaţiul de Libertate, Securitate şi Justiţie (eu-Lisa); 1 miliard (38,6%) pentru Fondul pentru azil, migraţie şi integrare (FAMI) şi 0,4 miliarde (14,9%) pentru Fondul de gestionare integrată a frontierelor (FGIF);

130.constată că Curtea a examinat un eşantion de 23 de operaţiuni, care nu este suficient de mare pentru a fi reprezentativ pentru cheltuielile de la rubricile 4 şi 5 ale CFM şi deci nu poate furniza o estimare separată a ratei de eroare la aceste rubrici; observă în plus din rezultatele auditului Curţii că cheltuielile de la rubricile 4 şi 5 din CFM sunt afectate de probleme de eligibilitate şi cu achiziţiile publice şi că domeniul este unul cu risc ridicat (7 din cele 23 de operaţiuni auditate, adică 30,4%, erau afectate de erori); este îngrijorat că Curtea a detectat patru erori cuantificabile care au avut un impact financiar asupra sumelor plătite din bugetul Uniunii şi că a mai depistat şi zece cazuri de neconformitate cu dispoziţiile juridice şi financiare, care însă nu au avut niciun impact financiar direct asupra bugetului Uniunii; prin urmare, roagă Curtea să transmită o estimare clară a ratei de eroare la rubrica 4; reţine din concluzia Comisiei că în 2023 riscul la momentul plăţii a fost sub 1,1% pentru cheltuielile cu migraţia şi gestionarea frontierelor;

131.constată că Comisia a acceptat recomandarea Curţii făcută în raportul său anual pe 2023 de a oferi autorităţilor statelor membre responsabile cu punerea în aplicare a finanţării Direcţia Generală Migraţie şi Afaceri Interne prin gestiune partajată orientări suplimentare cu privire la normele aplicabile; regretă că deocamdată Comisia nu dat curs integral recomandărilor anterioare ale Curţii care trebuiau soluţionate până la sfârşitul anului 2023; reţine că DG Migraţie şi Afaceri Interne îşi reevaluează metodologia ex ante pentru a asigura respectarea normelor aplicabile generaţiei de granturi post-2021 şi că această reevaluare va lua în discuţie şi recomandările relevante ale Curţii şi pe cele din auditul IAS privind pregătirea acţiunilor şi programelor de închidere finanţate din Fondul pentru securitate internă (FSI) şi FAMI în perioada 2014-2020 prin gestiune directă şi partajată;

132.află cu îngrijorare că în raportul anual de activitate al DG Migraţie şi Afaceri Interne pentru 2023 au fost exprimate două rezerve privind declaraţia de asigurare şi că o rezervă se referă la implementarea FAMI şi FSI în perioada 2014-2020 în mai multe state membre, iar cealaltă rezervă se referă la implementarea Instrumentului pentru managementul frontierelor şi vize (IMFV) 2021-2027 într-un stat membru; felicită Comisia pentru hotărârea de a lua măsuri de remediere a problemelor subiacente din cauza cărora s-au exprimat rezerve;

133.consideră lăudabile progresele identificate de Curte atunci când a examinat activităţile pregătitoare derulate de autorităţile de audit din cinci state membre pentru a gestiona tranziţia fondurilor FAMI, IMFV şi FSI către RDC în CFM 2021-2027; observă că aceste autorităţi de audit au raportat Curţii că sprijinul şi orientările de care au beneficiat din partea DG Migraţie şi Afaceri Interne au fost satisfăcătoare; constată cu îngrijorare că, la momentul auditului efectuat de Curte, patru din cinci autorităţi de audit din statele membre nu îşi finalizaseră strategiile de audit;

134.ia act de adoptarea noului Pact privind migraţia şi azilul; salută că la revizuirea la jumătatea perioadei a CFM 2021-2027 s-a alocat o sumă suplimentară de 2 miliarde EUR pentru migraţie şi gestionarea frontierelor pentru perioada 2024-2027 pentru a aborda problemele tot mai mari cu migraţia şi gestionarea frontierelor generate de contextul geopolitic actual; constată, cu toate acestea, că ar putea fi necesare fonduri suplimentare pentru a asigura punerea în aplicare deplină a pactului; solicită punerea rapidă în aplicare a pactului în statele membre;

135.subliniază că securizarea frontierelor externe ale Uniunii este un pilon al noului Pact privind migraţia şi azilul; constată cu îngrijorare din rapoartele Comisiei că numărul de treceri neregulamentare ale frontierei în Uniune a crescut de la 330 000 în 2022 la 380 000 în 2023; observă că IMFV poate sprijini statele membre din prima linie să se asigure că dispun de resursele pentru infrastructura, edificiile şi instalaţiile necesare pentru a securiza frontierele externe ale Uniunii, inclusiv pentru consolidarea securităţii electronice a frontierelor şi pentru alte instrumente de supraveghere a frontierelor, astfel cum se prevede în anexa III la Regulamentul IMFV; ia act de concluziile Consiliului European din 9 februarie 2023, potrivit cărora Uniunea îşi va intensifica acţiunile de împiedicare a plecărilor neregulamentare şi a pierderilor de vieţi omeneşti, de reducere a presiunii asupra frontierelor Uniunii şi asupra capacităţilor de primire, de luptă împotriva persoanelor care introduc ilegal migranţi şi de intensificare a returnărilor; subliniază că este necesar ca persoanele vulnerabile să fie protejate mai bine de reţelele de introducere ilegală de migranţi şi de trafic de persoane şi să se combată efectele negative ale instrumentalizării migranţilor ca parte a atacurilor hibride, îndeosebi de către forţele pro-ruse, precum şi de către regimul belarus;

137.află din concluzia Curţii că FAMI 2014-2020 a înregistrat rezultate sub aşteptări la capitolul facilitarea returnării migranţilor: mai află şi că Curtea şi Comisia recunosc că progresele în acest domeniu au fost grav afectate de restricţiile de călătorie legate de COVID-19; constată, de asemenea, că în 2023 măsurile de returnare au fost sprijinite cu 29,8 milioane EUR din FAMI; consideră că Comisia trebuie să depună eforturi mai susţinute pentru a sprijini statele membre să împiedice trecerile neregulamentare ale frontierelor şi să ducă la capăt cu succes procesul de returnare a resortisanţilor ţărilor terţe, precum şi integrarea migranţilor legali; aşteaptă cu interes să primească informaţii consolidate în 2025 despre progresele înregistrate în acest sens din evaluarea ex post a FAMI pe perioada 2014-2020; evidenţiază că Comisia ar trebui să ia şi pe mai departe măsuri privind migraţia şi azilul în contextul acţiunii externe, inclusiv în ceea ce priveşte abordarea "Echipa Europa", mărind în acelaşi timp transparenţa programării şi utilizării fondurilor Uniunii pentru afaceri interne în ţările terţe, protejând în acelaşi timp rolul Parlamentului;

SUBSECŢIUNEA 2:Recomandări

138.invită Comisia:

SECŢIUNEA 7:Securitate şi apărare

SUBSECŢIUNEA 1:

139.observă că în 2023 bugetul pentru programele de la rubrica 5 a CFM - "Securitate şi apărare" - a fost de 1,4 miliarde EUR (0,7% din cheltuielile bugetare ale Uniunii), distribuit după cum urmează: 500 de milioane (38,4%) pentru Fondul european de apărare (FEA), 300 de milioane (19%) pentru mobilitatea militară, 200 de milioane (17,1%) pentru agenţiile descentralizate, şi anume Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie (EMCDDA), Europol şi Agenţia Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL), 200 de milioane (13,1%) pentru FSI şi 200 de milioane (12,4%) pentru securitatea şi dezafectarea nucleară, şi alte domenii;

141.constată cu îngrijorare că, din motivele explicate în secţiunea privind migraţia şi gestionarea frontierelor, Curtea nu poate oferi o estimare separată a ratei de eroare la rubrica 5 "Securitate şi apărare" din CFM şi că, din câte îşi poate da seama din rezultatele auditului său, Curtea crede că cheltuielile de la această rubrică sunt cu risc ridicat; prin urmare, roagă Curtea să transmită o estimare a ratei de eroare şi la această rubrică; reţine din concluzia Comisiei că în 2023 riscul la momentul plăţii a fost de 0,5% pentru cheltuielile cu securitatea şi apărarea;

143.reaminteşte că situaţia geopolitică extrem de instabilă din vecinătatea Uniunii atrage după sine provocări mai mari în materie de securitate şi apărare, inclusiv ameninţările hibride şi, prin urmare, a crescut nevoia de investiţii în securitate, apărare şi pregătire de când a început războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; evidenţiază că rubrica 5 din CFM dedicată securităţii şi apărării este cea mai mică dintre toate rubricile CFM şi regretă că bugetul alocat în prezent de Uniune pentru a asigura securitatea şi apărarea cetăţenilor săi nu este pe măsura provocărilor cărora trebuie să se facă faţă, şi pe termen scurt, şi pe termen lung; constată că în 2023 finanţarea mobilizată de Uniune în sprijinul industriei de apărare a provenit exclusiv din FEA; reaminteşte rolul jucat de FEA în sprijinirea expertizei tehnologice europene în domeniul tehnologiilor emergente şi disruptive; consideră de bun augur că cererile de propuneri din FEA pentru 2023 au crescut cu 72% faţă de exerciţiul precedent, demonstrând interesul puternic şi în continuă creştere pentru FEA manifestat de actorii din industria europeană de apărare şi de organizaţiile de cercetare, precum şi cererea ridicată de finanţare în acest sector; reţine că, în cadrul cererilor de propuneri din 2023, Uniunea a angajat 1,15 miliarde EUR pentru 61 de proiecte de C&D în domeniul apărării, în beneficiul a 581 de entităţi juridice din 26 de state membre, plus Norvegia; constată că, în medie, 17 entităţi din opt state membre diferite şi din Norvegia participă la fiecare proiect; subliniază importanţa unor condiţii de concurenţă echitabile în sprijinirea cooperării transfrontaliere în domeniul cercetării şi dezvoltării în sectorul apărării;

144.felicită Comisia pentru acţiunile prin care a suplimentat sprijinul pentru IMM-urile din sectorul apărării şi apreciază mai ales că schema UE de inovare în domeniul apărării (EUDIS), care oferă o gamă variată de instrumente personalizate pentru IMM-urile din ecosistemul de apărare, a devenit complet operaţională în 2023, alocându-i-se 224 de milioane EUR din bugetul FEA; apreciază, de asemenea, rolul bonusului pentru IMM-uri din cadrul FEA în facilitarea accesului micilor actori şi inovatori în lanţurile de aprovizionare pentru apărare; reţine că în cererile de propuneri pentru FEA din 2023, 42% dintre entităţile selectate pentru finanţare au fost IMM-uri, o pondere mai mare faţă de 2022 (38,2%), şi că 18% din finanţarea totală disponibilă prin cererile de propuneri din FED este alocată IMM-urilor;

145.reaminteşte că Acţiunea pregătitoare privind cercetarea în materie de apărare (PADR) a fost un program precursor al FEA, cu un buget de 90 de milioane EUR, care a finanţat 18 proiecte de cercetare selectate în urma cererilor de propuneri în perioada 2017-2019; în plus, reaminteşte că, potrivit observaţiilor Curţii din Raportul său special 10/2023 intitulat "Acţiunea pregătitoare privind cercetarea în materie de apărare", Uniunea tot nu dispunea de o strategie pe termen lung pentru proiectele din FEA, în special la capitolele impact, cercetare suplimentară, dezvoltare, producţie, achiziţii şi alte aspecte; felicită Comisia pentru că a acceptat toate recomandările Curţii şi a confirmat că implementarea lor este în curs; salută, în acest sens, adoptarea de către Comisie a Strategiei privind industria europeană de apărare (EDIS) şi a propunerii legislative de instituire a Programului privind industria europeană de apărare (EDIP), precum şi angajamentul Comisiei de a consolida FEA; cu toate acestea, având în vedere realităţile geopolitice cu care se confruntă Uniunea, consideră îngrijorător că, potrivit aşteptărilor, implementarea deplină a recomandărilor Curţii se va produce abia în 2026;

146.reaminteşte observaţiile Curţii din Raportul său special 10/2023 privind resursele umane limitate de care dispune Comisia şi riscul pentru FEA rezultat din această situaţie; constată că numărul tot mai mare de propuneri de evaluat şi de proiecte de gestionat exercită o presiune considerabilă asupra resurselor umane; remarcă, totodată, ponderea mare a experţilor naţionali detaşaţi (17%) în rândul personalului Direcţiei Generale Industria Apărării şi Spaţiu în 2023 şi intenţia DG Industria Apărării şi Spaţiu de a-şi mări efectivele prin selectarea de funcţionari prin concursuri EPSO specializate în domeniile spaţial şi al apărării, pentru care listele de rezervă au fost finalizate în noiembrie 2023;

147.constată că a demarat deja punerea în execuţie a "Planului de acţiune vizând mobilitatea militară 2.0", fiind alocate 1,74 miliarde EUR pentru proiecte de infrastructură de transport cu dublă utilizare în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) în perioada 2021-2027; ţine să remarce că, până acum, Uniunea a cofinanţat 95 de proiecte de mobilitate militară în 21 de state membre şi că 94 dintre aceste proiecte sunt încă în desfăşurare, estimându-se că majoritatea lor vor fi finalizate între 2026 şi 2027; constată cu îngrijorare că, în urma celor trei cereri de propuneri organizate în 2021, 2022 şi 2023, întreaga sumă alocată pachetului pentru mobilitate militară în cadrul MIE pentru actuala perioadă de programare a fost deja epuizată; consideră că, deşi punerea rapidă la dispoziţie a bugetului prin alimentarea anticipată a sumelor în cererile de propuneri pentru 2022 şi 2023 a răspuns necesităţii de a lua în considerare evoluţia situaţiei de securitate din Europa ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, aceasta a generat, totodată, instabilitatea şi impredictibilitatea finanţării UE, creând, pentru mai bine de patru ani, un deficit de fonduri ale Uniunii pentru cererile de propuneri privind mobilitatea militară destinate finanţării proiectelor de infrastructură cu dublă utilizare până la CFM post-2027; reaminteşte concluziile Curţii din Raportul său special 04/2025, potrivit cărora planul de acţiune nu a fost clădit pe un fundament suficient de solid şi că progresele înregistrate în direcţia îndeplinirii obiectivelor sale, şi anume asigurarea circulaţiei rapide şi fără sincope a personalului militar şi a materialelor şi resurselor militare, inclusiv cu preaviz scurt şi la scară largă, au fost variate din cauza deficienţelor la nivel de concepţie şi a obstacolelor care persistă în calea punerii în aplicare; constată că Comisia consideră că sunt necesare mai multe acţiuni pentru a întări coridoarele infrastructurii de transport cu dublă utilizare, inclusiv în aspecte de reglementare, precum procedurile de autorizare a circulaţiei transfrontaliere; ia act de observaţia Curţii potrivit căreia Comisia nu a efectuat o evaluare solidă a finanţării totale necesare pentru ca obiectivele şi ţintele sale să poată fi atinse; regretă că în 2023 pentru mobilitatea militară au fost cheltuite doar 300 de milioane EUR şi este îngrijorat că cererile de propuneri din pachetul financiar pentru mobilitate militară au înregistrat o rată de suprasubscriere superioară de patru ori, ceea ce demonstrează interesul crescut al statelor membre şi al beneficiarilor proiectelor;

148.îşi exprimă profunda îngrijorare cu privire la decizia Comisiei de a proceda la adoptarea iniţiativei "ReArm EU" fără consultarea prealabilă a Parlamentului European; regretă că o astfel de decizie eludează principiul echilibrului instituţional şi subminează rolul Parlamentului în calitate de colegiuitor în definirea priorităţilor strategice şi bugetare; îndeamnă Comisia să se abţină de la a iniţia instrumente de politică importante, care au un impact asupra arhitecturii financiare şi strategice a Uniunii, fără a asigura respectarea deplină a prerogativelor Parlamentului;

SUBSECŢIUNEA 2:Recomandări

150.invită Comisia:

(iii)să amelioreze şi mai mult mobilitatea militară în Uniune mărind substanţial finanţarea disponibilă pentru îmbunătăţirea coridoarelor infrastructurii de transport cu dublă utilizare şi aplicând măsuri prin care să se elimine barierele administrative, procedurale şi de reglementare din calea deplasărilor militare transfrontaliere, acordând totodată prioritate finanţării de către Uniune a proiectelor care răspund cel mai bine actualului peisaj european al ameninţărilor; să ia în considerare constatările şi recomandările Curţii din Raportul special 04/2025;

SECŢIUNEA 8:Vecinătatea şi restul lumii

151.reţine că bugetul pentru programele de la rubrica 6 a CFM - "Vecinătate şi restul lumii" - a fost de 15,2 miliarde EUR (7,4% din bugetul Uniunii), distribuit după cum urmează: 63,4% pentru Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare şi cooperare internaţională - "Europa globală" (IVCDCI - Europa globală), 16,4% pentru Ajutorul Umanitar (HUMA), 16% pentru Instrumentul de asistenţă pentru preaderare (IPA III) şi 4,2% pentru alte acţiuni şi programe; constată că, în total, în 2023, plăţile pentru "Vecinătate şi întreaga lume" au ajuns la 15,2 miliarde, ceea ce reprezintă circa 8% din cheltuielile totale ale UE, fără MRR;

152.constată că Curtea a examinat un eşantion de 72 de operaţiuni, care nu este suficient de reprezentativ pentru cheltuielile de la această rubrică a CFM şi, prin urmare, nu poate furniza o estimare a ratei de eroare; invită Curtea să transmită o estimare clară a ratei de eroare la această rubrică, având în vedere că, din rezultatele auditului Curţii reiese că acest domeniu este cu risc ridicat (37 din cele 72 de operaţiuni auditate, adică 51,4%, erau afectate de erori); observă că Curtea a depistat 31 de erori care au avut un impact financiar asupra bugetului Uniunii, legate de beneficiari neeligibili, costuri neeligibile, cheltuieli neefectuate şi încălcări ale normelor pentru achiziţiile publice, domenii care ar putea indica riscul ca mecanismele de control să nu funcţioneze corect;

154.este preocupat că Curtea a constatat o neconformitate semnificativă cu normele de vizibilitate la un proiect finanţat de UE în gestiune indirectă de către DG Vecinătate şi Negocieri privind Extinderea, care a vizat un acord de contribuţie în valoare de 21.2 milioane EUR semnat cu o organizaţie internaţională într-un proiect al cărui scop era să sprijine ţările Parteneriatului estic să combată COVID-19; reţine din constatările Curţii că majoritatea chitanţelor de donaţie pe care le-a verificat nu menţionau deloc că echipamentele medicale donate erau finanţate de Uniune; reaminteşte că beneficiarii fondurilor Uniunii trebuie să publice în mod clar că Uniunea a finanţat sau cofinanţat acţiunea pe care o derulează; află din răspunsurile Comisiei că discută cu Organizaţia Naţiunilor Unite noi orientări privind comunicarea şi vizibilitatea pentru a reduce riscurile de neconformitate cu normele de vizibilitate;

155.este îngrijorat că, în auditul său informatic privind componenta sistemului informatic OPSYS de gestionare a accesului şi a drepturilor utilizatorilor, Curtea a constatat trei deficienţe, inclusiv că (i) DG Parteneriate Internaţionale nu a introdus o procedură oficială de acordare şi retragere a drepturilor de acces pentru administratorii de sistem şi utilizatorii standard; (ii) în patru cazuri utilizatorii standard aveau mai multe drepturi de acces decât aveau nevoie pentru locurile lor de muncă, ceea ce nu este în conformitate cu standardele informatice ale Comisiei; şi că (iii) DG Parteneriate Internaţionale nu gestiona toate conturile de administratori ce aparţineau personalului altor direcţii generale; este preocupat că aceste deficienţe măresc atât riscul unui acces neautorizat la sistem, cât şi riscul de neconformitate cu normele şi procedurile obligatorii pentru derularea proiectelor de acţiune externă şi pe lângă toate acestea mai şi subminează integritatea proceselor şi datelor sistemului;

156.reţine că Comisia a intensificat comunicarea cu organizaţiile internaţionale pentru a lăsa să se înţeleagă mai clar că auditorilor Curţii trebuie să li se asigure acces deplin la documente atunci când auditează proiecte finanţate de Uniune şi că Comisia a sprijinit iniţiative care urmăresc să găsească soluţii permanente la problemele legate de accesarea şi păstrarea documentelor; constată cu toate acestea că Comisia recunoaşte că, în ciuda eforturilor, tot mai există unele constrângeri în accesul la documente, impuse de cadrele juridice existente ale partenerilor de implementare, care nu sunt şanse să se schimbe în viitorul apropiat;

157.îndeamnă Comisia să consolideze abordarea bazată pe mecanismul de condiţionalitate bazat pe statul de drept în ceea ce priveşte finanţarea Instrumentului de asistenţă pentru preaderare (IPA) III, pentru ca instrumentul să servească scopului său de a pregăti în mod eficient ţările în curs de aderare pentru îndeplinirea condiţiilor necesare pentru a deveni state membre ale Uniunii; îşi reiterează apelul adresat Comisiei de a pune în aplicare recomandările din Raportul special 01/2022 al Curţii pentru a garanta că asistenţa financiară acordată de Uniune în vederea sprijinirii statului de drept în Balcanii de Vest are un impact efectiv, mai ales prin elaborarea unor orientări privind aplicarea dispoziţiilor IPA III referitoare la modulare şi la condiţionalitate;

158.subliniază că ajutorul Uniunii nu ar trebui în niciun caz - direct sau indirect - să finanţeze terorismul şi, prin urmare, nu ar trebui să sprijine nicio entitate care are legături cu Hamas sau cu orice altă organizaţie teroristă sau extremistă; consideră că, în acest scop, este legitim şi necesar să se poată cunoaşte şi identifica în mod clar toţi beneficiarii finali ai ajutorului european din ţările terţe; subliniază necesitatea unui control strict asupra distribuirii şi utilizării ajutorului, pentru a preveni utilizarea abuzivă a fondurilor;

161.observă că, în ultimele luni, Comisia a colaborat cu UNRWA pentru a consolida procesele de neutralitate şi sistemele de control în cadrul Agenţiei, în conformitate cu constatările anchetelor efectuate de OIOS al ONU cu privire la acuzaţiile că 19 membri ai personalului său ar fi fost implicaţi în atacul din 7 octombrie 2023, şi pentru a monitoriza aplicarea planului de acţiune prezentat de UNRWA pentru implementarea recomandărilor Grupului independent de verificare condus de fosta ministră franceză a afacerilor externe, Colonna, pentru a întări controlul şi supravegherea; reţine că Comisia a reevaluat decizia de finanţare a UNRWA de către Uniune pentru 2024 şi că, printr-un schimb de scrisori între comisarul Varhelyi şi comisarul general al UNRWA, Lazzarini, în aprilie 2024, Uniunea a ajuns la un acord cu privire la asistenţa condiţionată acordată de Uniune UNRWA, legată de o serie de obiective de etapă declinate pe trei direcţii de lucru, incluzând verificarea personalului UNRWA, un audit de către Uniune, precum şi consolidarea Departamentului pentru investigaţii interne şi a Biroului de etică; observă că asistenţa acordată de Uniune a fost reluată;

162.reaminteşte necesitatea ca Autoritatea Palestiniană să elimine, până la următorul an şcolar, toate conţinuturile şi materialele de învăţământ care nu respectă standardele UNESCO, în special cele care conţin antisemitism, aşa cum este definit de clasificarea dată de Alianţa internaţională pentru comemorarea holocaustului, aprobată de Uniune, incitare la violenţă, discursuri de incitare la ură şi glorificarea terorismului; reaminteşte dispoziţiile rezoluţiilor anterioare de descărcare de gestiune; subliniază că sprijinul financiar din partea Uniunii pentru Autoritatea Palestiniană în domeniul educaţiei ar trebui acordat cu condiţia ca manualele să aibă un conţinut aliniat la standardele UNESCO, ca toate referinţele antisemite să fie eliminate, iar exemplele care incită la ură şi violenţă să fie scoase, aşa cum s-a solicitat în repetate rânduri în rezoluţiile care însoţesc deciziile de descărcare de gestiune; reaminteşte constatările raportului Institutului Georg Eckert finanţat de Uniune, care a dezvăluit o imagine complexă în ce priveşte manualele; reţine că Uniunea nu finanţează manualele palestiniene şi că acestea nu sunt nici responsabilitatea UNRWA, care, cu toate acestea, reexaminează toate manualele publicate pentru a elimina orice conţinut problematic; reţine că Comisia va examina situaţia cu atenţie pentru a se asigura că nu sunt alocate fonduri ale Uniunii, direct sau indirect, pentru redactarea şi predarea unor astfel de materiale didactice sau expunerea copiilor palestinieni la astfel de materiale, chiar dacă asemenea materiale sunt furnizate de organizaţii ale ONU;

163.află că DG Vecinătate şi Negocieri privind Extinderea a admis în raportul său anual de activitate pe 2023 că pentru proiectele de la Kiev s-au organizat vizite periodice, dar că constrângerile de securitate au limitat monitorizarea la faţa locului şi vizitarea proiectelor în alte regiuni ucrainene; constată că constrângerile care afectează monitorizarea adecvată a proiectelor în Ucraina au avut ca efect o rezervă în raportul anual de activitate pe 2023 al DG Vecinătate şi Negocieri privind Extinderea şi că se pun în aplicare acţiuni corective, ca monitorizarea stadiului de implementare a proiectelor prin verificări documentare, soluţii la distanţă şi apelarea la un furnizor de servicii;

164.consideră demn de apreciat că OLAF oferă autorităţilor asistenţă antifraudă focalizată şi sprijină aderarea Ucrainei la Programul de luptă antifraudă ale Uniunii; relevă că Acordul-cadru pentru Mecanismul pentru Ucraina, care a intrat în vigoare în iunie 2024, prevede dispoziţii cu obligativitate juridică pentru gestionarea, controlul, supravegherea, monitorizarea, evaluarea, raportarea şi auditul fondurilor din cadrul mecanismului, precum şi măsuri de prevenire, investigare şi corectare a neregulilor, fraudelor, corupţiei şi conflictelor de interese, precum şi dispoziţii privind rolurile OLAF şi EPPO; în plus, consideră lăudabil că, în temeiul articolului 36 din Regulamentul privind Mecanismul pentru Ucraina, Comisia a înfiinţat în iunie 2024 o comisie de audit, cu misiunea de a ajuta Comisia să evalueze buna funcţionare a sistemelor de gestiune şi control ale Ucrainei în raport cu fondurile furnizate prin mecanism şi să combată proasta administrare a fondurilor Uniunii alocate prin Mecanismul pentru Ucraina; invită Comisia să informeze în mod regulat Parlamentul European cu privire la activităţile şi constatările comisiei de audit pentru a asigura o supraveghere parlamentară adecvată;

165.ia act cu îngrijorare de relatările recente privind constatările unui proiect de raport de audit plătit de Comisie, care vizează Secretariatul Organizaţiei Statelor din Africa, Zona Caraibilor şi Pacific, ce invocă suspiciuni de fraudă, neplata salariilor şi alte datorii; constată că, după cum s-a informat, Comisia Europeană a plătit contribuţii în valoare de 3,7 milioane EUR secretariatului în 2023 şi, din martie 2024, încearcă să recupereze 3,6 milioane EUR; solicită Comisiei să asigure transparenţă şi asumarea deplină a răspunderii, să acorde acces la raportul de audit şi să informeze deputaţii în Parlament cu privire la măsurile concrete pe care le-a adoptat;

167.îşi exprimă îngrijorarea cu privire la alocarea FEDD+ în cadrul noului pachet flexibil "Sprijin pentru investiţii" în favoarea ţărilor beneficiare în care investiţiile din cadrul strategiei Global Gateway sunt mai uşor de implementat, în detrimentul acordării de prioritate ţărilor cel mai puţin dezvoltate, precum şi ţărilor fragile şi afectate de conflicte; solicită ca informarea privind cuantumul sumelor FEDD+ alocate şi contractate în aceste ţări, precum şi transparenţa în legătură cu cota de alocări pentru ţările cel mai puţin dezvoltate în cadrul MIP naţionale să fie respectate în alocările MIP regionale;

168.reafirmă că, deşi recunoaşte strategia Global Gateway ca fiind răspunsul concertat al Uniunii la provocările globale, acţiunile care grupează investiţiile publice şi private trebuie să fie întotdeauna ghidate de cadrul juridic prevăzut în Regulamentul privind IVCDCI, Agenda 2030 şi de nevoile ţărilor partenere, care au fost comunicate printr-un dialog onest şi de la egal la egal; este preocupat de inconsecvenţele din cadrul programelor Global Gateway; solicită, prin urmare, îmbunătăţirea transparenţei, a responsabilităţii democratice, a unor mecanisme solide de monitorizare şi evaluare în cadrul iniţiativelor Global Gateway şi Echipa Europa; solicită o platformă centralizată, accesibilă publicului, actualizată periodic, pentru a detalia proiectele Global Gateway, şi anume obiectivele, sursele de finanţare, partenerii de implementare şi rezultatele preconizate ale acestora;

SECŢIUNEA 9:Fondul european de dezvoltare (FED)

SUBSECŢIUNEA 1:

169.constată că, pentru a audita regularitatea operaţiunilor, Curtea a examinat un eşantion de 140 de operaţiuni, reprezentativ pentru toată gama de cheltuieli din FED-uri; constată, totodată, că ele au cuprins 31 de operaţiuni legate de Fondul fiduciar de urgenţă al Uniunii Europene pentru Africa, 87 de operaţiuni ordonanţate de 14 delegaţii ale UE (²¹) şi 19 plăţi aprobate de serviciile centrale ale Comisiei;

172.remarcă răspunsurile Comisiei la întrebările cu solicitare de răspuns scris adresate comisarilor Jutta Urpilainen şi Oliver Varhelyi din care reiese că în 2023 circa 45% din totalul erorilor se datorau închiderii în exces, o practică prin care cheltuielile neefectuate sunt incluse în conturi drept cheltuieli efectuate şi, prin urmare, sunt temporare, deoarece vor dispărea după închiderea definitivă a conturilor; constată, de asemenea, că, pentru a reduce aceste erori temporare, Comisia a solicitat partenerilor săi să îşi revizuiască modelele de raportare pentru a se putea identifica mai uşor cheltuielile suportate şi că DG Parteneriate Internaţionale a pus în mişcare un grup de lucru special pentru a verifica conformitatea organizaţiilor relevante cu ajutorul unui cadru de management al riscurilor; constată, de asemenea, că DG Parteneriate Internaţionale îşi revizuieşte în prezent strategia de control, care urmăreşte, printre altele, să identifice cum se pot face controale ex ante mai riguroase şi să îmbunătăţească rapoartele trimise Comisiei de organizaţiile evaluate pe bază de piloni; invită Comisia să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune în legătură cu efectele acestor acţiuni;

173.află că printre rezultatele aşteptate după ce DG Parteneriate Internaţionale îşi va fi finalizat revizuirea propriei strategii de control la care lucrează în prezent se numără redactarea de orientări mai precise privind raportarea financiară şi înăsprirea controalelor ex ante, astfel încât să se prevină erorile, inclusiv cele legate de închiderea în exces; invită Comisia să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune ce măsuri de remediere s-au luat după finalizarea acestei revizuiri;

174.este îngrijorat că, la fel ca în anii precedenţi, unele organizaţii internaţionale au oferit doar un acces limitat la documente (de exemplu, într-un format care permite numai citirea), ceea ce a îngreunat planificarea, executarea şi controlul calităţii auditului efectuat de Curte şi a provocat întârzieri; reţine că aspectele legate de audit şi control au fost discutate în mai multe rânduri cu entităţi ale ONU, inclusiv în contextul reuniunilor comune ale grupului tehnic de referinţă şi al grupului de lucru relevant UE-ONU pentru Acordul-cadru financiar şi administrativ (FAFA); constată, de asemenea, că Comisia colaborează cu organizaţiile internaţionale în cauză şi şi-a intensificat comunicarea cu ele despre accesul Curţii la documente; încurajează Comisia, la fel ca în anii precedenţi, să depună mai multe eforturi în acest sens;

175.subliniază că, din câte reiese din evaluarea Curţii, studiul privind rata de eroare reziduală (RER) nu constituie o misiune de asigurare sau un audit şi se bazează pe metodologia şi pe manualul privind RER transmise de DG Parteneriate Internaţionale; constată că DG Parteneriate Internaţionale clarifică că studiul privind RER este menit să fie un indicator-cheie pentru impactul financiar estimat al erorilor reziduale, adică măsoară dacă sistemul de control intern funcţionează corespunzător şi deci demonstrează capacitatea de corecţie a Comisiei; subliniază că, la fel ca în anii precedenţi, Curtea a constatat că studiul are anumite limitări; ia act, de asemenea, de opinia Curţii, potrivit căreia, la fel ca în anii precedenţi, metodologia privind rata de eroare reziduală permite contractantului să se bazeze în întregime pe rezultatele controalelor făcute de DG Parteneriate Internaţionale şi că a recurge la serviciile altor auditori contravine scopului unui studiu RER; ţine să remarce că în situaţiile în care controalele anterioare s-au efectuat în temeiul FAFA dintre Comisia Europeană şi Organizaţia Naţiunilor Unite, contractantul nu este întotdeauna în măsură să mai efectueze şi alte teste de fond, deoarece FAFA limitează drepturile de verificare ale Comisiei; subliniază răspunsul Comisiei, care a recunoscut că controalele stabilite în FAFA au anumite limitări; îndeamnă Comisia să caute soluţii viabile pentru a rezolva această problemă;

176.reaminteşte că au fost create două fonduri fiduciare ale UE (FFUE) în cadrul FED; reaminteşte că Fondul fiduciar de urgenţă pentru Africa a mobilizat peste 5 miliarde EUR, 88% din contribuţii (4,4 miliarde EUR) provenind din FED şi din bugetul Uniunii; regretă că, în pofida mai multor solicitări din partea Parlamentului, procesul de gestionare şi de alocare a acestor fonduri este încă lipsit de transparenţă; este îngrijorat de constatările Curţii din Raportul său special 17/2024 intitulat "Fondul fiduciar al UE pentru Africa - În ciuda noilor abordări, sprijinul continuă să nu fie bine direcţionat"; constată că, în pofida unei abordări inovatoare în ceea ce priveşte identificarea riscurilor la adresa drepturilor omului într-un mediu dificil, aceste riscuri nu au fost abordate în mod cuprinzător, iar Curtea a constatat că evaluarea riscurilor potenţiale pentru drepturile omului nu a fost cuprinzătoare; reaminteşte că, potrivit Curţii, Comisia nu este în măsură să identifice şi să raporteze cu privire la cele mai eficiente şi eficace abordări pentru reducerea migraţiei ilegale şi a deplasărilor forţate în Africa; regretă că noul sistem de monitorizare efectuează o agregare a informaţiilor de la toate proiectele FFUE, dar se confruntă cu probleme legate de acurateţea datelor; ia act de faptul că Fondul fiduciar al Uniunii pentru Africa urmează să fie eliminat treptat în 2025;

SUBSECŢIUNEA 2:Recomandări

177.invită Comisia să dea curs recomandărilor Curţii:

178.în plus, invită Comisia:

(ii)să se asigure că toate contractele care implică fonduri ale Uniunii respectă întru totul legislaţia aplicabilă a Uniunii, inclusiv responsabilitatea, transparenţa şi buna gestiune financiară, ceea ce presupune să se verifice că nu există subcontractanţi, persoane fizice, participanţi la ateliere şi/sau cursuri de formare sau destinatari ai sprijinului financiar acordat unor terţi care fac obiectul măsurilor restrictive ale Uniunii sau care sunt implicaţi în finanţarea terorismului sau a actelor de terorism, precum şi în alte acte de ură şi incitare la ură;

SECŢIUNEA 10:Administraţia publică europeană

SUBSECŢIUNEA 1:

179.constată că Comisia este direct responsabilă pentru execuţia a 59,1% din bugetul administrativ total al Uniunii, echivalentul a 7,2 miliarde EUR; constată, de asemenea, că 70% din cheltuielile administrative sunt legate de resursele umane, inclusiv de pensii, în timp ce restul reprezintă în principal cheltuielile legate de clădiri, echipamente, energie, comunicaţii şi IT; constată cu satisfacţie că, şi pentru 2023, Curtea a concluzionat că domeniul cheltuielilor prezintă un risc scăzut;

183.constată cu satisfacţie că Comisia a pus în aplicare politici pentru a îmbunătăţi echilibrul dintre viaţa profesională şi cea privată şi starea de bine a personalului, inclusiv dreptul de a se deconecta; salută totodată faptul că a fost adoptată o nouă decizie privind prevenirea şi combaterea hărţuirii, care stabileşte rolul consilierului confidenţial principal ca figură-cheie în lupta împotriva hărţuirii; subliniază că acest post trebuie dotat cu resursele adecvate pentru a îndeplini în mod eficace sarcini multiple şi dificile;

185.ia act cu satisfacţie de faptul că Comisia a publicat versiuni actualizate ale orientărilor privind standardele etice pentru participarea membrilor Comisiei Europene la campania electorală pentru Parlamentul European şi ale orientărilor privind participarea membrilor Comisiei la campaniile electorale de la nivelul statelor membre; salută, de asemenea, faptul că, în martie 2023, Comisia a adoptat norme consolidate atât de necesare privind misiunile şi cheltuielile plătite de părţi terţe;

186.subliniază că trebuie să se garanteze că toate instituţiile Uniunii din Luxemburg pot atrage personal pentru toate tipurile de posturi şi cariere; constată că, în special pentru funcţionarii cu grade salariale inferioare, Luxemburgul poate fi o opţiune mai puţin atractivă din cauza costului vieţii; ia act de faptul că, prin acordul privind bugetul pentru 2025, s-a făcut primul pas prin stabilirea unei alocaţii speciale pentru locuinţă pentru personalul cu grade inferioare care lucrează în instituţiile europene din Luxemburg;

187.ia act de faptul că obiectivul ambiţios al Comisiei este de a reduce toate spaţiile de birouri ale Comisiei cu 25%, iar numărul clădirilor cu 50% până în 2030, faţă de situaţia din 2020; constată că reducerea tuturor spaţiilor a atins puţin peste 83 000 m2în 2023, adică o reducere de 11%; salută faptul că acest obiectiv este un element important în realizarea de către Comisie a neutralităţii emisiilor de dioxid de carbon şi a reducerii costurilor administrative; subliniază că este important ca reducerea numărului de clădiri şi spaţii de birouri şi, în consecinţă, introducerea spaţiilor de lucru colaborative şi a altor schimbări administrative semnificative să aibă loc în strânsă cooperare cu personalul;

188.este preocupat de întârzierile mari, inclusiv întârzieri de până la şase luni, cu care se confruntă funcţionarii publici din toate instituţiile pentru rambursarea costurilor asistenţei medicale prin sistemul de asigurări de sănătate al instituţiilor; îşi exprimă, de asemenea, îngrijorarea cu privire la tratamentul inadecvat al funcţionarilor publici şi al deputaţilor în Parlamentul European care suferă de boli autoimune, tulburări neurologice, BPOC (bronhopneumopatie obstructivă), sindrom post-COVID, boli nediagnosticate şi rare, acordat prin sistemul de asigurări de sănătate al instituţiilor; constată că, în multe cazuri, pacienţilor care au aceste simptome nu li se decontează analizele de diagnosticare;

189.constată că, în 2023, Ombudsmanul a iniţiat 398 de anchete privind Comisia; constată, de asemenea, că, în cursul anului 2023, Comisia a primit 187 de decizii de închidere fără observaţii şi 17 decizii de administrare defectuoasă; constată cu îngrijorare că Ombudsmanul primeşte numeroase plângeri ale cetăţenilor cu privire la întârzierile extreme în obţinerea accesului la documentele solicitate Comisiei şi încurajează Comisia să depună eforturi pentru a accelera prelucrarea acestor cereri şi pentru a reduce în continuare numărul deciziilor de administrare defectuoasă şi să stabilească norme clare privind accesul la toate tipurile de texte scrise, fie pe suport de hârtie, e-mail, mesaje text sau orice altă formă de comunicare, care fac parte dintr-un proces administrativ legat de politicile sau deciziile Comisiei; constată că, din cele nouă anchete care au vizat Comisia, încheiate de OLAF în 2023, şapte au fost încheiate cu recomandări; invită Comisia să asigure transparenţa şi responsabilitatea în monitorizarea acestor cazuri;

190.îşi exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că au existat acuzaţii de corupţie legate de Comisie; regretă, în acelaşi timp, faptul că au existat acuzaţii cu privire la funcţionari ai Comisiei care ar fi acceptat cadouri din partea unei ţări cu care Uniunea negocia un acord; subliniază că este necesară o abordare clară şi sistematică pentru a garanta că toate dosarele OLAF privind potenţiale infracţiuni penale sunt transmise prompt EPPO şi autorităţilor naţionale competente; invită Comisia să consolideze normele şi procedurile relevante pentru a se asigura că toate cazurile sunt tratate în mod strict, corect şi eficient;

192.îşi exprimă profunda îngrijorare cu privire la relatările privind o anchetă în curs în care este implicat fostul comisar pentru justiţie, despre care se presupune că a fost implicat, pe perioada mandatului său, în activităţi de spălare de bani care implică fonduri de origine necunoscută; invită Comisia să coopereze pe deplin cu autorităţile belgiene şi să clarifice de urgenţă dacă aceste activităţi au fost legate în vreun fel de sarcinile sale oficiale în cadrul Comisiei;

193.invită Comisia să acorde prioritate personalului permanent faţă de consultanţii externi şi agenţii contractuali, pentru a garanta condiţii de muncă de calitate şi pentru a preveni pierderea de cunoştinţe şi experienţă; solicită să se acorde flexibilitate direcţiilor generale cu o proporţie ridicată de experţi naţionali detaşaţi în schema de personal pentru a transforma posturile de experţi naţionali detaşaţi în posturi de agenţi temporari, cu scopul de a asigura o mai bună păstrare a competenţelor, funcţionalitatea operaţională şi continuitatea activităţii; insistă, de asemenea, să se evite externalizarea sarcinilor către firme de consultanţă atunci când know-how-ul disponibil poate fi găsit la nivel intern;

196.salută intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) 2023/2841 al Parlamentului European şi al Consiliului (²²); remarcă investiţiile în securitatea cibernetică, inclusiv cele 30 de milioane EUR alocate pentru îmbunătăţirea securităţii digitale în cadrul Comisiei; invită Comisia să depună toate eforturile pentru a dezvolta în continuare o cultură a securităţii cibernetice, promovând formarea şi sensibilizarea în cadrul instituţiilor Uniunii; subliniază că este important să se investească în continuare în mod corespunzător în securitatea cibernetică, pentru a atinge obiectivul indicativ pe termen mai lung de cel puţin 10% din cheltuielile totale în domeniul informatic;

197.îşi manifestă din nou îngrijorarea cu privire la faptul că nu au fost luate încă în discuţie cum se cuvine riscurile serioase legate de securitatea şi protejarea de atacurile cibernetice a registrului şi mecanismului de funcţionare al sistemului Uniunii de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră; subliniază că această chestiune a fost evidenţiată în rapoartele anuale de activitate (RAA) începând din 2010, cu rezerve exprimate în fiecare raport; ia act de faptul că această preocupare este subliniată încă o dată în raportul anual de activitate pe 2023 al Direcţiei Generale Politici Climatice, subliniind şi mai mult eşecul persistent de a acorda prioritate securităţii sistemului;

SUBSECŢIUNEA 2:Şcolile europene

201.invită Comisia, în special: