Secţiunea 1 - Declaraţia de asigurare a Curţii de Conturi şi gestiunea bugetară şi financiară - Rezolutia 1594/07-mai-2025 conţinând observaţiile care fac parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2023, secţiunea III - Comisia, agenţiile executive şi al nouălea, al zecelea şi al unsprezecelea Fond european de dezvoltare

Acte UE

Jurnalul Oficial seria L

În vigoare

Versiune de la: 8 Octombrie 2025

SECŢIUNEA 1:Declaraţia de asigurare a Curţii de Conturi şi gestiunea bugetară şi financiară

SUBSECŢIUNEA 1:Fiabilitatea conturilor

SUBSECŢIUNEA 3:Legalitatea şi regularitatea cheltuielilor Uniunii

30.regretă profund opinia contrară privind legalitatea şi regularitatea cheltuielilor bugetare ale Uniunii, emisă de Curte pentru al cincilea an consecutiv; consideră că această situaţie devine tot mai problematică, deoarece Comisia pare incapabilă, sau reticentă, să identifice cauza şi să abordeze problemele subiacente; regretă faptul că Comisia nu acceptă unele recomandări ale Curţii de Conturi; subliniază, în special, că este important să se consolideze gestiunea financiară a Comisiei şi a statelor membre, care sunt considerate nefiabile de către Curte, compromiţând astfel fiabilitatea Raportului anual privind gestionarea şi performanţa bugetului; solicită Comisiei să prezinte un plan de acţiune clar cu privire la reducerea ratei de eroare în următoarele patru luni; subliniază că Parlamentul examinează în mod corespunzător acest plan de acţiune;

31.este deosebit de preocupat de nivelul de eroare de 5,6% estimat de Curte pentru cheltuielile din 2023; constată că aceasta reprezintă o deteriorare rapidă faţă de ultimii doi ani (4,2% în 2022 şi 3,0% în 2021); constată cu îngrijorare că Curtea continuă să identifice probleme substanţiale în ceea ce priveşte cheltuielile bazate pe rambursare, în cazul cărora nivelul de eroare estimat este de 7,9%; reţine că efectul erorilor constatate de Curte este estimat ca fiind atât semnificativ, cât şi generalizat; solicită consolidarea gestiunii financiare a Comisiei, în conformitate cu recomandările formulate de Curte în rapoartele sale anuale şi în rapoartele sale speciale, pentru a aborda cu fermitate rata ridicată de eroare din următorii câţiva ani; subliniază avertismentul Curţii potrivit căruia creşterea datoriei europene exercită o presiune tot mai mare asupra bugetului Uniunii;

32.constată că, în Raportul său anual privind gestionarea şi performanţa bugetului, Comisia clasifică cheltuielile în categorii cu risc mai ridicat, mediu şi mai scăzut, pentru a concentra acţiunile asupra domeniilor cu risc ridicat; întrucât Curtea utilizează doar două categorii de risc pentru a emite o opinie cu privire la legalitatea şi regularitatea cheltuielilor; este îngrijorat că activitatea Curţii a scos la iveală limitări în activităţile ex post ale Comisiei, care, luate împreună, afectează soliditatea evaluării riscurilor de către Comisie; constată cu îngrijorare că unul dintre cele mai afectate domenii a fost "Coeziune, rezilienţă şi valori", în cazul căruia Curtea a evaluat majoritatea cheltuielilor ca fiind cu risc ridicat, în timp ce Comisia a clasificat astfel doar o mică parte a cheltuielilor;

33.se declară din nou îngrijorat de observaţia Curţii potrivit căreia evaluarea riscurilor efectuată de Comisie este susceptibilă să subestimeze nivelul de risc în mai multe domenii; este preocupat, de asemenea, de deficienţele recurente identificate de Curte în cazul sistemelor de gestiune şi control ale statelor membre, care încă nu previn sau nu depistează neregulile de la rubrica 2, ceea ce limitează fiabilitatea activităţii lor, în timp ce ratele de eroare ale Comisiei încă se bazează pe aceste sisteme naţionale, care nu funcţionează eficace;

35.subliniază că nivelul de eroare estimat pentru cheltuielile Uniunii, astfel cum este prezentat în declaraţia de asigurare a Curţii, aproximează sumele care nu ar fi trebuit plătite deoarece nu au fost utilizate în conformitate cu normele şi reglementările aplicabile; consideră că, deşi nu este un indicator al fraudei sau corupţiei, nivelul de eroare estimat reprezintă cheltuieli în cazul cărora sunt necesare acţiuni corective şi, prin urmare, indică o utilizare ineficientă a resurselor; regretă că, deşi reprezintă o problemă în sine, acest lucru va da, de asemenea, o impresie negativă cetăţenilor şi poate chiar pune sub semnul întrebării capacitatea Comisiei de a proteja în mod eficient interesele financiare ale Uniunii;

36.ia act cu îngrijorare de faptul că, potrivit propriilor estimări ale Comisiei, riscul la momentul plăţii este de numai 1,9% pentru 2023 şi că acesta se situează la acest nivel încă din 2020; ia act de faptul că Comisia estimează la 1% capacitatea sa de a corecta şi recupera cheltuielile neconforme cu reglementările în timpul punerii în aplicare a programelor asociate, ceea ce face ca riscul la închidere să fie de 0,9%; este îngrijorat că, şi în acest an, riscul la momentul plăţii estimat de Comisie se situează nu numai sub nivelul de eroare de 5,6% estimat de Curte, ci şi sub intervalul Curţii, care este cuprins între 4,4% şi 6,8%; subliniază că divergenţa dintre rata globală de eroare a Curţii şi riscul la momentul plăţii estimat de Comisie este evidentă şi în unele domenii specifice de cheltuieli, în special în cazul rubricii 2, chiar mai mult decât în trecut; salută estimarea Curţii cu privire la nivelul de eroare ca fiind un indicator important pentru riscurile existente;

38.reaminteşte poziţiile exprimate în rezoluţia privind descărcarea de gestiune pentru exerciţiul financiar 2022 şi schimburile de opinii din cadrul audierilor de descărcare de gestiune pentru exerciţiul financiar 2023 cu privire la metodologiile şi estimările divergente ale Curţii şi ale Comisiei în ceea ce priveşte erorile identificate în cheltuielile Uniunii; observă în special că rata de eroare calculată de Curte se bazează pe un eşantion statistic, în timp ce riscul la momentul plăţii prezentat de Comisie se bazează în mare măsură pe o compilare a ratelor de eroare raportate de autorităţile naţionale de audit din statele membre şi este calculat numai după efectuarea corecţiilor şi a rambursărilor; reaminteşte că rata de eroare calculată de Curte include erorile care au rămas nedetectate de statele membre şi de Comisie, ceea ce demonstrează că ratele de eroare prezentate de Comisie sunt subestimate; constată cu îngrijorare un decalaj şi mai mare între estimările Curţii şi cele ale Comisiei; constată, de asemenea, că Comisia şi Curtea organizează ateliere comune pe această temă; ia act de faptul că Curtea şi-a aliniat recent metodologia privind achiziţiile publice în agenţiile descentralizate la metodologia Comisiei; îşi reiterează sprijinul pentru independenţa abordării şi metodologiei auditului folosite de Curte şi invită Comisia să coopereze cu Curtea pentru a îmbunătăţi armonizarea şi a oferi estimări mai comparabile ale nivelului de eroare;

39.reaminteşte că autoritatea care acordă descărcarea de gestiune are nevoie pentru decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru exerciţiul respectiv de o declaraţie de asigurare, furnizată de Curte, cu privire la fiabilitatea conturilor şi la legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente la încheierea exerciţiului; constată că programele de cheltuieli ale Uniunii sunt multianuale şi că sistemele lor de gestiune şi control acoperă mai mulţi ani, făcând posibile corecţiile şi recuperările după încheierea exerciţiului;

40.reaminteşte responsabilitatea Comisiei de a preveni şi a identifica fraudele; ia act de faptul că, în exercitarea mandatului său, Curtea este obligată să raporteze orice neregulă; precizează că Curtea transmite către EPPO suspiciunile de infracţiuni care intră în competenţele acestuia şi prezintă OLAF suspiciunile de fraudă, corupţie sau alte activităţi ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii; ia act de faptul că, în 2023, Curtea a raportat OLAF 20 de cazuri de suspiciune de fraudă şi, în paralel, a raportat EPPO 12 din aceste cazuri, ceea ce a dus până în prezent la 4 investigaţii efectuate de OLAF şi la 9 investigaţii efectuate de EPPO; felicită Curtea pentru raportarea neregulilor către OLAF şi EPPO, deoarece informaţiile rezultate din misiunile de audit au, de obicei, un grad ridicat de fiabilitate; reaminteşte, în acest cadru, rolul-cheie jucat de întreaga arhitectură antifraudă a Uniunii şi îşi exprimă unele preocupări cu privire la refuzul unor state membre de a coopera cu unul dintre elementele sale, EPPO;

SUBSECŢIUNEA 4:Gestiunea bugetară şi financiară

42.constată cu îngrijorare că totalul angajamentelor restante, care reprezintă datorii viitoare dacă nu sunt dezangajate, a atins un nivel record de 543 de miliarde EUR (2022: 450 de miliarde EUR); ia act de faptul că Comisia prevede o scădere din 2025 până în 2029, când ar trebui plătite sumele angajate atât pentru NGEU, cât şi pentru perioada de programare 2021-2027; constată, cu toate acestea, că sumele reale pentru 2023 (543 de miliarde EUR) sunt cu mult mai mari decât previziunea (490 de miliarde EUR), ceea ce pune sub semnul întrebării estimările Comisiei;

43.reaminteşte că, din cauza regulii n+2, timpul disponibil pentru execuţia fondurilor cu gestiune partajată în CFM 2021-2027 este mai scurt decât în cadrele financiare multianuale anterioare pentru ultimul an al perioadei, ceea ce, adăugat la nivelul ridicat al angajamentelor restante, va creşte riscul de dezangajări; ia act de observaţia Curţii potrivit căreia Comisia a majorat previziunile sale pentru dezangajări de la 7,6 miliarde EUR pentru perioada 2023-2027 la 8,1 miliarde EUR pentru perioada 2024-2027 şi la 8,8 miliarde EUR pentru perioada 2025-2027, ceea ce reprezintă o creştere de 15% în 2 ani; subliniază cu îngrijorare că în ultimii doi ani Comisia a subestimat proiecţiile pentru nivelul angajamentelor restante şi că, prin urmare, s-ar putea să subestimeze cuantumul dezangajărilor care vor fi efectuate până în 2027; ia act de introducerea "mecanismului în cascadă" în urma evaluării la jumătatea perioadei a CFM 2021-2027 şi de încurajarea de a utiliza sumele dezangajate pentru a acoperi creşterea costurilor aferente dobânzii în cazul sumelor împrumutate de Comisie pentru NGEU;

44.reţine că cele mai recente previziuni de plată pe termen lung elaborate de Comisie prevăd dezangajări substanţiale începând din 2027, în cazul în care statele membre nu depun eforturi suplimentare şi nu accelerează serios ritmul de implementare faţă de perioada 2014-2020; constată că pentru Fondul de coeziune, FEDR şi FSE+ din cadrul politicii de coeziune, Comisia preconizează că totalul dezangajărilor din perioada 2024-2027 se va ridica la 2,2 miliarde EUR, de peste cinci ori mai mult decât suma de 0,4 miliarde EUR estimată în 2022; avertizează că, în cazul Fondului pentru o tranziţie justă (FTJ), nivelul scăzut de execuţie din 2023 pune în pericol sume importante începând cu 2025; invită Comisia şi statele membre să apeleze la toate posibilităţile disponibile pentru a evita dezangajările;

45.constată cu îngrijorare că datoria Uniunii a crescut de la 344,3 miliarde EUR în 2022 la 458,5 miliarde EUR în 2023, 60% din aceasta fiind în legătură cu NGEU; ia act de faptul că, numai pentru datoria emisă pentru NGEU, costurile aferente dobânzilor trebuie să fie plătite direct de la bugetul Uniunii şi că, din cauza creşterii ratelor dobânzii, costurile pentru actualul CFM (până la sfârşitul lui 2027) sunt estimate a fi între 17 miliarde EUR şi 27 de miliarde EUR, mai mari decât cele 14,9 miliarde EUR prevăzute iniţial;

46.constată cu îngrijorare că expunerea totală a bugetului Uniunii din cauza garanţiilor şi a datoriilor contingente pentru împrumuturi a crescut la 298,0 miliarde EUR; constată că ipotezele privind dobânzile de pe piaţa de capital ar trebui formulate în mod prudent, atât pentru datoria existentă, cât şi pentru datoria nouă, şi că pentru ambele categorii este necesar un plan viabil de rambursare; ia act de faptul că Curtea a primit informaţii din partea Comisiei din care reiese că expunerea va continua să crească în următorii ani, exercitând o presiune suplimentară asupra marjei de manevră bugetare şi reducând tot mai mult flexibilitatea bugetului Uniunii; sprijină recomandările Curţii pentru Comisie, şi anume să acţioneze mai proactiv pentru a se asigura că instrumentele sale de atenuare (cum ar fi fondul comun de provizionare) au o capacitate suficientă, precum şi să ofere o raportare mai transparentă a nivelului total al expunerii bugetare anuale, făcându-şi publică estimarea;

47.constată cu îngrijorare că, în Raportul său special 07/2024 (⁹), Curtea a constatat că o mare parte a ordinelor de recuperare emise în perioada 2014-2022 erau încă neexecutate la momentul auditului; constată, de asemenea, că, în răspunsurile sale la întrebările cu solicitare de răspuns scris adresate de Comisia pentru control bugetar a Parlamentului (CONT) privind descărcarea de gestiune pentru exerciţiul financiar 2023, Comisia a menţionat că există 1 357 de ordine de recuperare restante pentru o valoare totală restantă de aproximativ 335 de milioane EUR pentru perioada 2014-2023; invită Comisia să acorde prioritate colectării de fonduri în temeiul ordinelor de recuperare restante şi să informeze Comisia pentru control bugetar cu privire la progresele înregistrate;

48.subliniază că egalitatea este o valoare fundamentală a Uniunii şi este consacrată în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; reaminteşte angajamentul Uniunii de a integra dimensiunea de gen în procesul său de elaborare a politicilor şi de execuţie a fondurilor Uniunii, inclusiv integrarea dimensiunii de gen în buget; încurajează Comisia să continue eforturile depuse pentru a integra dimensiunea de gen în buget şi pentru a urmări impactul bugetului Uniunii pentru promovarea egalităţii de gen; reaminteşte obligaţia Comisiei de a însoţi toate propunerile legislative de o evaluare a impactului atunci când se preconizează că acestea vor avea un impact economic, social şi de mediu semnificativ, pentru a garanta, printre altele, distribuirea echitabilă a fondurilor;

49.observă că termenul pentru revizuirea Acordului interinstituţional privind registrul de transparenţă este până în iulie 2025; invită Comisia să se asigure că procesul este cât mai deschis cu putinţă, să alinieze cerinţele de raportare financiară pentru toate categoriile de entităţi înregistrate (inclusiv sursele de finanţare şi bugetele pentru activităţi de lobby), gestionând, de asemenea, riscul identificat în Raportul special al Curţii privind registrul de transparenţă al UE (Raportul special 05/2024) în ceea ce priveşte declaraţiile pe propria răspundere referitoare la categoria reprezentării intereselor; consideră că, pentru a da curs recomandărilor Curţii, resursele secretariatului registrului de transparenţă ar trebui majorate;

50.reaminteşte următoarele constatări din Raportul special 11/2025 al Curţii de Conturi: (i) că identificarea şi înregistrarea entităţilor ca ONG-uri nu sunt întotdeauna consecvente şi fiabile; (ii) că în pofida unui proces mai simplificat de acordare a finanţărilor, persistă probleme legate de exhaustivitatea şi exactitatea datelor; (iii) că lipsa unei imagini de ansamblu fiabile asupra cheltuielilor UE direcţionate către ONG-uri împiedică o analiză utilă; (iv) că cererile de propuneri din eşantionul Curţii erau transparente; (v) că respectarea valorilor Uniunii nu este verificată în mod proactiv; şi (vi) că practicile în materie de transparenţă variază considerabil în eşantionul Curţii, ONG-urile mai mari având rezultate mai bune; invită Comisia să pună în aplicare pe deplin recomandările din raportul special al Curţii;

SUBSECŢIUNEA 5:Recomandări

53.invită Comisia, în special:

(xi)să instituie toate măsurile necesare pentru a se asigura că toţi reprezentanţii de interese care se adresează instituţiilor Uniunii sunt înregistraţi în registrul de transparenţă; solicită, de asemenea, Comisiei să instituie un mecanism eficient pentru a se asigura că entităţile finanţate de Uniune în cadrul registrului de transparenţă sunt aliniate la valorile Uniunii şi să pretindă transparenţă deplină în finanţarea lor, oferind informaţii mai ample despre finanţarea tuturor entităţilor înregistrate, care ar trebui să fie condiţia pentru a se apropia de toate instituţiile, organele şi agenţiile Uniunii;

(xii)împreună cu Parlamentul şi Consiliul, să garanteze resurse adecvate pentru secretariatul registrului de transparenţă, astfel încât să poată fi verificată exactitatea informaţiilor referitoare la activităţile de lobby ale tuturor reprezentanţilor de interese, iar activitatea de lobby să devină mai transparentă, astfel cum solicită Curtea în Raportul special 05/2024 privind registrul de transparenţă al UE; invită Comisia să aloce resurse adecvate pentru identificarea neregulilor şi pentru a garanta o gamă largă de funcţionalităţi de căutare;

(xiii)să solicite reprezentanţilor de interese din registrul de transparenţă să prezinte lista cu susţinătorii lor financiari declarând pe proprie răspundere că reprezintă doar interesele lor sau interesele colective ale membrilor lor şi să propună o modificare a anexei II la Acordul interinstituţional din 20 mai 2021 pentru a le solicita să-şi înscrie susţinătorii financiari în registrul de transparenţă al UE, chiar dacă declară în acest registru că reprezintă doar interesele propriilor membri; îndeamnă entităţile deja înregistrate care nu şi-au enumerat resursele financiare prin declaraţie pe proprie răspundere să le declare în mod voluntar înainte de modificarea acordului interinstituţional;