Secţiunea 5 - Resurse naturale - Rezolutia 1594/07-mai-2025 conţinând observaţiile care fac parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2023, secţiunea III - Comisia, agenţiile executive şi al nouălea, al zecelea şi al unsprezecelea Fond european de dezvoltare
Acte UE
Jurnalul Oficial seria L
În vigoare Versiune de la: 8 Octombrie 2025
SECŢIUNEA 5:Resurse naturale
SUBSECŢIUNEA 1:
105.reţine că bugetul pentru programele de la rubrica 3 a CFM - "Resurse naturale" - a fost de 59,5 miliarde EUR (31,1% din bugetul Uniunii), distribuit după cum urmează: 65,0% pentru plăţi directe din Fondul european de garantare agricolă (FEGA), 27,6% pentru Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), 4,2% pentru cheltuielile legate de piaţă din Fondul european de garantare agricolă (FEGA), 1,9% pentru afaceri maritime şi pescuit, 0,9% pentru mediu şi climă (LIFE) şi 0,4% pentru alte domenii;
106.observă că Curtea a examinat un eşantion de 218 operaţiuni care acoperă întreaga gamă de cheltuieli de la această rubrică a CFM; constată că Curtea a examinat, de asemenea, informaţiile privind regularitatea furnizate în rapoartele anuale de activitate ale Direcţiei Generale Agricultură şi Dezvoltare Rurală şi ale Direcţiei Generale Politici Climatice, precum şi sisteme selectate din 20 de state membre şi din Regatul Unit; constată din estimările Curţii că nivelul de eroare la rubrica "Resurse naturale" este de 2,2% (2,2% în 2022) şi că majoritatea erorilor depistate au afectat operaţiuni din domeniul dezvoltării rurale;
107.subliniază, cu toate acestea, că acest lucru se datorează în parte complexităţii schemelor de mediu din programele de dezvoltare rurală şi acelui fenomen negativ cunoscut sub numele de "suprareglementare" la nivel naţional;
108.reţine, în acest context, rata de execuţie mai scăzută decât se preconizase a finanţării FEADR pentru perioada 2023-2027, cu o rată de absorbţie de numai 1% la sfârşitul lui 2023 şi plăţi în valoare de 0,7 miliarde EUR, şi se aşteaptă ca rata de absorbţie să crească semnificativ în următoarea perioadă de raportare;
109.observă că Curtea a depistat 16 erori cuantificabile la secţiunea dezvoltare rurală, 15 la plăţile directe, trei la cheltuielile legate de măsurile de piaţă şi trei la cheltuieli din afara PAC; un aspect liniştitor din evaluarea Comisiei este că majoritatea erorilor sunt erori materiale şi că Comisia a luat măsuri pentru a preveni erorile în viitor;
110.observă din clasificarea erorilor făcută de Curte că cererile neeligibile reprezintă 35% din erori, iar erorile administrative şi informaţiile inexacte despre suprafeţe sau animale 21% şi, respectiv, 20%; constată cu îngrijorare, ca şi în anii din urmă, că în mai multe cazuri Curtea a constatat că autorităţile statelor membre şi Comisia dispuneau de suficiente informaţii pentru a preveni sau a depista şi corecta eroarea înainte de a accepta cheltuielile şi că, dacă autorităţile statelor membre şi Comisia ar fi ţinut cont cum se cuvine de toate informaţiile aflate la dispoziţia lor, nivelul estimat de eroare pentru acest capitol ar fi fost cu 1,0 punct procentual mai mic;
111.reţine că 2023 a fost primul an în care s-a introdus noul model bazat pe performanţă pentru PAC 2023-2027, care integrează elemente de performanţă, convenite cu statele membre în planurile strategice, ca bază pentru plăţi; observă că 2023 a început modest pentru noul model bazat pe performanţă, 63,65 milioane EUR declarate pe baza realizărilor generate şi pentru care Direcţia Generală Agricultură şi Dezvoltare Rurală face o "verificare a performanţei" din cele 215,52 milioane EUR declarate în contul planurilor strategice PAC de la rubrica intervenţii sectoriale şi dezvoltare rurală; constată că cel mai probabil în 2024 plăţile pe baza noului model de performanţă vor creşte substanţial; reţine observaţiile Curţii despre prelucrarea datelor despre performanţe din rapoartele anuale privind performanţa, atunci când statele membre sunt în plin proces de a institui sisteme şi proceduri şi uneori fac manual agregarea datelor, fapt ce riscă să afecteze fiabilitatea datelor;
112.reaminteşte protestele fermierilor din întreaga Europă de la sfârşitul anului 2023 şi începutul anului 2024, precum şi răspunsul Comisiei care promite simplificare, în special pentru micii fermieri, şi puteri discreţionare mai mari pentru statele membre; subliniază că simplificarea ar trebui să meargă mână în mână cu buna gestiune financiară şi să ţină seama de angajamentele Uniunii în materie de climă; salută abordarea diferenţiată a Comisiei, în special în raport cu distincţia dintre dimensiunea fermelor ca teren agricol şi număr de ferme; avertizează că marja de apreciere acordată statelor membre este bună, dar ar trebui însoţită de o supraveghere riguroasă din partea Comisiei;
113.reaminteşte că de combaterea fraudelor legate de cheltuielile PAC trebuie să se ocupe atât Comisia, cât şi statele membre; în acest sens, are cuvinte de laudă pentru munca depusă de Direcţia Generală Agricultură şi Dezvoltare Rurală cu evaluările riscurilor antifraudă şi actualizarea strategiei sale antifraudă;
114.ia act de Raportul special 07/2024 al Curţii privind sistemele Comisiei de recuperare sumelor aferente cheltuielilor neconforme, precum şi de răspunsul Comisiei; află din observaţia Curţii că recuperările cheltuielilor agricole neconforme s-au bucurat de un relativ succes, care se datorează în parte aşa-numitei reguli 50-50, care a stimulat statele membre să recupereze fondurile; constată că această regulă a fost scoasă din PAC 2023-2027 şi că Curtea a avertizat că acest lucru ar putea avea ca efect reducerea ratei de recuperare a cheltuielilor agricole neconforme;
115.ia act de Raportul special 20/2024 al Curţii privind planurile strategice PAC, precum şi de răspunsul Comisiei; subliniază că este important să se asigure furnizarea tuturor elementelor-cheie pentru a evalua performanţa; consideră că planurile trebuie să ţină seama de situaţiile specifice din fiecare stat membru şi că, aşadar, este chiar de dorit un anumit nivel de divergenţă, însă este îngrijorat că divergenţele la capitolul nivel de ambiţie pot crea condiţii de concurenţă neloială între agricultorii din diferite state membre; este, de asemenea, dezamăgit de concluzia Curţii că, deşi noul cadru de monitorizare a fost simplificat, obiectivele PAC nu sunt clare, iar indicatorii se axează mai degrabă pe realizări decât pe rezultate şi că lipsesc indicatori de rezultat importanţi; ia act de recomandarea Curţii adresată Comisiei să promoveze schimbul de bune practici ecologice în cadrul planurilor şi întărirea viitorului cadru de monitorizare a PAC;
116.ia act de Raportul special 19/2024 al Curţii privind agricultura ecologică în UE şi de răspunsul Comisiei; un alt motiv de îngrijorare este constatarea Curţii că din cauza unui cadru strategic slab şi a constrângerilor în materie de date nu poate fi măsurat impactul politicii; consideră că, pe lângă accentul mai puternic pus pe performanţă şi definirea obiectivelor şi a indicatorilor, şi implicit pe monitorizarea aferentă a rezultatelor în toate politicile Uniunii, trebuie mărită în egală măsură capacitatea Comisiei de a defini cadrele de performanţă şi de a monitoriza performanţa;
117.salută creşterea competitivităţii obţinute prin măsuri de piaţă în sectorul vitivinicol şi încurajează Comisia şi statele membre să persevereze în eforturile lor de a obţine acelaşi succes şi în alte sectoare;
118.reaminteşte că democraţia şi pluralismul sunt valori fundamentale ale Uniunii, consacrate la articolul 2 din TUE; reaminteşte şi că, în conformitate cu articolul 11 din TUE, instituţiile Uniunii acordă cetăţenilor şi asociaţiilor reprezentative, posibilitatea de a-şi face cunoscute opiniile şi de a face schimb de opinii în mod public, în toate domeniile de acţiune ale Uniunii, pentru a menţine un dialog deschis, transparent şi constant; subliniază că separarea puterilor între instituţii, astfel cum se prevede la articolul 13 din TUE, trebuie respectată întotdeauna şi că instituţiile Uniunii cooperează în mod loial;
119.recunoaşte importanţa programului LIFE; reaminteşte dispoziţiile Regulamentului LIFE+, inclusiv cele referitoare la granturile de funcţionare, condiţiile de admisibilitate, criteriile de atribuire, alocarea globală pentru perioada 2021-2027 şi distribuirea fondurilor în cadrul programului;
120.observă că unii membri ai Comisiei pentru control bugetar au solicitat accesul la o serie de acorduri de grant în cadrul programului LIFE, precum şi la alte programe de finanţare ale Uniunii şi, după examinarea acestora, şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la conţinutul mai multor programe în februarie 2024; reţine că, iniţial, Comisia, inclusiv Serviciul de Audit Intern (IAS), nu a avut cunoştinţă de nicio problemă, dar a adoptat o serie de măsuri cu scopul de a răspunde preocupărilor; reaminteşte întrebările cu solicitare de răspuns scris şi audierile cu Secretarul General al Comisiei din 5 noiembrie 2024, cu comisarii responsabili pentru rubrica 3 din CFM la 12 noiembrie şi cu comisarul responsabil pentru buget şi administraţie la 9 decembrie 2024, în care au fost discutate preocupările şi răspunsul Comisiei;
121.ia act de preocupările exprimate de unii membri ai Comisiei pentru control bugetar că anumite acorduri de grant dintre Agenţia Executivă a Uniunii Europene pentru Climă, Infrastructură şi Mediu (CINEA) şi beneficiari, cum ar fi OSC-urile şi întreprinderile private, în cadrul programului LIFE includ "planuri de lucru" care conţin acţiuni detaliate de promovare a instituţiilor Uniunii sau a reprezentanţilor acestora, precum şi alte acţiuni care vizează anumite acorduri comerciale pe care Uniunea le negociază sau măsuri de soluţionare a litigiilor care trebuie întreprinse de entităţile respective; recunoaşte că acest lucru ar putea fi interpretat ca o ingerinţă în procesul decizional intern în instituţiile Uniunii; reţine că Comisia a efectuat o analiză juridică a acordurilor de grant care au provocat îngrijorarea unor membri ai Comisiei CONT, care au ajuns la concluzia că nu exista nicio dovadă că entităţile în cauză şi-au încălcat obligaţiile contractuale sau care derivă din codul de conduită, însă cu toate acestea Comisia a solicitat unor beneficiari să modifice acordurile de grant care conţineau dispoziţiile specifice care puteau implica un risc reputaţional; remarcă, de asemenea, că toate acordurile de grant includ o clauză de declinare a responsabilităţii, potrivit căreia "opiniile beneficiarului nu reprezintă în niciun fel opiniile UE, iar autoritatea care acordă grantul nu poate fi trasă la răspundere pentru aceste opinii";
122.subliniază că finanţarea din partea Uniunii nu ar trebui să contribuie la subminarea statului de drept şi nici a valorilor pe care se întemeiază Uniunea; reaminteşte dispoziţiile articolului 163 din Regulamentul financiar; consideră că este esenţial să nu existe finanţare fără trasabilitatea fondurilor;
123.ia act de măsurile luate de Comisie pentru a răspunde acuzaţiilor, care au inclus emiterea de orientări pentru serviciile Comisiei privind finanţarea activităţilor legate de elaborarea, punerea în aplicare, monitorizarea şi asigurarea respectării legislaţiei şi politicii Uniunii şi examinarea portofoliilor lor de contracte pentru a determina ce acorduri nu erau conforme cu orientările; ia act de măsurile adoptate până în prezent de Comisie, în aşteptarea rezultatelor examinării acordurilor de subvenţionare cu toţi beneficiarii, care a fost solicitată de Consiliul pentru gestiunea corporativă al Comisiei;
124.constată structura decizională, inclusiv în comisia de evaluare din cadrul CINEA, care hotărăşte cum sunt atribuite contractele dintre Comisie şi beneficiari; îndeamnă Comisia să se asigure că structura decizională a CINEA, care hotărăşte cum urmează să fie atribuite contractele, prezintă o răspundere clară, atribuţii clare şi o structură practică;
125.observă că agenţia executivă efectuează exerciţii anuale ascendente de gestionare a riscurilor şi că aceste exerciţii ascendente de gestionare a riscurilor nu au identificat niciun risc critic; constată că, indiferent de programul de finanţare, procedurile de evaluare ar trebui reexaminate în mod constant şi adaptate, dacă este necesar;
126.află din relatările din mass-media că Preşedinta Comisiei a angajat un consilier special remunerat pentru a prezenta un raport privind "Dialogul strategic privind viitorul agriculturii UE", care a primit un salariu egal cu cel al unui director general de la Comisie; este preocupat de remunerarea tuturor consilierilor speciali şi de puterea discreţionară de care dispune Comisia când le stabileşte remunerarea, ceea ce creează inegalităţi arbitrare;
SUBSECŢIUNEA 2:Recomandări
127.invită Comisia:
(i)să monitorizeze temeinic progresele înregistrate de statele membre în prelucrarea datelor privind performanţa şi agregarea datelor pentru raportul anual privind performanţa şi să comunice autorităţii care acordă descărcarea de gestiune problemele cu fiabilitatea datelor despre performanţă, mai ales dacă privesc date agregate manual;
(ii)să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune de ce Curtea concluzionează că, timp de mai mulţi ani, ar fi putut fi prevenite mai multe erori, dacă Comisia şi statele membre ar fi utilizat toate informaţiile de care dispun şi de ce Comisia şi statele membre nu reuşesc să rezolve această problemă într-un mod satisfăcător;
(iii)să aplice învăţămintele desprinse în ceea ce priveşte reducerea sarcinii administrative ca urmare a răspunsului său la protestele fermierilor în viitoarele iniţiative politice, ţinând seama în acelaşi timp de riscul de abuz de fonduri în cazul în care măsurile de control sunt reduse sau de riscul unei divergenţe prea mari între statele membre în cazul în care competenţele discreţionare sunt utilizate fără o supraveghere adecvată;
(iv)să ţină la curent autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu ratele de recuperare a cheltuielilor agricole neconforme, mai cu seamă dacă rata scade faţă de rata de recuperare din PAC anterioare şi să remedieze rapid cauzele scăderii, o idee fiind inclusiv aceea de a introduce noi stimulente pentru ca autorităţile statelor membre să recupereze fondurile;
(v)să evalueze diferenţele între nivelurile de ambiţie ale planurilor strategice şi să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune dacă există divergenţe între statele membre, care ar putea ameninţa condiţiile de concurenţă loială între fermieri, şi să evalueze cum tratează Comisia aceste diferenţe;
(vi)să îşi valorifice mai bine capacitatea de a institui cadre de performanţă, de a defini obiectivele şi indicatorii şi de a-i trage la răspundere pe cei care contribuie la realizări, fie aceştia state membre sau beneficiari, pentru contribuţiile lor;
(vii)să actualizeze strategia antifraudă a Comisiei pentru a acorda atenţie promovării şi menţinerii unei separări clare între puterea executivă şi cea legislativă în Uniune;
(viii)să aibă o strategie clară şi cuprinzătoare la nivelul Comisiei cu privire la modalităţile de a proteja mai bine interesele financiare ale Uniunii şi de a se asigura că fondurile Uniunii sunt cheltuite în scopurile pentru care au fost destinate şi să aplice cu diligenţă dispoziţiile Regulamentului financiar, inclusiv asigurând că acordurile de grant pot fi suspendate sau reziliate atunci când beneficiarii încalcă legislaţia Uniunii;
(ix)să asigure o distribuţie echitabilă a fondurilor Uniunii către organizaţiile societăţii civile, pentru a contribui la o societate pluralistă şi dinamică;
(x)să asigure că orientările Comisiei adoptate în 2024 sunt aplicate de toţi ordonatorii de credite şi, dacă este necesar, să elaboreze în continuare orientări pentru a alinia pe deplin acordurile de grant la dispoziţiile tratatului şi la legislaţia existentă;
(xi)să pună la dispoziţia autorităţii care acordă descărcarea de gestiune rezultatele examinării acordurilor de grant, pentru a putea evalua în ce măsură Comisia poate fi expusă riscului reputaţional;
(xii)să abordeze în mod adecvat aspecte precum practica "uşilor turnante", transparenţa finanţării şi a donaţiilor, combaterea spălării banilor, limitarea ingerinţelor străine, independenţa faţă de influenţa politică şi economică, avertizarea de integritate şi structurile de guvernare transparente, în ceea ce priveşte toate entităţile care primesc fonduri din partea Uniunii;
(xiii)să reexamineze modelul de memorandum de înţelegere dintre Comisie şi agenţiile executive pentru a asigura o repartizare mai clară a responsabilităţilor;
(xiv)să solicite structurii de audit să reexamineze contractele cu beneficiarii şi să semnaleze, în cazul în care identifică contracte care nu sunt conforme cu normele financiare aplicabile;
(xv)să pună IAS să reexamineze contractele dintre Comisie şi beneficiarii de granturi, căutând mai ales dispoziţii care nu sunt în conformitate cu normele financiare aplicabile în pachetele de lucru;
(xvi)să evalueze structura decizională în domeniul atribuirii contractelor şi să solicite serviciilor Comisiei şi agenţiilor executive să efectueze verificări mai bune ale conţinutului contractelor în toate etapele, inclusiv asigurând că pachetele de lucru şi indicatorii-cheie de performanţă enumeraţi de solicitanţi se aliniază la obiectivele programelor de finanţare respective;
(xvii)să adopte o clasificare mai precisă a entităţilor enumerate în sistemul de transparenţă financiară;
(xviii)să îşi revizuiască propriile norme privind consilierii speciali pentru a eradica selecţia şi remunerarea arbitrară;
(xix)să simplifice mai mult implementarea programelor şi să colaboreze strâns cu statele membre pentru a identifica cele mai bune practici în materie de digitalizare a practicilor şi procedurilor;
(xx)să îmbunătăţească calitatea dialogului cu fermierii din toate statele membre;
(xxi)să reacţioneze mai rapid atunci când Comisiei i se semnalează preocupări serioase ale autorităţii care acordă descărcarea de gestiune;
(xxii)să efectueze verificări adecvate ale entităţilor înscrise în registrul de transparenţă, pentru a se asigura că acestea îşi înscriu în mod cuprinzător activităţile în registru;
(xxiii)stabilirea unor linii de responsabilitate mai clare în ceea ce priveşte punerea în aplicare a platformelor colaborative;
(xxiv)să solicite Consiliului pentru gestiunea corporativă să transmită serviciului de audit intern informaţii consolidate cu privire la lista riscurilor critice, să se asigure că agenţiile executive abordează riscurile potenţiale şi să asigure o selecţie transparentă a evaluatorilor independenţi pentru a preveni conflictele de interese şi a garanta independenţa acestora;
(xxv)să încredinţeze tuturor direcţiilor generale şi agenţiilor executive sarcina de a reexamina distribuirea fondurilor dedicate auditului pentru a asigura că există resurse suficiente;
(xxvi)să asigure că propunerile de programe de lucru multianuale ale oricărui instrument de finanţare al Uniunii conţin orientări clare cu privire la activităţile eligibile pentru finanţare, norme mai clare privind examinarea cererilor şi conţinutul admisibil, precum şi cerinţe mai clare privind transparenţa şi trasabilitatea utilizării fondurilor Uniunii, inclusiv în ceea ce priveşte cerinţele de divulgare legate de registrul de transparenţă al UE;
(xxvii)să asigure că toate acordurile de grant respectă cerinţele necesare privind transparenţa, trasabilitatea şi vizibilitatea fondurilor;