Secţiunea 4 - Coeziune, rezilienţă şi valori - Rezolutia 1594/07-mai-2025 conţinând observaţiile care fac parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2023, secţiunea III - Comisia, agenţiile executive şi al nouălea, al zecelea şi al unsprezecelea Fond european de dezvoltare

Acte UE

Jurnalul Oficial seria L

În vigoare

Versiune de la: 8 Octombrie 2025

SECŢIUNEA 4:Coeziune, rezilienţă şi valori

SUBSECŢIUNEA 1:

78.subliniază importanţa politicii de coeziune a Uniunii pentru convergenţa şi dezvoltarea economică şi teritorială în regiunile Uniunii, precum şi pentru sprijinirea punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale; ia act de faptul că bugetul pentru programele din cadrul rubricii 2 "Coeziune, rezilienţă şi valori" a CFM a fost de 73,3 miliarde EUR (38,4% din bugetul Uniunii), distribuit după cum urmează: 47,8% pentru Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) şi alte instrumente regionale, 18,9% pentru Fondul social european (FSE), 9,8% pentru Fondul de coeziune (FC), 3,8% pentru Erasmus+, 2,1% pentru MIE - Transport şi 3,8% pentru alte domenii;

80.este preocupat de observaţia Curţii potrivit căreia resursele suplimentare semnificative puse la dispoziţie în cadrul Asistenţei de redresare pentru coeziune şi teritoriile Europei (REACT-EU), apropierea sfârşitului perioadei de eligibilitate pentru programele din perioada 2014-2020 (31 decembrie 2023) şi punerea în aplicare în paralel a programului NGEU au exercitat o presiune suplimentară asupra administraţiilor statelor membre, mărind riscul de erori; este preocupat în special de practica de reducere a cofinanţării statelor membre, aşa cum se întâmplă în cazul REACT-EU, al Iniţiativei pentru investiţii ca reacţie la coronavirus (CRII) şi al Iniţiativei pentru investiţii ca reacţie la coronavirus Plus (CRII+), care limitează responsabilitatea şi stimulentele asociate pentru supravegherea corespunzătoare a cheltuielilor; constată, pe baza răspunsurilor Comisiei, că s-a recunoscut faptul că unele autorităţi ar fi efectuat controale şi verificări mai puţin eficace din cauza supraîncărcării şi a presiunii tot mai mari exercitate de punerea în aplicare paralelă a programelor din perioada 2014-2020 şi a finanţării suplimentare în cadrul NGEU;

81.ia act de analiza Curţii cu privire la operaţiunile cu finanţare suplimentară prin REACT-EU şi cu flexibilitate prin CRII+ şi la Acţiunea de coeziune pentru refugiaţi (CARE), precum şi contribuţia acestora la nivelul de eroare estimat; ia act, în special, de concluzia Curţii că erorile identificate în cazul priorităţilor cu finanţare UE în proporţie de 100% au contribuit cu 5,0% la nivelul de eroare total estimat de 9,3%; este preocupat de faptul că flexibilităţile tot mai mari, fără scăderea cerinţelor sau fără intensificarea concomitentă a verificărilor şi controalelor preventive, au contribuit la rata ridicată de eroare;

82.ia act de Documentul de analiză 03/2024 al Curţii, intitulat "Panoramă a cadrului de asigurare şi a principalilor factori care au contribuit la erorile constatate în cheltuielile din domeniul coeziunii din perioada 2014-2020", care oferă o imagine de ansamblu multianuală care acoperă 6 ani de rezultate ale auditului, inclusiv o evaluare a aspectelor de gestiune şi de control, cu scopul de a consolida modelul de asigurare; este preocupat de concluzia Curţii potrivit căreia, deşi cadrul de asigurare pentru politica de coeziune a contribuit la reducerea nivelului de eroare, acesta nu a fost eficace în ceea ce priveşte aducerea nivelului de eroare total sub pragul de semnificaţie de 2%; este îngrijorat de faptul că Comisia se poate baza doar într-o măsură limitată pe activitatea autorităţilor naţionale de audit, din cauza deficienţelor sistematice; sprijină recomandarea Curţii adresată Comisiei de a consolida punerea în aplicare a cadrului de asigurare pentru cheltuielile din domeniul coeziunii din perioada 2021-2027; reaminteşte Comisiei apelul autorităţii care acordă descărcarea de gestiune de a colabora îndeaproape cu statele membre pentru a îmbunătăţi sistemul de gestiune şi control al cheltuielilor Uniunii în vederea reducerii ratei ridicate de eroare sub pragul de semnificaţie de 2%;

83.ia act de observaţia Curţii din analiza sa cu privire la fiabilitatea activităţii actorilor-cheie din sistemul de control pentru politica de coeziune; este preocupat de constatarea Curţii potrivit căreia, într-o perioadă de 6 ani, autorităţile de management, care reprezintă prima linie de apărare în identificarea şi prevenirea erorilor, nu sunt suficient de eficace în atenuarea riscului ridicat de eroare inerent în politica de coeziune; consideră că este şi mai îngrijorător faptul că Curtea a constatat că autorităţile de audit ale statelor membre, care reprezintă a doua linie de apărare, nu sunt în măsură să stabilească rata de eroare corectă pentru pachetele de cheltuieli pe care le auditează şi să ofere o asigurare, întrucât Curtea a identificat erori suplimentare în cel puţin 39% din aceste pachete; constată că aceste erori au fost identificate şi raportate anual de Curte de peste 6 ani şi că, prin urmare, există o problemă sistemică;

84.ia act de clasificarea Curţii privind erorile constatate în cadrul cheltuielilor din domeniul coeziunii, în cadrul căreia proiectele neeligibile reprezintă 29%, costurile neeligibile 26% şi neconformităţile grave în cadrul procedurilor de achiziţii publice 21% din erori, iar cheltuielile aferente FEDR şi FC reprezintă cea mai mare proporţie (80%) din erori; constată că cheltuielile din cadrul FSE+, YEI (Iniţiativa privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor) şi FEAD (Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane) sunt proporţional mai puţin afectate de erori, reprezentând împreună 16% din erori, în timp ce ele reprezintă aproximativ 20% din bugetul pentru această rubrică;

85.ia act de studiul comandat de Comisia pentru control bugetar intitulat "Lecţiile învăţate din punerea în aplicare a instrumentelor de răspuns la situaţii de criză", care arată că absorbţia resurselor de coeziune neangajate a fost sprijinită de flexibilităţile introduse în cadrul CRII şi CRII+; este preocupat de constatarea autorilor studiului potrivit căreia calitatea proiectelor accelerate ar putea să nu fi atins acelaşi nivel ca investiţiile dinainte de pandemie; este preocupat, de asemenea, de observaţia autorilor studiului potrivit căreia riscul proiectelor de slabă calitate este suportat în întregime din bugetul Uniunii, din cauza finanţării UE în proporţie de 100% în cadrul CRII, CRII+ şi REACT-EU; consideră că finanţarea UE în proporţie de 100% ar putea contribui la absorbţie, dar că absorbţia nu este un obiectiv în sine;

86.subliniază că, în ultimele sale avize referitoare la procedura de descărcare de gestiune, Comisia pentru dezvoltare regională a solicitat Comisiei să sprijine şi mai mult cu sfaturi autorităţile naţionale, locale şi regionale cu scopul de a evita o situaţie de supraîncărcare administrativă; recunoaşte eforturile Comisiei, dar este nevoit să constate că, din păcate, acestea nu au fost suficiente pentru a atenua riscul de eroare; avertizează că s-ar putea ajunge la o situaţie de supraîncărcare administrativă similară la sfârşitul perioadei de eligibilitate a MRR şi în ultimii ani ai CFM; subliniază că trebuie găsită de urgenţă o soluţie la problema reprezentată de capacitatea administrativă insuficientă a autorităţilor naţionale, locale şi regionale; invită Comisia, în acest sens, să le ofere autorităţilor sus-menţionate orientări clare şi să îşi intensifice sprijinul pentru consolidarea capacităţii administrative, inclusiv prin formarea personalului, prin schimbul de bune practici, evaluările inter pares şi asistenţa tehnică în scopul asigurării unei gestionări eficace a fondurilor;

87.ia act de discuţiile publice privind cadrul financiar multianual de după 2027, care ar putea indica o trecere la un model bazat pe performanţă, care asociază investiţiile şi reformele, precum şi dorinţa de a simplifica normele şi procedurile; invită Comisia să acorde prioritate răspunsurilor financiare la ameninţările actuale care rezultă din situaţia geopolitică; avertizează că orice decizie privind modul în care vor fi concepute pe viitor programele de cheltuieli nu trebuie să fie în detrimentul supravegherii şi controlului cheltuielilor Uniunii în ceea ce priveşte transparenţa şi informarea la nivelul Uniunii cu privire la nerespectarea normelor şi a reglementărilor; consideră că erorile identificate de Curte şi modul în care Comisia gestionează aceste erori sunt, de asemenea, un indiciu al funcţionării corespunzătoare a sistemului de gestiune şi control şi ia act de faptul că ambele instituţii şi-au declarat angajamentul de a îmbunătăţi sistemul şi de a reduce rata de eroare;

88.ia act, la fel ca în anii precedenţi, de observaţia Curţii potrivit căreia examinările documentare efectuate de Comisie pentru a examina şi a evalua activitatea autorităţilor de audit vizează doar verificarea consecvenţei informaţiilor privind regularitatea şi că, prin urmare, acestea sunt prea limitate pentru a confirma rata de eroare reziduală raportată de autorităţile naţionale în pachetele lor de asigurare; ia act de răspunsul Comisiei potrivit căruia aceasta îşi completează examinarea documentară cu activitatea de audit la faţa locului care acoperă programele şi pachetele de asigurare, ceea ce îi permite să stabilească o estimare rezonabilă şi corectă a ratelor de eroare pentru fiecare program; consideră că observaţia Curţii se referă la domeniul de aplicare al examinărilor documentare şi la faptul că acestea vizează doar coerenţa şi, prin urmare, sunt prea limitate pentru a furniza Comisiei informaţii suficient de fiabile;

89.este preocupat de deficienţele persistente observate de Curte în activitatea autorităţilor naţionale de audit care sunt vizibile în deficienţele identificate în pachetele de asigurare, rata de eroare reziduală depăşind pragul de semnificaţie pentru peste 60% din valoarea pachetelor de asigurare auditate în 2023; subliniază cu îngrijorare că autorităţile de management nu reuşesc în mod sistematic să prevină sau să identifice neregulile în ceea ce priveşte cheltuielile declarate de beneficiari şi că acest lucru reduce măsura în care Comisia se poate baza pe activitatea lor;

90.reaminteşte că, în cadrul gestiunii partajate, Comisiei îi revine responsabilitatea de a se asigura că statele membre au instituit sisteme de gestiune şi de control care funcţionează în mod eficace pe parcursul punerii în aplicare a programelor; este îngrijorat că atât Comisia, cât şi Curtea au constatat că nu toate statele membre au sisteme de gestiune şi de control care funcţionează în mod eficace, ceea ce afectează fiabilitatea ratelor de eroare prezentate de Comisie, deoarece se bazează pe aceste sisteme naţionale care nu funcţionează cu eficacitate; pune sub semnul întrebării posibilitatea Comisiei de a continua să se bazeze pe sistemele naţionale;

91.consideră că, pentru ca abordarea auditului unic să funcţioneze bine şi pentru a reduce sarcina administrativă pentru beneficiari şi autorităţile de management, respectarea standardelor de audit la toate nivelurile de control şi audit este de o importanţă crucială; este îngrijorat, prin urmare, de constatarea Curţii din raportul său anual, potrivit căreia autorităţile responsabile de programe şi beneficiarii programelor nu au prezentat documente justificative esenţiale cu privire la respectarea condiţiilor de eligibilitate, precum şi de constatarea Curţii prezentată în cadrul analizei sale, potrivit căreia documentaţia insuficientă a activităţii de audit prezentată de autorităţile de audit limitează fiabilitatea activităţii de audit desfăşurate de autorităţile naţionale de audit;

92.reaminteşte că, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹⁵) (RDC) pentru perioada de programare 2021-2027, statele membre trebuie să respecte condiţii favorizante orizontale şi tematice, care trebuie să fie în continuare îndeplinite şi respectate pe parcursul întregii perioade de execuţie a fondurilor; reaminteşte că, în cazul în care condiţiile favorizante nu sunt îndeplinite la momentul transmiterii unei cereri de plată Comisiei pentru obiectivul specific în cauză, cheltuielile aferente nu vor fi rambursate de la bugetul Uniunii până când Comisia se va convinge că condiţia favorizantă a fost îndeplinită; reaminteşte regretul profund al autorităţii care acordă descărcarea de gestiune faţă de decizia Comisiei din 13 decembrie 2023 (¹⁶), considerând că Ungaria a îndeplinit condiţia favorizantă orizontală legată de independenţa sistemului judiciar, care a permis autorităţilor maghiare să depună cereri de rambursare în valoare de până la 10,2 miliarde EUR; constată cu îngrijorare că, de la deblocarea acestor fonduri, Guvernul Ungariei nu a luat nicio măsură pentru restabilirea independenţei sistemului judiciar, ci, dimpotrivă; îşi reiterează îngrijorarea cu privire la lipsa unor mecanisme de control adecvate sau la proceduri de achiziţii publice nefiabile pentru a garanta buna gestiune financiară şi protecţia bugetului Uniunii; consideră că această decizie contrazice din punct de vedere politic prelungirea măsurilor adoptate în temeiul Regulamentului (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹⁷) ("Regulamentul privind condiţionalitatea");

(¹⁵)Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispoziţiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziţie justă şi Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit şi acvacultură şi de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum şi Fondului pentru azil, migraţie şi integrare, Fondului pentru securitate internă şi Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor şi politica de vize (JO L 231, 30.6.2021, p. 159, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/1060/oj).

93.îşi exprimă profunda îngrijorare cu privire la constatările din Raportul din 2023 privind statul de drept în ceea ce priveşte situaţia statului de drept în Ungaria, în special cu privire la provocările persistente şi sistemice din sectorul judiciar şi sectorul mass-mediei; ia act cu îngrijorare de presiunea tot mai mare asupra independenţei justiţiei, inclusiv de preocupările legate de selectarea şi promovarea judecătorilor, precum şi de relatările recente privind cazuri de intimidare şi ingerinţe în deciziile judiciare, după cum demonstrează demisia judecătorilor în semn de protest faţă de influenţa politică; constată cu îngrijorare, în aceeaşi măsură, că şeful Autorităţii de Integritate din Ungaria, o instituţie esenţială înfiinţată ca o condiţie impusă de Comisie pentru deblocarea fondurilor Uniunii în temeiul Regulamentului privind mecanismul de condiţionalitate bazat pe statul de drept, se confruntă cu presiuni tot mai mari din partea Guvernului Ungariei; invită Comisia să asigure o abordare coordonată şi globală în cazul tuturor fondurilor şi instrumentelor legislative relevante ale Uniunii, subliniind că fondurile Uniunii nu trebuie să fie alocate pentru activităţi care subminează democraţia sau consolidează autoritarismul;

94.reaminteşte că Regulamentul privind condiţionalitatea stabileşte un mecanism şi măsuri de protejare a bugetului Uniunii împotriva încălcărilor statului de drept atunci când alte proceduri prevăzute în legislaţia Uniunii nu ar proteja bugetul într-un mod mai eficient; reaminteşte că acest mecanism a fost activat la 15 decembrie 2022 în cazul Ungariei din cauza preocupărilor legate de sistemul său de achiziţii publice, ceea ce a dus la suspendarea temporară a 55% din angajamentele bugetare pentru trei programe ale politicii de coeziune; reaminteşte că acelaşi regulament, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului (¹⁸) ("Regulamentul privind CFM"), prevede că angajamentele suspendate din 2022 (anul n) nu pot fi reînscrise în buget după 2024 (anul n+2) şi că, prin urmare, 55% din angajamentele din 2022, aproximativ 1 miliard EUR, au fost dezangajate în decembrie 2024; constată că nu este în curs nicio altă procedură în temeiul Regulamentului privind condiţionalitatea;

96.reiterează necesitatea de a trata ca un pachet unic, integral, toate măsurile necesare pentru deblocarea finanţării Uniunii în temeiul Regulamentului privind condiţionalitatea, al RDC şi al Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹⁹) ("Regulamentul MRR"); subliniază importanţa protejării intereselor financiare ale Uniunii şi pentru plata prefinanţării;

97.constată că unele investiţii care ar fi fost eligibile pentru finanţare în cadrul politicii de coeziune sunt incluse în planurile naţionale de redresare şi rezilienţă; reaminteşte că obiectivul general al MRR, consacrat la articolul 4 din Regulamentul privind MRR, este să promoveze coeziunea economică, socială şi teritorială a Uniuni şi că unul dintre cei şase piloni ai săi este dedicat în mod specific acestui scop; recunoaşte că domeniul larg de aplicare al MRR conduce la o suprapunere limitată cu alte programe de finanţare ale UE, aceasta fiind şi intenţia colegiuitorilor atunci când au elaborat articolul 9 din Regulamentul privind MRR, care stabileşte adiţionalitatea şi complementaritatea finanţării ca principii de bază; atrage însă atenţia asupra riscurilor de dublă finanţare generate de astfel de situaţii;

98.îşi exprimă îngrijorarea cu privire la întârzierile vizibile în punerea în aplicare a politicii de coeziune în statele membre şi la lipsa capacităţii administraţiilor naţionale de a aborda în paralel diferite programe de cheltuieli (de exemplu, programe de coeziune şi programe MRR) care acoperă obiective complementare sau chiar similare; invită Comisia să se asigure că se acordă suficientă asistenţă tehnică statelor membre care se confruntă cu dificultăţi pentru a aborda întârzierile existente în punerea în aplicare a programelor de coeziune;

99.recunoaşte impactul disproporţionat pe care războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei îl are asupra regiunilor estice ale Uniunii care se învecinează cu Rusia şi cu Belarus; atrage atenţia asupra costurilor suportate de aceste regiuni şi state membre pentru că au o frontieră comună cu ţări vecine ostile, în special asupra necesităţii ca acestea să direcţioneze din ce în ce mai mult fonduri publice către securitate, apărare şi pregătire, în timp ce se confruntă cu o reducere dramatică a resurselor din cauza perturbării activităţilor economice, a comerţului transfrontalier şi a altor schimburi, precum şi a programelor de coeziune, în special a programelor Interreg; ia act de măsurile luate de Comisia Europeană pentru a sprijini aceste regiuni, în special prin flexibilităţi oferite în cadrul politicii de coeziune; este mulţumit că acordarea de sprijin pentru regiunile de la frontiera estică, cele mai afectate de agresiunea Rusiei, este inclusă în scrisoarea de misiune a vicepreşedintelui executiv pentru coeziune şi reforme; invită Comisia să asigure acordarea unui sprijin adecvat pentru regiunile estice ale Uniunii care se învecinează cu Rusia şi cu Belarus, pentru ca acestea să facă faţă consecinţelor disproporţionate ale războiului de agresiune al Rusiei, atât pe termen scurt, prin proiectul de buget pentru 2026, cât şi pe termen mediu, prin propunerea Comisiei pentru următorul CFM;

100.ţine să remarce importanţa FSE+, care urmăreşte să asigure un nivel ridicat de ocupare a forţei de muncă, o protecţie socială echitabilă, o forţă de muncă calificată şi rezilientă şi societăţi coezive/care promovează includerea, elemente esenţiale pentru eradicarea sărăciei; aminteşte că acest instrument trebuie să beneficieze în permanenţă de susţinere financiară şi politică din partea instituţiilor europene, naţionale şi regionale pentru a-şi putea atinge obiectivele şi ţintele în următorii ani; subliniază cât este de important să fie implicaţi actorii regionali, în special organizaţiile societăţii civile şi partenerii sociali care lucrează pe teren la implementarea activităţilor finanţate de FSE+;

101.consideră inspirată ideea de a transfera 100 de milioane EUR din bugetul programului Erasmus+ pe 2027 la bugetul acestuia pe 2023, graţie căreia s-a putut acorda în continuare sprijin elevilor, studenţilor, profesorilor şi personalului calificat care au fugit din Ucraina, dar şi ideea de a aloca programului Erasmus+ în 2023 încă 20 de milioane EUR la insistenţele Parlamentului; subliniază că concentrarea la începutul perioadei trebuie să rămână o excepţie limitată la situaţiile neprevăzute de criză acută; subliniază că oricât de multe fonduri s-ar concentra la începutul perioadei pentru programul Erasmus+ consecinţa nu poate fi tăieri de fonduri pentru program la sfârşitul actualului CFM; subliniază că trebuie depuse toate eforturile pentru a răspunde unor asemenea situaţii, de preferinţă cu noi fonduri;

102.ţine să amintească că trebuie supravegheată strict alocarea fondurilor pentru a preveni utilizarea abuzivă în programul Erasmus; roagă Comisia să adune probe pentru a cerceta orice caz de fraudă sau suspiciune de fraudă legat de beneficiarii fondurilor, în conformitate cu obligaţiile sale prevăzute în Regulamentul financiar şi în acordurile de grant Erasmus+; cere ca programul să fie apărat cum se cuvine de abuzuri din partea organizaţiilor cu activităţi care nu corespund cu valorile fundamentale ale Uniunii Europene (demnitate umană, libertate, democraţie, egalitate, domnia legii, drepturile omului); reaminteşte că Comisia are obligaţia juridică să vegheze ca beneficiarii programului să îşi declare ataşamentul faţă de aceste valori şi să asigure respectarea lor, fără a comite abateri profesionale;

103.reţine că, în 2023, bugetul programului "UE pentru sănătate", principalul instrument financiar folosit pentru a susţine iniţiativele Uniunii în domeniul sănătăţii, a fost de 735 de milioane EUR, administrat în principal de Direcţia Generală Sănătate şi Siguranţă Alimentară şi de Autoritatea pentru Pregătire şi Răspuns în caz de Urgenţă Sanitară (HERA) şi executat prin Agenţia Executivă Europeană pentru Domeniile Sănătăţii şi Digital; recunoaşte progresele obţinute de iniţiativele finanţate prin acest program, în special în domenii precum preîntâmpinarea urgenţelor sanitare, Planul de combatere a cancerului, Strategia farmaceutică pentru Europa şi punerea în aplicare a legislaţiei Uniunii în domeniul sănătăţii;

SUBSECŢIUNEA 2:Recomandări

104.invită Comisia:

(iii)să abordeze problema sistemică a nedetectării erorilor la nivelul statelor membre în cheltuielile aferente politicii de coeziune printr-un plan de acţiune care să vizeze raportarea unei rate de eroare exacte în pachetele de asigurare şi identificarea erorilor de către primele linii de apărare prin punerea la dispoziţie de mai multe resurse şi/sau printr-o mai bună direcţionare a resurselor existente şi prin creşterea capacităţii de identificare a erorilor la nivelul statelor membre şi al Comisiei;