Titlul 3 - DUMPINGUL - Regulamentul 1981/07-oct-2025 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de articole de masă şi articole de bucătărie din ceramică originare din Republica Populară Chineză, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European şi al Consiliului

Acte UE

Jurnalul Oficial seria L

În vigoare
Versiune de la: 8 Octombrie 2025
TITLUL 3:DUMPINGUL
(60)Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la deschiderea investigaţiei care tind să demonstreze existenţa în RPC a unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a considerat că este adecvat să deschidă investigaţia în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.
(61)În consecinţă, pentru a colecta datele necesare pentru eventuala aplicare a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia i-a invitat, prin avizul de deschidere privind mijloacele de producţie utilizate, pe toţi producătorii cunoscuţi din RPC să transmită informaţiile solicitate în anexa III la avizul de deschidere privind mijloacele de producţie utilizate pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării.
(62)Pentru a obţine informaţiile pe care le-a considerat necesare pentru investigaţia sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a trimis, de asemenea, un chestionar către GC. Nu s-a primit niciun răspuns din partea GC.
(63)În avizul de deschidere, Comisia a invitat, de asemenea, toate părţile interesate să îşi exprime punctele de vedere, să transmită informaţii şi să furnizeze elemente de probă justificative cu privire la caracterul adecvat al aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în termen de 37 de zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
(64)În avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, ar putea fi necesar să selecteze o ţară reprezentativă adecvată în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale bazate pe preţuri sau valori de referinţă nedistorsionate.
(65)La 6 iunie 2025, Comisia a publicat o notă la dosar (26) (denumită în continuare "nota din 6 iunie") prin care solicită opiniile părţilor interesate cu privire la sursele relevante pe care Comisia le-ar putea utiliza pentru determinarea valorii normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (e) a doua liniuţă din regulamentul de bază. Pe baza informaţiilor cuprinse în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, actualizate în funcţie de disponibilitate, combinate cu alte surse de informaţii disponibile considerate adecvate în conformitate cu criteriile relevante prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în conformitate cu articolul 18 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producţie, cum ar fi materialele, energia şi forţa de muncă utilizate de producătorii-exportatori în producţia de articole de masă şi articole de bucătărie din ceramică. În plus, pe baza criteriilor de alegere a preţurilor sau a valorilor de referinţă nedistorsionate, Comisia a identificat trei ţări reprezentative posibile: Brazilia, Thailanda şi Turcia şi au concluzionat că, în etapa respectivă, Turcia este ţara reprezentativă cea mai adecvată în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuţă din regulamentul de bază.
(26)Nota la dosar din 6 iunie 2025, nr. t25.006231 (disponibilă în dosarul public).
(66)Comisia a oferit tuturor părţilor interesate posibilitatea de a prezenta observaţii. Comisia a primit observaţii din partea solicitanţilor.
(67)Prezentul regulament a abordat aceste observaţii în secţiunea 5.1.2 de mai jos.
(68)La 1 august 2025, Comisia a comunicat faptele şi consideraţiile esenţiale pe baza cărora intenţiona să menţină taxele antidumping ("informarea finală"). Tuturor părţilor li s-a acordat o perioadă în cursul căreia au putut formula observaţii cu privire la informaţiile comunicate.
(69)Observaţiile prezentate de părţile interesate au fost analizate de Comisie şi au fost luate în considerare, după caz. Părţilor care au adresat o cerere în acest sens li s-a oferit posibilitatea de a fi audiate.
CAPITOLUL 1:3.2. Procedura ulterioară
(70)În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, "valoarea normală se stabileşte de obicei pe baza preţurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operaţiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenţi din ţara exportatoare".
(71)Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, "[î]n cazul în care se stabileşte [... ] că nu este adecvat să se folosească preţurile şi costurile interne din ţara exportatoare din cauza existenţei în ţara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înţelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producţie şi de vânzare care reflectă preţuri sau valori de referinţă nedistorsionate" şi "include o sumă rezonabilă şi nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare şi cele generale şi pentru profituri" ("cheltuielile administrative, costurile de vânzare şi cele generale" sunt denumite în continuare "costurile VAG").
(72)Astfel cum se explică în continuare, Comisia a concluzionat în cadrul prezentei investigaţii că, pe baza dovezilor disponibile, aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este adecvată.
(73)Comisia a examinat elementele de probă din dosar pentru a decide dacă există în Republica Populară Chineză (denumită în continuare "RPC") distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, ceea ce face inadecvată utilizarea preţurilor şi a costurilor interne din ţara respectivă. Analiza respectivă a vizat următoarele elemente de probă cu privire la diversele criterii relevante pentru a stabili existenţa unor distorsiuni semnificative.
(74)În primul rând, elementele de probă cuprinse în cerere au inclus următoarele elemente care indică existenţa unor distorsiuni semnificative.
(75)În cerere, solicitanţii au subliniat - ca o caracteristică importantă a "economiei de piaţă socialiste" - orientările active ale Partidului Comunist Chinez (denumit în continuare "PCC") atât în sectorul public, cât şi în cel privat al economiei. În plus, solicitanţii au subliniat existenţa unor distorsiuni sistemice transversale în China şi au analizat intervenţiile guvernamentale la diferite niveluri ale economiei, în special în sectorul ceramicii şi pe piaţa articolelor de masă şi a articolelor de bucătărie din ceramică.
(76)Cererea menţiona, de asemenea, faptul că sectorul ceramicii din China, inclusiv piaţa chineză a produsului care face obiectul reexaminării sunt deservite de întreprinderi care se află în proprietatea autorităţilor chineze sau care îşi desfăşoară activitatea sub controlul, supravegherea în privinţa politicilor sau îndrumarea autorităţilor chineze. În această privinţă, solicitanţii au subliniat interferenţa guvernului chinez (denumit în continuare "GC") în economie prin legături strânse atât cu entităţi publice, cât şi cu entităţi private şi au afirmat că obiectivele de politică ale GC sunt realizate prin mai multe măsuri, printre care planurile economice naţionale.
(77)Cererea a menţionat în special cel de al 13-lea plan cincinal de dezvoltare pentru perioada 2016-2020 - Planul de dezvoltare a industriei uşoare - şi avizele orientative aferente, care vizează consolidarea şi îmbunătăţirea politicilor de sprijin bugetar şi financiar pentru acest sector şi încurajarea administraţiilor locale să urmărească obiectivele stabilite pentru acest sector şi la nivel provincial şi municipal (27). Solicitanţii au observat că, având în vedere importanţa sa în cadrul industriilor uşoare chineze, industria ceramicii se află sub supraveghere politică şi îndrumare continue din partea GC pentru a asigura respectarea acestor planuri. Planul de lucru pentru creşterea constantă a industriei uşoare (2023-2024), care include şi sectorul ceramicii, reprezintă un alt document de politică instituit de GC pentru a orienta funcţionarea sectorului, prin adoptarea de "măsuri mai puternice [... ] pentru a consolida ritmul de dezvoltare, pentru a optimiza structura economică şi pentru a promova redresarea continuă a economiei" (28).
(27)Consiliul de Stat al Chinei - Avize orientative ale celor cinci departamente privind promovarea dezvoltării de înaltă calitate a industriei uşoare; disponibil la adresa: https://www.gov.cn/zhengce/zhengceku/2022-06/19/content_5696665.htm (accesat la 25 iunie 2025).
(28)Ministerul Industriei şi Tehnologiei Informaţiei - Interpretarea planului de lucru pentru creşterea constantă a industriei uşoare (2023-2024); disponibil la adresa: https://www.gov.cn/zhengce/zhengceku/202307/content_6895224.htm (accesat la 25 iunie 2025).
(78)Cererea a remarcat, de asemenea, că prezenţa statului în cadrul firmelor îi permite să intervină în ceea ce priveşte preţurile şi costurile produsului care face obiectul reexaminării. Solicitanţii au reiterat concluziile Comisiei din cadrul primei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, în special în ceea ce priveşte intervenţia continuă a Chinei prin intermediul înfiinţării de celule ale PCC atât în întreprinderile de stat, cât şi în cele private. Solicitanţii au făcut referire la prezenţa PCC în societăţi precum Great Wall Group şi Guandong Sitong, cu membri ai PCC în funcţii de conducere. În plus, cererea a evidenţiat includerea materiilor prime ceramice în planurile provinciale, cum ar fi Planul cuprinzător pentru resursele minerale din Jiangxi (2016-2020) şi Planul general privind resursele minerale al provinciei Guangdong (2021-2025).
(79)De asemenea, solicitanţii au subliniat existenţa unor politici sau măsuri publice discriminatorii în favoarea furnizorilor interni sau care influenţează în alt mod forţele de pe piaţa liberă. Ei au evidenţiat constatările investigaţiilor antidumping anterioare, în care Comisia a stabilit că resursele sunt alocate sectoarelor desemnate ca fiind strategice sau importante din punct de vedere economic, inclusiv sectorul ceramicii, şi au reamintit că GC a pus în aplicare o "strategie de dezvoltare a clusterelor industriale" pentru a furniza infrastructură strategică şi instalaţii specializate. Prin urmare, solicitanţii au concluzionat că statul chinez alocă resurse sectorului ceramicii din China, solicitând în acelaşi timp societăţilor să adere la politicile de stat, influenţând forţele de pe piaţa liberă din acest sector.
(80)Cererea a examinat, de asemenea, lipsa, aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislaţiei privind falimentul, societăţile comerciale sau proprietatea în sectorul ceramicii şi pe piaţa produsului care face obiectul reexaminării. Solicitanţii au remarcat rolul important al GC în procedurile de insolvenţă, inclusiv faptul că Tribunalul Popular Chinez este subordonat guvernului chinez. Ulterior, instanţa trebuie să îşi dea aprobarea prealabilă pentru a decide dacă acceptă sau respinge cererile societăţilor menţionate. În ceea ce priveşte legislaţia în materie de proprietate din China, solicitanţii au indicat că toate terenurile sunt deţinute de stat şi, prin urmare, alocarea lor depinde exclusiv de GC. De asemenea, solicitanţii au reiterat constatările primei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, în care Comisia a stabilit că, în pofida existenţei unor dispoziţii legale pentru alocarea utilizării terenurilor într-un mod transparent, acestea nu sunt respectate în mod regulat.
(81)În cele din urmă, cererea a subliniat faptul că costurile salariale sunt distorsionate în China şi, în special, în sectorul ceramicii şi pe piaţa produsului care face obiectul reexaminării. Existenţa unor astfel de distorsiuni a fost deja stabilită în prima reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor, iar solicitanţii nu au găsit nicio dovadă că sectorul articolelor de masă şi al articolelor de bucătărie din ceramică este protejat de distorsiunile în materie de costuri salariale.
(82)În al doilea rând, în cadrul unei investigaţii recente privind sectorul ceramicii din RPC (29), Comisia a constatat existenţa unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. În cadrul investigaţiei respective, Comisia a constatat că în RPC există o intervenţie substanţială a statului, ceea ce conduce la distorsionarea alocării efective a resurselor în conformitate cu principiile pieţei (30). În special, Comisia a concluzionat că, în sectorul ceramicii, nu numai că GC continuă să deţină în proprietate o mare parte în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuţă din regulamentul de bază (31), ci GC este, de asemenea, în măsură să intervină în ceea ce priveşte preţurile şi costurile prin prezenţa statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuţă din regulamentul de bază (32). Comisia a constatat, de asemenea, că prezenţa şi intervenţia statului pe pieţele financiare, precum şi în ceea ce priveşte furnizarea de materii prime şi de factori de producţie au totodată un efect suplimentar de distorsionare a pieţei. Într-adevăr, în ansamblu, sistemul de planificare din RPC are drept rezultat direcţionarea resurselor către sectoarele desemnate de GC ca fiind strategice sau importante din punct de vedere politic într-un alt mod, în locul alocării acestora după cum dictează forţele pieţei (33). În plus, Comisia a concluzionat că legislaţia chineză privind falimentul şi proprietatea nu funcţionează în mod corespunzător în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuţă din regulamentul de bază, ceea ce generează distorsiuni, în special atunci când întreprinderile insolvente sunt menţinute pe linia de plutire şi când sunt atribuite drepturi de folosinţă asupra terenurilor în RPC (34). În aceeaşi ordine de idei, Comisia a constatat distorsiuni ale costurilor salariale din sectorul ceramicii în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuţă din regulamentul de bază (35), precum şi distorsiuni pe pieţele financiare în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a şasea liniuţă din regulamentul de bază, în special în ceea ce priveşte accesul la capital al actorilor corporativi din RPC (36).
(29)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/493 al Comisiei din 12 februarie 2024 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de plăci din ceramică originare din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European şi al Consiliului (JO L, 2024/493, 13.2.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2024/493/oj).
(30)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/493, considerentele 99-137.
(31)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/493, considerentul 104.
(32)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/493, considerentul 135.
(33)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/493, considerentul 108.
(34)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/493, considerentul 127.
(35)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/493, considerentul 128.
(36)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/493, considerentul 129.
(83)În al treilea rând, în prima reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor referitoare la produsul care face obiectul reexaminării (37), Comisia a concluzionat în sensul existenţei unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia nu are cunoştinţă de schimbări structurale majore în RPC în general şi/sau în sectorul relevant în special, care să poată afecta această concluzie.
(37)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1198.
(84)În al patrulea rând, elementele de probă suplimentare disponibile în Raportul privind distorsiunile semnificative din economia Chinei (denumit în continuare "raportul") (38), elaborat de Comisie în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază şi reamintit mai sus, au indicat existenţa unor distorsiuni semnificative şi în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare.
(38)Commission Staff Working Document on Significant Distortions in the Economy of the People’s Republic of China for the purposes of Trade Defence Investigations (Documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul investigaţiilor în materie de apărare comercială), 10 aprilie 2024 [SWD(2024) 91 final].
(85)În al cincilea rând, nici GC, nici producătorii-exportatori nu au prezentat elemente de probă sau argumente contrare în cadrul prezentei investigaţii.
(86)Având în vedere cele de mai sus, elementele de probă disponibile au arătat că preţurile sau costurile produsului care face obiectul reexaminării, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei şi ale forţei de muncă, nu sunt rezultatul forţelor de pe piaţa liberă, deoarece sunt afectate de intervenţia substanţială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau potenţial al unuia sau al mai multor elemente relevante menţionate în dispoziţia respectivă. Pe această bază, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze preţurile şi costurile de pe piaţa internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz. În consecinţă, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza unor costuri de producţie şi de vânzare care reflectă preţuri sau valori de referinţă nedistorsionate, cu alte cuvinte, în acest caz, pe baza costurilor corespunzătoare de producţie şi de vânzare dintr-o ţară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.
(87)În urma comunicării informaţiilor, CCCLA a îndemnat Comisia să accepte preţurile şi costurile interne raportate de exportatorii chinezi cooperanţi şi să revină asupra deciziei sale privind distorsiunile semnificative. În sprijinul acestei afirmaţii, CCCLA a susţinut, de asemenea, că:
a)Comisia s-a bazat în mare măsură pe "Documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul investigaţiilor în materie de apărare comercială" (39). Întrucât raportul a fost elaborat de Comisie cu scopul precis de a facilita depunerea de plângeri în materie de apărare comercială de către industria Uniunii, acesta nu poate fi considerat imparţial sau obiectiv.
(39)Commission Staff Working Document on Significant Distortions in the Economy of the People’s Republic of China for the purposes of Trade Defence Investigations (Documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul investigaţiilor în materie de apărare comercială), 10 aprilie 2024 [SWD(2024) 91 final].
b)Afirmaţia solicitanţilor potrivit căreia trimiterile la industria uşoară chineză cuprinse în cel de al 14-lea plan cincinal sunt suficiente pentru a dovedi existenţa unor distorsiuni semnificative este eronată, întrucât toate planurile cincinale sunt doar documente orientative şi nu au forţă normativă. În plus, Comisia a publicat planuri similare, cum ar fi "Noua strategie industrială" (40), care urmăreşte să orienteze dezvoltarea viitoare a industriilor UE.
(40)Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor [COM (2021) 350 final], disponibilă la: https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/communication-industrial-strategy-update-2020_ro.pdf.
(88)Comisia recomandă părţilor interesate să consulte evaluările din considerentele 17-19. Pe această bază şi întrucât CCCLA nu a furnizat niciun element de probă nou, afirmaţia a fost respinsă.
(89)Întrucât a ajuns la concluzia că distorsiunile semnificative afectează preţurile şi/sau costurile din sectorul articolelor de masă şi al articolelor de bucătărie din ceramică din China, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a construit valoarea normală pe baza costurilor de producţie şi de vânzare dintr-o ţară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.
(90)Alegerea ţării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:
- un nivel de dezvoltare economică asemănător celui din RPC. În acest scop, Comisia a utilizat ţări cu un venit naţional brut pe cap de locuitor similar cu RPC, potrivit datelor din baza de date a Băncii Mondiale (41);
(41)World Bank Open Data - Venituri medii-superioare, https://data.worldbank.org/income-level/upper-middle-income (accesat la 27 iunie 2025).
- fabricarea produsului în cauză în ţara respectivă;
- disponibilitatea datelor publice relevante în ţara respectivă;
- dacă se identifică mai multe ţări reprezentative posibile, se acordă prioritate, după caz, ţării cu un nivel adecvat de protecţie socială şi a mediului.
(91)Astfel cum se explică în considerentul 65, Comisia a publicat o Notă la dosar privind sursele pentru stabilirea valorii normale, şi anume nota din 6 iunie. Această notă descrie faptele şi elementele de probă care stau la baza criteriilor relevante. În această notă, Comisia a comunicat părţilor interesate intenţia sa de a considera Turcia drept o ţară reprezentativă adecvată în cazul de faţă, dacă se va confirma existenţa distorsiunilor semnificative menţionate la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.
(92)Atât CCCLA, cât şi solicitanţii au prezentat observaţii.
(93)Brazilia, Thailanda şi Turcia sunt toate clasificate drept ţări cu un nivel de dezvoltare economică similar celui al RPC, şi anume toate sunt clasificate drept ţări "cu venituri medii-superioare" de către Banca Mondială.
(94)Nu s-au primit observaţii cu privire la selectarea ţărilor identificate în nota respectivă.
(95)Practic, toate ţările din lume produc anumite cantităţi din produsul care face obiectul reexaminării. În urma analizării datelor disponibile, în special a datelor furnizate de Global Trade Atlas (42) ("GTA") şi Orbis Bureau van Dijk (43) ("Orbis"), Comisia a identificat Brazilia, Thailanda şi Turcia ca posibile ţări reprezentative pentru această investigaţie.
(42)Disponibil la adresa: Date comerciale privind importurile şi exporturile internaţionale: Global Trade Atlas | S&P Global.
(43)Disponibil la adresa: https://orbis4.bvdinfo.com/version-201866/orbis/Companies.
(96)Comisia a analizat cu atenţie toate datele relevante disponibile la dosar cu privire la toţi factorii de producţie din toate cele trei posibile ţări reprezentative şi a constatat următoarele:
a)În baza de date GTA, toate cele trei ţări importă majoritatea materiilor prime în cantităţi reprezentative. Cu toate acestea, pentru o serie de articole (precum nisipul silicios şi cuarţul, pigmenţii şi argila), reprezentând împreună aproximativ 20% din costul de producţie al unui producător integrat, Turcia a importat cantităţi semnificativ superioare faţă de Brazilia şi Thailanda.
b)În plus, importurile din China au reprezentat o proporţie semnificativă a importurilor din Thailanda, aproximativ 37% din cantitatea totală importată, în timp ce importurile din China în Brazilia şi Turcia au fost neglijabile (a se vedea tabelul 1 de mai jos). Nu s-a constatat nicio diferenţă în ceea ce priveşte proporţia importurilor din China în comparaţie cu restul lumii atunci când se compară Brazilia şi Turcia. La nivelul codurilor SA, Comisia a observat că Brazilia a înregistrat o proporţie mai mare de importuri din China pentru 4 coduri SA în comparaţie cu Turcia (a se vedea tabelul 1 de mai jos).
c)Atunci când analizează importurile din restul lumii, în ceea ce priveşte cantitatea importată efectiv, Turcia a importat de peste 10 ori mai mult caolin (principala materie primă în ceea ce priveşte cantitatea) şi de 4 ori mai mulţi pigmenţi din restul lumii în comparaţie cu Brazilia. În ceea ce priveşte oxidul de zinc, Brazilia a importat de 5 ori mai mult decât Turcia.
Tabelul 1. Cantităţile de factori de producţie importate la nivelul SA6

BR Brazilia

TH Thailanda

TR Turcia

Exporturile chineze/restul lumii

Restul lumii

China

Restul lumii

China

Restul lumii

China

BR

TR

SA6 250510

2 601 958

401 951

72 265 007

59 221 466

858 671 767

144 634

15,4%

0,0%

SA6 2507

32 746 822

703 040

56 878 756

26 337 539

347 859 951

7 528 703

2,1%

2,2%

SA6 250810

80 378 719

1 466 098

111 787 710

35 005 923

7 955 919

681 033

1,8%

8,6%

SA6 250840

2 874 548

16 020

6 661 046

8 773 721

37 745 100

12 245

0,6%

0,0%

SA6 251010

1 310 945 933

0

6

304

578 086 691

1

0,0%

0,0%

SA6 252020

115 687 408

262 590

2 467 564

269 126

6 009 528

279 780

0,2%

4,7%

SA6 252910

1 685 879

0

38 178 349

633 002

42 969 410

606

0,0%

0,0%

SA6 253090

10 073 661

1 113 725

6 953 917

51 919 252

39 815 431

5 204 569

11,1%

13,1%

SA6 2817

12 978 710

21 349

7 107 747

1 854 908

2 171 753

40 501

0,2%

1,9%

SA6 283990

792 579

1 202 836

2 226 616

1 690 047

2 035 626

249 824

151,8%

12,3%

SA6 320710

1 866 880

2 991 261

5 937 003

1 939 579

20 878 965

1 670 139

160,2%

8,0%

SA6 320720

3 806 035

186 814

1 157 317

1 207 973

6 987 437

505 222

4,9%

7,2%

SA6 320740

14 727 116

91 346

8 220 802

809 321

17 036 899

41 459

0,6%

0,2%

SA6 490810

7 618 063

24 376

8 785 294

3 764 630

34 399 981

343 159

0,3%

1,0%

SA6 691110

6 329

43 714

10 657

302 096

923

82

690,7%

8,9%

SA6 320619

4 274 417

259 859

419 855

2 323 835

3 606 543

29 615 341

6,1%

821,2%

SA6 760310

471 296

105 000

195 286

33 202

1 362 822

18 519

22,3%

1,4%

Ponderea globală a importurilor din China

0,55%

37,33%

2,26%

(97)Rapoartele financiare recent auditate ale producătorului identificat în Turcia sunt disponibile publicului, ceea ce nu este cazul întreprinderilor identificate în Brazilia şi în Thailanda. Rapoartele financiare, deşi nu sunt o condiţie prealabilă pentru acest tip de analiză, constituie totuşi un avantaj, deoarece permit Comisiei să se asigure că se utilizează cele mai adecvate cifre şi că se exclud eventualele evenimente extraordinare.
(98)Turcia deţine informaţii detaliate, accesibile publicului, cu privire la costurile cu forţa de muncă din ţară şi detalii privind numărul de ore lucrate în sectorul relevant (sectorul mineralelor nemetalice, inclusiv producţia de ceramică, sticlă, ciment şi var). Datele din Turcia includ prestaţiile de asigurări sociale şi alte cheltuieli cu forţa de muncă pe care le plătesc întreprinderile. Costurile cu forţa de muncă sunt un factor important în cazul de faţă, deoarece acestea reprezintă în medie 45%-55% din costul total al producţiei.
(99)În ceea ce priveşte deschiderea investigaţiei, CCCLA a susţinut că selectarea Turciei ca ţară reprezentativă adecvată în cazul de faţă ar conduce la creşterea artificială a marjelor de dumping. CCCLA observă că preţurile energiei au crescut semnificativ în Turcia în cursul anului 2023, în timp ce în China nu a avut loc o astfel de creştere semnificativă, fapt care ar dovedi că, întrucât energia se numără printre principalii factori de cost, costurile energiei au fost supuse unor şocuri economice majore. Această afirmaţie a fost reiterată în cursul unei audieri într-o etapă ulterioară.
(100)Comisia ar dori să sublinieze că, deşi energia este într-adevăr un factor important pentru fabricarea articolelor de masă din ceramică, energia nu este în niciun caz principalul factor de cost, ci forţa de muncă. În plus, CCCLA a furnizat date justificative privind preţurile energiei electrice pentru a-şi susţine afirmaţia; cu toate acestea, energia electrică reprezintă o mică parte din mixul energetic utilizat la fabricarea produsului care face obiectul investigaţiei, care, din cauza cooperării insuficiente din partea producătorilor-exportatori din RPC, a trebuit să se bazeze pe datele disponibile. De fapt, costurile energiei sunt determinate de preţurile gazelor naturale, care au crescut semnificativ în 2022, dar erau deja în scădere la începutul PIR (44).
(44)Sursă: Statistici | Eurostat.
(101)În ceea ce priveşte argumentul potrivit căruia preţurile la energie ar trebui considerate distorsionate deoarece China nu a suferit creşteri similare şi că, din acest motiv, Turcia nu îndeplineşte condiţia caracterului adecvat pentru a fi selectată ca ţară reprezentativă, Comisia observă că, având în vedere existenţa stabilită a unor distorsiuni semnificative în China în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, evoluţia preţurilor din China nu este relevantă pentru evaluarea distorsiunilor din ţările reprezentative potenţiale. Prin urmare, această observaţie a fost respinsă.
(102)Având în vedere efectul combinat al tuturor acestor factori, Comisia a considerat că Turcia este cea mai adecvată ţară reprezentativă pentru această investigaţie. În nota din 6 iunie, Comisia a informat părţile interesate cu privire la intenţia sa de a utiliza Turcia drept ţară reprezentativă şi le-a invitat să prezinte observaţii pe această temă.
(103)Solicitanţii au salutat alegerea ţării reprezentative, observând că, dintre cele trei ţări reprezentative posibile, Turcia a importat cele mai mari cantităţi de materii prime principale necesare pentru fabricarea produsului în cauză, având în acelaşi timp o cotă minimă de importuri din China. Solicitanţii au adăugat că, dintre toate cele trei ţări reprezentative posibile, Turcia dispunea de cel mai complet set de informaţii privind forţa de muncă, precum şi de situaţii financiare auditate uşor accesibile.
(104)După ce s-a stabilit că singura ţară reprezentativă adecvată disponibilă este Turcia, pe baza tuturor elementelor de mai sus, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului protecţiei sociale şi a mediului în conformitate cu ultima teză a articolului 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuţă din regulamentul de bază.
(105)Având în vedere analiza de mai sus şi datele disponibile la dosar, Comisia a utilizat datele aferente Turciei şi întreprinderii turce Kutahya Porselen Sanayii A.S. pentru stabilirea costurilor corespunzătoare de producţie şi de vânzare într-o ţară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.
(106)În prima notă, Comisia a enumerat factorii de producţie, cum ar fi materialele, energia şi forţa de muncă, utilizaţi de către producătorii-exportatori pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării şi a invitat părţile interesate să îşi prezinte observaţiile şi să propună informaţii disponibile public referitoare la valori nedistorsionate pentru fiecare dintre factorii de producţie menţionaţi în nota respectivă.
(107)Ulterior, în cea de a doua notă, Comisia a afirmat că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza GTA pentru a stabili costul nedistorsionat al majorităţii factorilor de producţie, în special al materiilor prime. În plus, Comisia a afirmat că va utiliza informaţiile furnizate de Institutul de Statistică al Turciei (denumit în continuare "Turkstat") (45) cu privire la forţa de muncă şi informaţiile publicate de Autoritatea de Reglementare a Pieţei Energiei din Turcia (46) pentru a stabili costurile nedistorsionate ale forţei de muncă şi ale energiei. Comisia a informat, de asemenea, părţile interesate că va utiliza datele financiare ale societăţii turce Kutahya Porselen Sanayii A.S pentru VAG şi profit, astfel cum sunt disponibile în conturile sale auditate, publicate pe propriul site web al societăţii.
(45)Institutul de Statistică al Turciei, TUIK - Veri Portali (tuik.gov.tr).
(46)Autoritatea de reglementare a pieţei energiei din Turcia, EMRA | Autoritatea de reglementare a pieţei energiei (epdk.gov.tr).
(108)Având în vedere toate informaţiile bazate pe investigaţia anterioară de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, au fost identificaţi următorii factori de producţie şi sursele acestora pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:
Tabelul 2. Factori de producţie pentru articolele de masă şi articolele de bucătărie din ceramică

Factor de producţie

Codul de clasificare din Turcia

Sursa datelor

Unitatea de măsură

Costul unitar

Materii prime

Nisipuri silicioase şi nisipuri cuarţoase, naturale

2505 10

Global Trade Atlas (47) ("GTA")

(47) http://www.gtis.com/gta/secure/default.cfm.

KG

0,40 CNY/KG

Caolin (şi alte argile caoline)

250700200011, 250700200018, 250700800011, 250700800012

GTA

KG

1,74 CNY/KG

Bentonită, chiar calcinată

250810000011, 250810000012

GTA

KG

2,35 CNY/KG

Bilă de argilă (argilă)

2508 40

GTA

KG

1,33 CNY/KG

Fosfaţi de calciu naturali, fosfaţi aluminocalcici naturali şi cretă fosfatică: Nemăcinaţi

251010009011, 251010009012

GTA

KG

0,99 CNY/KG

Materiale din ghips pentru forme

2520 20 00 10, 252020009019

GTA

KG

4,66 CNY/KG

Feldspat

252910000011, 252910000012, 252910000019

GTA

KG

1,05 CNY/KG

Substanţe minerale nedenumite şi necuprinse în altă parte

2530 90 30, 2530 90 40, 2530 90 50, 2530 90 70

GTA

KG

14,37 CNY/KG

Oxid de zinc; peroxid de zinc

2817 00 00 10, 2817 00 00 90

GTA

KG

22,01 CNY/KG

Silicaţi; silicaţi de metale alcaline comerciali, alţii decât de sodiu

2839 90 00 10, 2839 90 00 20, 283990009012, 283990009013, 283990009015

GTA

KG

9,12 CNY/KG

Pigmenţi şi preparate pe bază de dioxid de titan

3206 19

GTA

KG

23,51 CNY/KG

Pigmenţi, opacifianţi şi culori preparate şi preparate similare

3207 10

GTA

KG

49,83 CNY/KG

Materiale pentru vitraj

3207 20 10, 320720900011, 320720900019

GTA

KG

12,18 CNY/KG

Frite şi altă sticlă, sub formă de pulbere, granule, lamele sau fulgi

3207 40 40, 3207 40 85

GTA

KG

9,54 CNY/KG

Hârtie pentru decalcomanie

4908 10

GTA

KG

505,88 CNY/KG

Articole pentru servicii de masă sau de bucătărie din ceramică sau din porţelan

691110000011, 691110000012, 691110000019

GTA

KG

38,30 CNY/KG

Pulberi din aluminiu cu structură nelamelară

7603 10

GTA

KG

28,9 CNY/KG

Energie

Energie electrică

N/A

Autoritatea de reglementare a pieţei energiei din Turcia (48)

(48) EMRA | Autoritatea de reglementare a pieţei energiei (epdk.gov.tr).

KwH

0,93 CNY/KwH

Gaze naturale

N/A

Autoritatea de reglementare a pieţei energiei din Turcia (49)

(49) EMRA | Autoritatea de Reglementare a Pieţei Energiei.

m3

3,40 CNY/m3

Forţa de muncă

Costuri cu forţa de muncă în sectorul de producţie

N/A

Institutul de Statistică din Turcia (50)

(50) TUIK - Veri Portali (tuik.gov.tr).

oră

59,96 CNY/oră

Altele

Apă

N/A

Biroul de investiţii al Preşedinţiei Republicii Turcia (51)

(51) https://www.invest.gov.tr/en/investmentguide/pages/cost-of-doing-business.aspx.

m3

1,63 CNY/m3

(109)Pentru a stabili preţul nedistorsionat al materiilor prime, livrate la poarta fabricii unui producător din ţara reprezentativă, Comisia a utilizat drept bază preţul mediu ponderat de import în ţara reprezentativă, astfel cum a fost raportat în GTA. Pentru a stabili preţul nedistorsionat al materiilor prime livrate la poarta fabricii unui producător din ţara reprezentativă, Comisia ar fi trebuit în mod normal să adauge, la preţul de import, taxa de import aplicată de ţara reprezentativă şi o estimare a costurilor de transport. Totuşi, în acest caz, având în vedere că marjele de dumping, astfel cum se explică în considerentul 145 de mai jos, erau deja atât de mari încât să confirme existenţa dumpingului în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare, o creştere a marjei de dumping ca urmare a acestei ajustări nu este, prin urmare, relevantă pentru rezultatul prezentei reexaminări.
(110)Preţul de import în ţara reprezentativă a fost determinat ca fiind media ponderată a preţurilor unitare ale importurilor din toate ţările terţe, cu excepţia RPC şi a ţărilor care nu sunt membre ale OMC, menţionate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European şi al Consiliului (52). Comisia a decis să excludă importurile din RPC în ţara reprezentativă, concluzionând la punctul 3.4 că nu este oportun să se utilizeze preţurile şi costurile interne din RPC din cauza existenţei unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există nicio dovadă din care să reiasă că aceleaşi distorsiuni nu afectează şi produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleaşi distorsiuni au afectat şi preţurile de export. După excluderea importurilor din RPC în ţara reprezentativă, volumul importurilor din alte ţări terţe a rămas reprezentativ.
(52)Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind regimul comun aplicabil importurilor din anumite ţări terţe (JO L 123, 19.5.2015, p. 33, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2015/755/oj). Conform articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, preţurile de pe piaţa internă din ţările respective nu pot fi utilizate în scopul stabilirii valorii normale.
(111)Institutul de Statistică al Turciei publică informaţii detaliate privind salariile din diferite sectoare economice ale Turciei. Comisia a utilizat salariile raportate în sectorul de producţie pentru 2022, pentru activitatea economică C.23 (Fabricarea altor produse din minerale nemetalice) (53) conform clasificării NACE Rev.2. (54) care constituie sursa statisticilor celor mai recente disponibile. Valorile au fost ajustate corespunzător în funcţie de inflaţie utilizând indicele preţurilor de producţie publicat de institutul de statistică din Turcia" (55). Costul mediu orar al forţei de muncă per ENI (56) se ridică la 59,96 CNY/oră (57).
(53)http://www.turkstat.gov.tr/PreIstatistikTablo.do?istab_id=2090, link consultat ultima dată la 11 iunie 2025.
(54)Aceasta este o clasificare statistică a activităţilor economice utilizate de Eurostat, KS-RA-07-015-EN.PDF, link consultat ultima dată la 29 iunie 2025.
(55)TUIK - Veri Portali (tuik.gov.tr) şi TUIK - Veri Portali (tuik.gov.tr).
(56)Angajare cu normă întreagă.
(57)TUIK - Veri Portali (tuik.gov.tr) şi TUIK - Veri Portali (tuik.gov.tr).
(112)Comisia intenţionează să utilizeze statisticile privind preţurile energiei electrice publicate de Autoritatea de Reglementare a Pieţei Energiei (EMRA) (58) din Turcia în comunicatele sale de presă periodice care acoperă tabelele tarifare bazate pe facturile la energie electrică, care sunt publicate trimestrial sau de două ori pe an (59). Comisia a utilizat datele preţurilor energiei electrice industriale în Kuruş/kWh pentru sectorul industrial pentru anul 2023, care acopereau perioada investigaţiei de reexaminare, şi anume 0,93 CNY/kWh.
(58)https://www.epdk.gov.tr/Detay/Icerik/3-0-39/kurul-kararlari-.
(59)EMRA | Autoritatea de Reglementare a Pieţei Energiei.
(113)Comisia a utilizat preţul gazelor pentru utilizatorii industriali din Turcia, astfel cum a fost publicat de Autoritatea de Reglementare a Pieţei Energiei (EMRA) (60) în Raportul său din 2023 privind sectorul pieţei gazelor naturale (61). Comisia intenţionează să utilizeze datele privind preţurile gazelor naturale pentru consumatorii industriali din tranşa de consum corespunzătoare, în TRY/Sm3, acoperind perioada investigaţiei de reexaminare. Costul unitar aplicabil este estimat la 3,40 CNY/sm3(62).
(60)https://www.epdk.gov.tr/Anasayfa/Anasayfa.
(61)EPDK | Enerji Piyasasi Duzenleme Kurumu.
(62)EPDK | Enerji Piyasasi Duzenleme Kurumu.
(114)În observaţiile la nota din 6 iunie, solicitanţii au semnalat faptul că linkul către sursa prevăzută pentru preţurile gazelor nu era funcţional. Comisia a actualizat linkul, care acum poate fi accesat.
(115)Comisia intenţionează să utilizeze preţurile aplicabile apei pentru uz industrial publicate de Biroul pentru investiţii al Preşedinţiei Republicii Turcia pe baza surselor provenite de la Administraţia apei şi canalizării din Istanbul, de la Administraţia apelor şi canalizării din Eskişehir şi de la Administraţia apei şi canalizărilor din Antalya (63). Comisia intenţionează să utilizeze datele din regiunea Eskisehir, deoarece întreprinderea turcă utilizată pentru costurile VAG şi profit îşi are sediul în această regiune. Costul unitar aplicabil este estimat la 1,63 CNY/m3(64).
(63)https://www.invest.gov.tr/en/investmentguide/pages/cost-of-doing-business.aspx.
(64)https://www.invest.gov.tr/en/investmentguide/pages/cost-of-doing-business.aspx.
(116)În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) al doilea paragraf din regulamentul de bază, "valoarea normală construită include o sumă rezonabilă şi nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare şi cele generale şi pentru profituri". În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricaţie care să acopere costurile neincluse în factorii de producţie menţionaţi anterior.
(117)Nivelul cheltuielilor indirecte de producţie a fost ajustat în funcţie de valorile de referinţă calculate mai sus pe baza informaţiilor utilizate în investigaţia de reexaminare anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor.
(118)Pentru a stabili o valoare nedistorsionată pentru costurile VAG şi profit, Comisia a utilizat datele financiare de la întreprinderea turcă Kutahya Porselen Sanayi A.S. Mai exact, Comisia a utilizat cifrele privind costurile VAG şi profitul, astfel cum au fost raportate în conturile auditate ale întreprinderii pentru anul 2023. Pe baza informaţiilor disponibile privind societatea, cea mai mare parte a activităţii economice a vizat produsul în cauză. Situaţiile financiare au fost ajustate de societate în conformitate cu standardele stabilite de Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (IASB), care impun societăţilor turce să-şi ajusteze situaţiile financiare în funcţie de inflaţie. Procentul costurilor VAG şi al profitului a fost corectat la nivelul franco fabrică, prin deducerea costurilor de ambalare şi a costului de transport din costurile VAG totale şi din cifra de afaceri.
(119)Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.
(120)Pentru a stabili valoarea normală construită, Comisia a parcurs următoarele două etape. În primul rând, Comisia a stabilit costurile de producţie nedistorsionate. În acest scop şi din cauza nivelului insuficient de cooperare, Comisia a înmulţit factorii de utilizare, astfel cum se observă în reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor pentru materiale, forţă de muncă, energie electrică şi apă, cu costurile unitare nedistorsionate observate în Turcia, ţara reprezentativă.
(121)În al doilea rând, la costurile de fabricaţie identificate mai sus, Comisia a aplicat marja cheltuielilor indirecte menţionată anterior, precum şi costurile VAG şi profitul înregistrate de Kutahya Porselen Sanayi A.S.
(122)Drept urmare, următoarele elemente au fost adăugate la costul nedistorsionat de producţie:
a)un nivel de consum indirect de 15,65% din costul de fabricaţie adăugat la suma costurilor de producţie;
b)costurile VAG echivalente cu 35,97% din costul mărfurilor vândute aplicate la suma costurilor de producţie;
c)un profit echivalent cu 17,74% din costul mărfurilor vândute aplicat la costurile de producţie.
(123)În absenţa unei cooperări suficiente, Comisia a calculat preţul de export pe baza statisticilor privind importurile disponibile la nivelul Eurostat, ajustate la nivelul franco fabrică, astfel încât să reprezinte preţul plătit efectiv sau care urmează să fie plătit pentru produsul în cauză atunci când este vândut la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază. Astfel, preţul CIF a fost redus cu costul transportului (maritim) şi al asigurării, precum şi cu costul transportului intern, astfel cum au fost estimate în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor.
(124)La deschiderea investigaţiei, CCCLA a susţinut că, din cauza complexităţii şi a marii varietăţi a tipurilor de produse incluse în definiţia produsului în cauză şi care sunt amestecate în statisticile comerciale oficiale, preţurile raportate în statisticile comerciale oficiale nu constituie o ipoteză adecvată cu privire la marja de dumping.
(125)Comisia a reamintit CCCLA că cooperarea insuficientă din partea producătorilor-exportatori ai produsului care face obiectul investigaţiei din RPC nu permitea nicio diferenţiere în funcţie de NCP în ceea ce priveşte construirea valorii normale. Prin urmare, Comisia nu a avut altă alternativă decât să calculeze marja de dumping ca o comparaţie a mediilor, pentru care nivelul de detaliere al statisticilor comerciale oficiale utilizate era perfect rezonabil. Prin urmare, această afirmaţie a fost respinsă.
(126)După comunicarea constatărilor, CCCLA a susţinut că preţurile raportate în statisticile comerciale (de exemplu, statisticile Eurostat) nu fac distincţie în funcţie de NCP şi, prin urmare, preţurile raportate "nu constituie o ipoteză adecvată cu privire la care ar putea fi marja de dumping".
(127)Ceramie-Unie a subliniat că Comisia s-a bazat pe această metodă numai din cauza cooperării insuficiente din partea producătorilor-exportatori chinezi. Comisia a contactat o sută unu (101) producători-exportatori/grupuri de producători-exportatori chinezi, dintre care doar unul a furnizat un răspuns complet la chestionar.
(128)Acestui producător-exportator îi reveneau aproximativ [1-2%] din volumul total al importurilor produsului în cauză efectuate în Uniune în cursul PIR.
(129)Astfel cum a stabilit în mod întemeiat Comisia, un nivel atât de scăzut al importurilor nu putea fi considerat reprezentativ pentru totalul importurilor din China.
(130)Ceramie-Unie a subliniat că articolul 18 alineatul (6) din regulamentul de bază este lipsit de ambiguitate: în cazurile de lipsă de cooperare, "situaţia părţii respective poate fi mai puţin favorabilă decât în cazul în care ea ar fi cooperat". Prin urmare, calcularea de către Comisie a marjei de dumping ca comparaţie a mediilor este perfect rezonabilă şi se încadrează în limitele dreptului Uniunii, având în vedere circumstanţele în speţă.
(131)În cadrul acestei analize, Ceramie-Unie subliniază constatările Comisiei potrivit cărora marja de dumping în cursul PIR s-a dovedit a fi de "peste 100%". Comisia a observat, de asemenea, că o astfel de marjă de dumping a fost "semnificativ subevaluată, deoarece valoarea normală nu a fost ajustată pentru a ţine seama de taxele vamale şi de transport asupra preţului de import al materiilor prime (a se vedea considerentul 106), iar preţul de export nu a fost ajustat pentru a ţine seama de rambursările de TVA (a se vedea considerentul 125)".
(132)Având în vedere cele de mai sus, Ceramie-Unie a subliniat că datele care demonstrează continuarea dumpingului în cursul PIR susţin necesitatea de a prelungi continuarea măsurilor antidumping.
(133)În urma comunicării informaţiilor, CCCLA a insistat asupra afirmaţiei sale potrivit căreia preţurile raportate în statisticile comerciale (de exemplu, statisticile Eurostat) nu fac distincţie în funcţie de NCP şi, prin urmare, preţurile raportate "nu constituie o ipoteză adecvată cu privire la care ar putea fi marja de dumping". Deoarece nu au fost prezentate informaţii sau elemente de probă noi în sprijinul afirmaţiei, Comisia face trimitere la evaluarea sa anterioară cu privire la această chestiune, menţionată, de asemenea, în considerentul 125.
(134)Articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază prevede obligaţia Comisiei de a efectua o comparaţie echitabilă între valoarea normală şi preţul de export în aceeaşi etapă comercială şi de a ţine seama de diferenţele dintre factorii care afectează preţurile şi comparabilitatea acestora. În cazul de faţă, Comisia a ales să compare valoarea normală şi preţul de export al producătorilor-exportatori incluşi în eşantion în etapa comercială franco fabrică. Astfel cum se explică mai jos, după caz, valoarea normală şi preţul de export au fost ajustate pentru: (i) a le aduce înapoi la nivelul franco fabrică şi (ii) a se ţine seama de diferenţele dintre factorii despre care s-a afirmat şi s-a demonstrat că afectează preţurile şi comparabilitatea acestora.
(135)Astfel cum se explică în considerentele 119-122, valoarea normală a fost stabilită la nivelul de comercializare franco fabrică prin utilizarea costurilor de producţie împreună cu sumele corespunzătoare costurilor VAG şi profitului, care au fost considerate rezonabile pentru acel nivel de comercializare.
(136)Întrebarea dacă să se ajusteze valoarea normală pentru rambursările de TVA la export nu a fost evaluată, deoarece, astfel cum se va demonstra în secţiunea următoare, marjele de dumping deja stabilite în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare sunt suficient de ridicate (peste 100%) pentru a confirma continuarea probabilă a dumpingului. Creşterea marjei de dumping ca urmare a ajustării TVA nu este, prin urmare, relevantă pentru rezultatul acestei reexaminări, întrucât nu ar contrazice acea concluzie.
(137)Astfel cum se explică în considerentul 123, pentru a aduce preţul de export înapoi la nivelul comercial franco fabrică, au fost efectuate ajustări în funcţie de: costul transportului (maritim) şi al asigurării, precum şi costul transportului intern, astfel cum au fost estimate în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor.
(138)Din acest motiv, marjele de dumping medii ponderate, exprimate ca procent din preţul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, au fost de peste 100%. Trebuie remarcat faptul că marja de dumping obţinută a fost semnificativ subevaluată, deoarece valoarea normală nu a fost ajustată pentru a ţine seama de taxele vamale şi de transport asupra preţului de import al materiilor prime (a se vedea considerentul 109), iar preţul de export nu a fost ajustat pentru a ţine seama de rambursările de TVA (a se vedea considerentul 136).
(139)Prin urmare, s-a concluzionat că practicile de dumping au continuat în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare.
(140)În urma comunicării constatărilor, CCCLA şi-a exprimat surprinderea cu privire la nivelul dumpingului constatat şi a susţinut că acesta a fost rezultatul unor preţuri de referinţă exagerate şi al unor rate exagerate ale costurilor VAG şi a profitului, considerând că alegerea Kutahya Porselen a fost inadecvată. În acest sens, CCCLA a comparat preţurile materiilor prime în cadrul reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor şi al investigaţiei actuale, observând o creştere generalizată. CCCLA a menţionat că costul forţei de muncă este unul dintre principalii factori de cost ai producţiei de articole de masă şi articole de bucătărie din ceramică şi a sugerat că creşterea costurilor cu forţa de muncă între reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor şi investigaţia actuală nu reflectă creşterea reală a costului forţei de muncă în China.
(141)Comisia a observat că, astfel cum se prezintă în anexa II la nota privind factorii de producţie din 6 iunie, preţurile de import în Turcia au fost în concordanţă cu preţurile importurilor în Brazilia şi în Thailanda. În plus, Comisia a subliniat că nu toţi factorii de producţie au aceeaşi pondere în structura costurilor produsului care face obiectul investigaţiei. În această privinţă, utilizarea materialelor din ghips pentru forme, menţionată de CCCLA pentru creşterea preţului de 37 de ori, este minimă şi practic nu a avut niciun impact asupra calculului. În plus, principala materie primă utilizată în fabricarea produsului care face obiectul investigaţiei este kaolinul, pentru care, din nou, preţul de referinţă utilizat este consecvent cu cel din Brazilia şi din Thailanda.
(142)În ceea ce priveşte nivelul costurilor VAG şi al profitului utilizate la construirea valorii normale, Comisia a observat că costurile VAG şi profitul raportate în rapoartele auditate ale Kutahya Porselen sunt în concordanţă cu nivelurile sectorului mai larg (NACE C-234) raportate de guvernul turc.
(143)În cele din urmă, în ceea ce priveşte afirmaţia potrivit căreia creşterile costurilor cu forţa de muncă nu sunt reprezentative pentru situaţia din China, Comisia a observat că, în conformitate cu sursele disponibile, costurile forţei de muncă din Turcia au crescut ca urmare a recentelor creşteri ale salariului minim de către guvernul turc, care au vizat restabilirea puterii de cumpărare a cetăţenilor turci. Aceasta înseamnă că guvernul turc a urmărit să restabilească costurile cu forţa de muncă la un nivel care ar fi proporţional cu nivelul de dezvoltare economică globală din ţară, un nivel similar celui din China. Având în vedere cele de mai sus, nu există niciun motiv pentru a considera că creşterea costurilor forţei de muncă a fost exagerată. În plus, evoluţia costurilor forţei de muncă în China, care s-a dovedit a fi afectată de distorsiuni semnificative constatate în cadrul prezentei investigaţii, este irelevantă.
(144)În plus, în prima notă privind factorii de producţie, Comisia a invitat toate părţile să propună alte ţări reprezentative adecvate, dar CCCLA nu a prezentat nicio sugestie. Pe baza celor de mai sus, Comisia a respins afirmaţiile CCCLA.
(145)În urma constatărilor privind existenţa unui dumping în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare, Comisia a investigat probabilitatea continuării dumpingului în cazul abrogării măsurilor. Prin urmare, Comisia a analizat următoarele elemente suplimentare: capacitatea de producţie şi capacitatea neutilizată din RPC, comportamentul în materie de preţuri al producătorilor-exportatori chinezi de pe alte pieţe, precum şi atractivitatea pieţei Uniunii.
(146)China este cel mai mare exportator din lume de articole de masă şi de articole de bucătărie din ceramică şi are mii de producători activi (65). În anexele la cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, solicitanţii au prezentat surse care indică faptul că China a avut o capacitate de producţie zilnică de 87,03 miliarde de articole de uz cotidian din ceramică în cursul PIR, cu o capacitate neutilizată de 18,7% (66). Capacitatea de producţie de articole de uz cotidian din ceramică a crescut constant de la ultima reexaminare, menţinând în acelaşi timp un nivel stabil de utilizare a capacităţii de aproximativ 81%. Aceasta a permis creşterea capacităţii neutilizate de la 12,9 miliarde de articole în 2019 la peste 16 miliarde de articole în cursul PIR. O capacitate de producţie neutilizată de asemenea amploare înseamnă că numai China ar putea acoperi de mai multe ori consumul total al Uniunii, care a fost estimat la aproximativ 491 264 de tone în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare (a se vedea considerentul 161 de mai jos). Problema supracapacităţii a fost recunoscută în rapoartele financiare ale unora dintre marii producători chinezi (67), precum şi în mai multe informaţii privind piaţa (68) (69).
(65)THINK!DESK - Market Distortions in the Chinese Tableware Ceramics Industry Update Report 2024 [Raportul Think!Desk de cercetare şi consultare referitor la China privind distorsiunile pieţei în industria articolelor de masă şi a articolelor de bucătărie din ceramică din 2024 (partea 6), pus la dispoziţie în anexa 3 a cererii de deschidere a reexaminării în perspectiva expirării măsurilor].
(66)Hangzhou Zhongjing Zhisheng Market Research - 2024 Report on Daily Ceramics Market in China (Raportul privind piaţa produselor de uz cotidian din ceramică din China, paginile 32-36, pus la dispoziţie în anexa 5 a cererii de deschidere a reexaminării în perspectiva expirării măsurilor).
(67)De exemplu, în Raportul financiar din 2022 al grupului Sitong, pagina 47, pus la dispoziţie în anexa 5 a cererii de deschidere a reexaminării în perspectiva expirării măsurilor.
(68)THINK!DESK - Market Distortions in the Chinese Tableware Ceramics Industry Update Report 2024 (Raportul Think!Desk de cercetare şi consultare referitor la China privind distorsiunile pieţei în industria articolelor de masă şi a articolelor de bucătărie din ceramică din 2024 (partea 2), pus la dispoziţie în anexa 3 a cererii de deschidere a reexaminării în perspectiva expirării măsurilor).
(69)Hangzhou Zhongjing Zhisheng Market Research - 2024 Report on Daily Ceramics Market in China (Raportul privind piaţa produselor de uz cotidian din ceramică din China, pus la dispoziţie în anexa 5 a cererii de deschidere a reexaminării în perspectiva expirării măsurilor).
(147)De la momentul instituirii măsurilor, exporturile de articole de masă şi de articole de bucătărie din ceramică din China au continuat să intre în Uniune în cantităţi mari, reprezentând aproape 60% din consumul Uniunii în cursul PIR, astfel cum se explică mai detaliat în secţiunea 4.3.1 de mai jos. Acest lucru indică, de asemenea, faptul că producătorii-exportatori chinezi de articole de masă şi de articole de bucătărie din ceramică au relaţii de afaceri puternice cu clienţii din Uniune.
(148)Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că China se numără printre cei mai mari producători de articole de masă şi de articole de bucătărie din ceramică din lume şi că dispune de o capacitate neutilizată semnificativă, pe care, graţie relaţiilor de afaceri puternice, ar putea să o exporte uşor către Uniune în cantităţi şi mai mari, în cazul abrogării măsurilor.
(149)Conform GTA, China (70) a exportat 2 094 958 de tone, în valoare de 53 393 909 510 RMB sau o valoare CIF medie de 25,48 RMB/kg.
(70)Totalul exporturilor din China, exclusiv exportul către Uniune, după codurile naţionale 6911 10 19 şi 6912 00 10.
(150)Comisia a comparat preţurile medii de export la nivelul CIF ale principalelor pieţe de export de articole de masă şi articole de bucătărie din ceramică din China, astfel cum au fost raportate în baza de date GTA, cu preţul de export către Uniune la acelaşi nivel comercial. Ea a constatat că preţurile de export chineze către principalele lor pieţe de export (SUA, Rusia) sunt similare sau mai mici decât cele către UE, sporind atractivitatea pieţei Uniunii pentru exportatorii chinezi ai produsului în cauză.
(151)Uniunea este una dintre cele mai mari pieţe de articole de masă şi de articole de bucătărie din ceramică din lume. Astfel cum s-a menţionat deja în considerentul 147 de mai sus, ca urmare a instituirii măsurilor antidumping în 2012, exporturile chineze ale produsului în cauză au continuat să intre în Uniune în cantităţi semnificative. În cursul perioadei investigaţiei de reexaminare, exporturile din China de articole de masă şi de articole de bucătărie din ceramică către Uniune au reprezentat aproape 60% din consumul Uniunii (a se vedea considerentul 181). Acest lucru demonstrează clar că Uniunea a rămas o importantă piaţă de destinaţie pentru articolele de masă şi articolele de bucătărie din ceramică din China.
(152)În plus, informaţiile de piaţă prezentate de solicitanţi, precum şi rapoartele societăţilor, susţin că creşterea pieţei interne a produselor de uz cotidian din ceramică încetineşte. Pe măsură ce capacitatea de producţie şi producţia zilnică continuă să crească, societăţile se vor confrunta cu o presiune mai mare pentru a-şi creşte volumul exporturilor, iar atractivitatea pieţei Uniunii va creşte.
(153)În final, şi în alte ţări terţe sunt în vigoare măsuri de protecţie comercială în ceea ce priveşte importurile chineze de articole de masă şi de articole de bucătărie din ceramică, ceea ce ilustrează acelaşi tip de comportament în materie de preţuri precum cel observat în Uniune (71). Aceste măsuri de protecţie comercială vor îngreuna exportul de către producătorii-exportatori chinezi către aceste pieţe şi cresc şi mai mult atractivitatea pieţei Uniunii, unde pot fi redirecţionate aceste exporturi.
(71)Inclusiv măsuri antidumping instituite de Brazilia, India, Mexic şi Regatul Unit. A se consulta: site-ul OMC pentru rapoartele semestriale din diverse ţări în conformitate cu articolul 16.4 din Acordul privind PAD.
(154)Un alt element care demonstrează atractivitatea pieţei Uniunii este strategia de preţ a producătorilor-exportatori chinezi. Preţurile de export ale producătorilor-exportatori chinezi ai produsului în cauză sunt semnificativ mai mici decât preţurile practicate de industria Uniunii pe piaţa Uniunii. De fapt, importurile din China au cele mai scăzute preţuri de pe piaţa Uniunii. Puţinele ţări terţe care exportă la preţuri mai scăzute reprezintă doar o fracţiune din totalul importurilor în Uniune, cu un potenţial de creştere care nu este comparabil cu dimensiunea unităţilor de producţie din RPC. Prin urmare, se poate estima, în mod rezonabil, că importurile din China vor intra pe piaţa Uniunii la preţuri mai scăzute, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, chiar ţinând seama de valoarea actualelor taxe antidumping.
(155)Într-adevăr, în perioada examinată, preţul de import mediu din China a crescut cu 17%. În pofida acestei creşteri, el încă rămâne cu 18% sub preţul mediu de vânzare al industriei Uniunii. Fără taxele antidumping, diferenţa ar fi de 38% (a se vedea considerentul 169).
(156)Importurile produsului în cauză din China au continuat să intre pe piaţa Uniunii la preţuri de dumping în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare. Comisia a mai constatat că RPC este cel mai mare producător şi exportator de articole de masă şi articole de bucătărie din ceramică din lume şi că dispune de o capacitate neutilizată semnificativă.
(157)În plus, Comisia a constatat că acest comportament în materie de preţuri al producătorilor-exportatori chinezi pe pieţele terţe sprijină identificarea unei probabilităţi de continuare sau reapariţie a dumpingului faţă de Uniune, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.
(158)În sfârşit, Comisia a stabilit că piaţa Uniunii a rămas o piaţă atractivă pentru producătorii-exportatori chinezi de articole de masă şi articole de bucătărie din ceramică, chiar şi după instituirea măsurilor.
(159)Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că există o mare probabilitate ca abrogarea măsurilor antidumping să conducă la o creştere a importurilor de articole de masă şi articole de bucătărie din ceramică din RPC către Uniune la preţuri de dumping.