Rezolutia 1614/07-mai-2025 conţinând observaţiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru... - Rezolutia 1614/07-mai-2025

CAPITOLUL 1:

2.reaminteşte sprijinul puternic al Parlamentului pentru crearea EPPO; recunoaşte că EPPO este un organism independent al Uniunii; subliniază că EPPO deţine un rol important în protejarea intereselor financiare ale Uniunii şi în calitate de componentă esenţială a arhitecturii antifraudă a Uniunii şi a unui sistem mai amplu al Uniunii bazat pe integritate, responsabilitate, transparenţă şi buna gestiune financiară a resurselor; felicită EPPO pentru activitatea sa de investigare, urmărire penală şi asigurare a justiţiei pentru infracţiunile care afectează bugetul Uniunii, cum ar fi frauda, corupţia şi frauda transfrontalieră în domeniul TVA;

4.constată că se pot compara doar ultimele două performanţe bugetare şi operaţionale ale EPPO, pentru perioada 2022-2023, în urma autonomiei financiare a EPPO din iunie 2021; observă că, în acest context, continuă să fie foarte dificil să se estimeze creşterile bugetare legate de activităţile EPPO din cauza înfiinţării sale recente, a caracteristicilor sale unice şi a principalelor sale activităţi, a nivelului imprevizibil de detectare a fraudelor, a varietăţii mari a cazurilor sale, a absenţei puterii de apreciere în ceea ce priveşte punerea sub urmărire asociată dependenţei sale de resursele şi constrângerile procedurale ale sistemelor judiciare naţionale, a lipsei unei corelări fixe între numărul şi costurile investigaţiilor şi a amplorii intereselor financiare ale Uniunii care trebuie protejate; observă, de asemenea, că este greu să se estimeze cheltuielile pentru volumul de cazuri asociate Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR), având în vedere modul de execuţie fără precedent şi volumul ridicat de resurse;

CAPITOLUL 2:Gestiunea bugetară şi financiară

5.constată că bugetul definitiv total alocat EPPO pentru 2023 a fost de 65,9 milioane EUR, crescând substanţial (cu 14,7%) de la cele 51,2 milioane EUR care au fost alocate în 2022, în timp ce bugetul pe 2021 (26,2 milioane EUR) viza o perioadă anterioară autonomiei financiare a EPPO; observă că bugetul EPPO include majorarea, acordată de autoritatea bugetară la cererea EPPO din iunie 2023, cu 500 000 EUR (cererea a inclus, de asemenea, resurse umane legate de consolidarea esenţială a capacităţii de securitate a EPPO, ceea ce a condus la acordarea a opt posturi suplimentare în schema de personal); apreciază că nu s-au returnat fonduri în 2023, faţă de 10% (5,9 milioane EUR) din bugetul iniţial în 2022 şi 21% (9,5 milioane EUR) în 2021; reafirmă că este necesar ca EPPO să dispună de resurse suficiente pentru a-şi îndeplini în mod adecvat mandatul;

6.salută creşterea nivelului de execuţie bugetară, care a fost de 99,6% în 2023 (faţă de 98,1% în 2022 şi 97,4% în 2021); consideră că rata globală de execuţie a plăţilor a progresat în 2023, ajungând la 85,3% (comparativ cu 76,6% şi 71% în 2022 şi 2021) şi că termenul mediu de plată a scăzut la 17 zile, comparativ cu 23,8 în 2022 şi 21,0 în 2021; observă că modulul de facturare electronică (facturarea electronică) a fost introdus începând din iunie 2023 şi va contribui să reducă şi mai mult sarcinile administrative, termenele de plată şi costurile totale de prelucrare; încurajează îmbunătăţirea în continuare a proceselor operaţionale pentru a maximiza eficienţa;

7.înţelege că, întrucât cererile de dotare bugetară au fost satisfăcute doar parţial, EPPO şi-a concentrat resursele financiare pe integrarea unor procurori europeni delegaţi suplimentari, ceea ce are un impact asupra capacităţii EPPO de a conduce numărul tot mai mare de investigaţii şi de urmăriri penale, asupra necesităţii de a îmbunătăţi securitatea organizaţiei şi asupra menţinerii sistemului său de gestionare a cazurilor, fapt ce a putut afecta în mod negativ gestionarea investigaţiilor transfrontaliere; subliniază că este important să fie asigurată o finanţare suplimentară şi să fie consolidată schema de personal pentru a permite EPPO să combată în mod eficient criminalitatea organizată, să protejeze interesele financiare ale UE şi să susţină statul de drept, care sunt priorităţi-cheie ale UE; cere o majorare specifică a finanţării în următorul cadru financiar multianual (CFM) pentru a se asigura că acesta îşi poate îndeplini în continuare obiectivele şi obligaţiile;

8.a remarcat că, după ce a devenit autonom financiar în iunie 2021, EPPO a tratat cu prioritate cheltuielile operaţionale asociate măsurilor de anchetă, urmărire şi securitate, ceea ce a condus la limitarea cheltuielilor neoperaţionale pentru serviciile de asistenţă de bază; remarcă faptul că, în acest context, suma totală de 28 312 075 EUR a fost alocată liniilor de cheltuieli operaţionale (titlul 3), reprezentând 43% din bugetul final al EPPO pentru 2023 (faţă de 21 047 346 EUR, adică 41% în 2022); observă că principalii factori de cost pentru aceste activităţi au fost remunerarea procurorilor europeni delegaţi (51% din activităţile operaţionale comparativ cu 42% în 2022), urmată de activităţi operaţionale în domeniul TIC, cum ar fi întreţinerea şi dezvoltarea sistemului EPPO de gestionare a cazurilor (19% faţă de 28% în 2022) şi serviciile lingvistice (activităţi legate de traducere şi interpretare) (14%, la fel ca în 2022);

9.constată că remuneraţia procurorilor europeni delegaţi a ajuns la 14,5 milioane EUR (faţă de 8,7 milioane EUR în 2022) şi reprezintă principalele cheltuieli operaţionale, din cauza creşterii numărului de procurori europeni delegaţi activi în cursul anului 2023; salută aderarea Poloniei şi Suediei la EPPO, care a fost anunţată în 2024; ia act de faptul că aceasta nu a afectat cheltuielile din 2023 şi vizează doar marginal bugetul pe 2024, din cauza recrutării tardive şi treptate a doi procurori europeni şi a numărului de procurori europeni delegaţi; înţelege că o estimare mai solidă a costurilor nu va fi posibilă până în 2025; salută includerea în program a obiectivului de a adera la EPPO al noului guvern irlandez; invită guvernul ungar, singurul stat membru care nu a aderat încă la EPPO, în pofida absenţei oricărui impediment juridic sau constituţional, să adere fără întârziere la EPPO;

11.este conştient că se preconizează că costurile pentru serviciile de traducere vor creşte şi mai mult, în conformitate cu volumul tot mai mare de cazuri al EPPO, şi recunoaşte că sunt necesare resurse suplimentare pentru traducere; salută atât orientările interne elaborate vizând utilizarea serviciilor de traducere, cu scopul de a controla mai bine costurile, inclusiv recomandarea de a folosi traducerea automată ori de câte ori este posibil, dar şi furnizori naţionali de servicii în limita permisă de regulamentul actual pentru a rezolva această problemă; observă, în acest sens, că, deşi articolul 107 din Regulamentul (UE) 2017/1939 prevede ca serviciile de traducere necesare pentru funcţionarea administrativă a EPPO la nivel central să fie furnizate de Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene, acesta prevede, de asemenea, gestionarea diferită a chestiunilor operaţionale şi urgente şi împuterniceşte procurorii europeni delegaţi să decidă cu privire la modalităţile de traducere în scopul investigaţiilor în conformitate cu dreptul intern aplicabil;

12.ia act de faptul că, în 2023, EPPO a semnat 234 de contracte specifice în temeiul contractelor-cadru existente, în valoare totală de peste 11 milioane EUR, cu o creştere semnificativă a utilizării contractelor-cadru ale EPPO (82 de contracte specifice cu o valoare de peste 6,5 milioane EUR), ca urmare, în mare măsură, a utilizării contractului-cadru al EPPO pentru furnizarea de servicii în domeniul sistemelor informatice; observă că un singur contract, referitor la sistemul EPPO de gestionare a cazurilor, a fost atribuit printr-o procedură negociată fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare din motive de extremă urgenţă;

13.observă că creditele reportate din exerciţiul anterior 2022 s-au ridicat la 10 969 680 EUR (24,4% din bugetul final al EPPO pe 2022), din care 84,8% au fost consumate (9 307 392 EUR) şi 15,2% au fost anulate (faţă de 21,4% în 2022) şi constată că previziunile indică o altă reportare în 2024, în aşteptarea finalizării rezultatelor, pentru creditele de plată (reportarea din 2023 în 2024 s-a ridicat la 9 392 989 EUR); înţelege că anularea parţială este o consecinţă a stabilirii progresive a practicilor administrative ale EPPO în urma autonomiei financiare pe care a obţinut-o în 2021; constată că creditele reportate anulate pentru bugetele aprobate din 2022 şi 2023 nu au putut fi nici utilizate cu contractele existente sau noi, nici sincronizate cu principiul anualităţii, iar planificarea cheltuielilor corespunzătoare, legate în principal de traducere, reuniuni, misiuni şi contractanţi externi, nu a putut fi corectă din cauza lipsei datelor şi cifrelor anterioare şi a evoluţiei rapide a organizaţiei; apreciază că aceste probleme vor fi soluţionate treptat datorită consolidării continue a capacităţii administrative a EPPO şi că, deşi nu se poate face o estimare completă în prealabil din cauza naturii activităţii operaţionale a EPPO, nivelul preconizat al creditelor anulate va scădea în 2024;

16.îşi reiterează observaţia cu privire la fişa financiară legislativă caducă din 2017, care se consideră că nu mai este adecvată scopului din cauza subestimării considerabile a volumului de muncă; reaminteşte rezoluţia sa anterioară, subliniind că absenţa unei evaluări bugetare la jumătatea perioadei obligă EPPO să aştepte până la sfârşitul procesului de adoptare a bugetului pentru a clarifica nivelul resurselor pe care le poate aplica în anul următor şi limitează capacitatea EPPO de a anticipa activităţile pregătitoare pentru execuţia bugetului, precum şi opţiunile care ar trebui puse la dispoziţie pentru a obţine o flexibilitate maximă în dezvoltarea unei infrastructuri organizaţionale pentru un proiect la fel de inovator precum EPPO; constată că acest lucru afectează în special începerea cât mai devreme a recrutării, întârziind, printre altele, progresele în direcţia ocupării depline a posturilor şi capacitatea generală de absorbţie a EPPO;

17.susţine că resursele bugetare şi umane alocate EPPO ar trebui să fie adecvate pentru a permite îndeplinirea eficientă şi cu succes a mandatului său şi gestionarea normală a procedurilor administrative aferente; îşi reiterează apelul adresat Comisiei de a revizui cadrul bugetar al EPPO în strânsă cooperare cu acesta pentru a găsi modalităţi adecvate de a-l sprijini în activitatea sa; invită Comisia să aloce resurse suplimentare justificate de numărul tot mai mare de cazuri complexe şi subliniază că acestea nu ar trebui să depindă de revizuirea Regulamentului (UE) 2017/1939 şi a mandatului EPPO, ci mai degrabă de importanţa combaterii criminalităţii organizate şi a protecţiei intereselor financiare ale Uniunii în următorul cadru financiar multianual;

18.subliniază că activităţile EPPO contribuie la protejarea intereselor financiare ale UE şi ar trebui să recupereze sume din bugetul UE care nu au fost utilizate în scopul preconizat din cauza activităţilor infracţionale; consideră că sumele rezultate în urma măsurilor de punere sub sechestru şi de confiscare adoptate de procurorii europeni delegaţi în statele membre ar putea, după deducerea costurilor suportate de autorităţile statelor membre pentru punerea în aplicare a acestor măsuri, să revină la bugetul Uniunii, în conformitate cu articolul 38 din Regulamentul (UE) 2017/1939; consideră că posibilele venituri rezultate din măsurile de punere sub sechestru şi de confiscare ar trebui contabilizate în bugetul Uniunii ca venituri nealocate; invită Comisia să ia măsurile necesare împreună cu autorităţile naţionale competente pentru a permite înscrierea acestor sume în bugetul Uniunii;

19.recunoaşte că EPPO contribuie în mod clar la valoarea adăugată europeană în ceea ce priveşte coordonarea şi cooperarea cu statele membre la investigarea şi urmărirea penală a infracţiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii şi că EPPO a îndeplinit obiectivele stabilite în Regulamentul (UE) 2017/1939 în această privinţă; se aşteaptă ca statele membre să respecte obligaţiile legale şi să raporteze EPPO toate cazurile pertinente; constată cu îngrijorare că, în mai multe cazuri, statele membre au declarat drept cazuri de competenţă naţională infracţiunile care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii şi care ţin de competenţa EPPO; observă că chestiunile de competenţă dintre autorităţile naţionale şi procurorii europeni delegaţi au apărut în mai multe cazuri din mai multe ţări; este conştient că, în conformitate cu articolul 25 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2017/1939, cazurile de dezacord cu privire la competenţele EPPO trebuie soluţionate de aceeaşi autoritate judiciară naţională care este responsabilă cu stabilirea organismului competent pentru urmărirea penală la nivel naţional; regretă că, în multe state membre participante, procedurile în vigoare şi autorităţile naţionale cărora li s-au încredinţat deciziile privind astfel de cazuri referitoare la conflictele de competenţă nu sunt stabilite în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939; subliniază că, în cazurile de conflicte de competenţă între EPPO şi o autoritate naţională de urmărire penală, autoritatea naţională competentă să decidă cu privire la atribuirea competenţelor ar putea ajunge la o concluzie fără a solicita o decizie preliminară din partea Curţii de Justiţie şi ar putea, în schimb, adopta o decizie obligatorie pentru EPPO şi subliniază că acest lucru contravine spiritului Regulamentului (UE) 2017/1939, care prevede că, în conformitate cu articolul 267 din TFUE, Curtea de Justiţie are competenţa de a pronunţa o hotărâre preliminară cu privire la interpretarea dispoziţiei privind conflictele de competenţă dintre EPPO şi autorităţile naţionale; consideră că situaţia actuală este lipsită de claritate juridică; încurajează toate statele membre să colaboreze mai îndeaproape cu EPPO; subliniază că competenţa EPPO este prezentată în mod clar la articolul 22 alineatele (1) şi (2) şi la articolul 23 din Regulamentul (UE) 2017/1939 şi că toate statele membre trebuie să respecte acest regulament; observă că, atunci când statele membre au îndoieli cu privire la competenţa EPPO într-un anumit caz, există posibilitatea de a adresa o întrebare preliminară Curţii de Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri preliminare în temeiul articolului 267 din TFUE şi al articolului 42 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/1939; îndeamnă Comisia ca, atunci când există o încălcare a Regulamentului (UE) 2017/1939, să înainteze cazul Curţii de Justiţie; constată cu îngrijorare că problema competenţei poate duce la întreruperea anchetei; îşi exprimă îngrijorarea cu privire la pierderea potenţială a elementelor de probă atunci când are loc întreruperea cazurilor; invită Comisia să colecteze informaţii privind cazurile de conflicte de competenţă pentru raportul de evaluare care va fi prezentat în 2026;

20.reafirmă că articolul 91 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2017/1939 trebuie pus în aplicare în mod corespunzător şi subliniază că trebuie luate în considerare caracteristicile specifice ale cheltuielilor de urmărire şi investigare, inclusiv cazurile excepţionale ale cheltuielilor operaţionale ale EPPO reglementate de dispoziţia respectivă; înţelege că, în 2023, a fost semnat un prim acord de finanţare în cadrul unui proiect-pilot pentru a rambursa cererile formulate în temeiul articolului 91 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2017/1939, cu scopul de a acoperi măsurile de investigare extrem de costisitoare derulate la nivel naţional în numele EPPO; apreciază faptul că plata corespunzătoare a fost auditată de Curte în cursul auditului din 2023 şi a fost considerată conformă cu legile şi reglementările în vigoare;

CAPITOLUL 3:Gestiunea internă, performanţa şi controlul intern

24.salută exerciţiul de evaluare comparativă efectuat de structura de audit intern (IAC) prin care s-au comparat resursele umane mobilizate ale EPPO cu un set de alte entităţi ale Uniunii şi parchete naţionale, în raport cu un set standardizat de piloni, care include sprijinul administrativ şi activităţile operaţionale; observă că, în 2023, IAC a testat mediul de supraveghere internă şi a efectuat primul audit intern ca o analiză a mediului de lucru şi a controalelor interne ale biroului descentralizat al EPPO din Sofia, Bulgaria;

26.remarcă faptul că EPPO şi-a dezvoltat propria capacitate de achiziţie, care decurge din propriile proceduri specifice de achiziţii, lansate în 2023, şi îşi gestionează propriile contracte specifice şi bonuri de comandă în implementarea actualelor contracte-cadru semnate în 2023; observă că EPPO continuă, în paralel, să îşi utilizeze capacitatea de achiziţie prin acorduri privind nivelul serviciilor cu alte instituţii, organe, oficii şi agenţii ale Uniunii, precum şi prin aderarea la contracte interinstituţionale cu diferiţi operatori de pe piaţă;

27.este conştient că, în 2023, directorul administrativ a stabilit standardele minime (criterii de evaluare) pentru fiecare dintre cele 17 principii de control intern bazate pe cadrul integrat de control COSO 2013 şi stabilite de cadrul de control intern al EPPO (ICF) ca elemente constitutive ale sistemului de control intern al EPPO; observă că, din cele 72 de criterii de conformitate, 51 sunt considerate ca fiind îndeplinite, în timp ce pentru 20 sunt prezente unele elemente, dar este de dorit ca acestea să fie dezvoltate mai mult şi că, pentru un singur criteriu, nu s-a observat o aplicare semnificativă; apreciază că, de la adoptarea sa de către Colegiu în martie 2021, 71% din evaluarea ICF adoptată a fost aplicată cu succes, însă trebuie depuse eforturi suplimentare pentru a pune pe deplin în aplicare restul de 29%;

28.salută faptul că, la 1 martie 2023, a fost adoptată o versiune actualizată a strategiei antifraudă a EPPO pentru perioada 2023-2025, care stabileşte obiectivele de combatere a fraudei la toate nivelurile organizaţiei, în contextul unui plan de acţiune specific care face parte din mediul de control intern al EPPO şi este monitorizat periodic; apreciază revizuirea anuală a planului de acţiune privind strategia antifraudă de către responsabilul de control intern al EPPO, care informează directorul administrativ cu privire la rezultatele acestei revizuiri;

30.observă creşterea numărului de rapoarte privind infracţiunile transmise EPPO (4 187 în 2023 faţă de 3 318 în 2022 şi 2 832 în 2021) şi, prin urmare, creşterea numărului de investigaţii deschise (1 371 în 2023 comparativ cu 865 în 2022 şi 567 în 2021) şi a estimărilor privind daunele (19,27 miliarde EUR în 2023 faţă de 14,1 miliarde EUR în 2022 şi 5,4 miliarde EUR în 2021); remarcă faptul că rapoartele din partea părţilor private (2 494, ceea ce reprezintă cu 29% mai mult decât în 2022) şi din partea autorităţilor naţionale (1 562, cu 24% mai mult decât în 2022) reprezintă cea mai mare parte a contribuţiilor operaţionale primite şi regretă că rapoartele din partea altor instituţii, organe, oficii şi agenţii ale Uniunii continuă să fie foarte puţine (108), ceea ce sugerează că nu s-a realizat nicio îmbunătăţire semnificativă în ceea ce priveşte detectarea şi raportarea din partea acestora; constată că numărul de puneri sub acuzare (139 în 2023 comparativ cu 87 în 2022 şi 5 în 2021), împreună cu ordinele de îngheţare obţinute de EPPO (1,5 miliarde EUR faţă de 359,1 milioane EUR în 2022 şi 147 de milioane EUR în 2021) indică creşterea nivelului de performanţă al EPPO;

32.constată că, în 2023, 48 de cauze s-au încheiat cu o condamnare judiciară (faţă de 20 de cazuri în 2022) şi că suma confiscată a fost de 60 de milioane EUR (faţă de 2 milioane EUR în 2021); subliniază că este important să se informeze în mod sistematic cu privire la cursul dat acestor cazuri din perspectiva măsurilor financiare adoptate (confiscare şi recuperare), pentru a se înţelege mai bine impactul acţiunilor EPPO; salută acţiunile întreprinse de EPPO şi de Comisie cu scopul de a îşi raţionaliza comunicările şi de a le alinia la exigenţele unor eventuale proceduri administrative pentru adoptarea de măsuri menite să restabilească bugetul Uniunii afectat de infracţiuni financiare; invită din nou Comisia să sprijine EPPO în activităţile de monitorizare şi de urmărire, astfel încât resursele limitate ale EPPO să nu fie îndepărtate de la misiunea lor de investigare şi de urmărire; acolo unde este posibil şi adecvat, încurajează EPPO să se implice într-o cooperare mai bună cu celelalte componente ale arhitecturii antifraudă a Uniunii, precum Eurojust şi Europol, sau să recurgă, prin intermediul OLAF, la serviciile de coordonare antifraudă stabilite în statele membre pentru a monitoriza rezultatele investigaţiilor sale;

33.remarcă rolul esenţial al recuperării activelor provenite din infracţiuni pentru a crea un factor de descurajare credibil pentru criminalitatea organizată; salută participarea EPPO la reţelele internaţionale pentru a-şi promova şi mai mult operaţiunile de recuperare a activelor provenite din infracţiuni; evidenţiază că Comisia trebuie să invite EPPO să participe la reţeaua recent creată de cooperare pentru recuperarea şi confiscarea activelor; constată că anchetarea şi urmărirea penală efective şi la timp a infracţiunilor legate de fraudă pot aduce economii semnificative la bugetul Uniunii şi la bugetele statelor membre;

34.este preocupat de numărul tot mai mare de investigaţii ale EPPO privind implementarea planurilor de redresare şi rezilienţă (PNRR) (la sfârşitul anului 2023 erau 233 de investigaţii, comparativ cu 15 cazuri la sfârşitul anului 2022) şi de prejudiciul lor financiar estimat (1,86 miliarde EUR); este deosebit de preocupat de faptul că, în pofida numărului mare de investigaţii, în prezent nu există nicio obligaţie a statelor membre de a raporta Comisiei cazurile MRR prin intermediul Sistemului de gestionare a neregulilor (IMS); reaminteşte obligaţia de a raporta către EPPO toate cazurile de fraudă care afectează MRR şi subliniază că astfel de cazuri sunt relevante şi pentru măsurile legate de EDES; subliniază că volumul de muncă al EPPO, iniţial subestimat, a crescut semnificativ şi se preconizează că va continua să crească, în special din cauza numărului tot mai mare de cazuri legate de MRR, şi că analizele relevante sugerează o posibilă creştere exponenţială a numărului de cazuri de fraudă, corupţie, dublă finanţare şi conflicte de interese în următorii ani; invită EPPO să analizeze şi să identifice în mod sistematic tipurile de fraudă din statele membre în care au fost detectate mai multe cazuri legate de MRR şi să le comunice statelor membre, Comisiei şi Grupului operativ pentru redresare şi rezilienţă, cu scopul de a consolida măsurile preventive de atenuare a cazurilor de fraudă; invită EPPO, Comisia şi OLAF să coopereze strâns cu obiectivul de a reduce la minimum, pe cât posibil, impactul unor astfel de comportamente frauduloase asupra bugetului Uniunii şi a proteja realizările obiectivelor MRR; reaminteşte invitaţia adresată Comisiei de a oferi îndrumări adecvate EPPO cu privire la modul de a susţine şi de a încuraja adoptarea măsurilor de remediere în urma investigaţiei independente a EPPO şi a urmăririi penale a fraudelor care afectează MRR, precum şi de a informa autoritatea bugetară în ceea ce priveşte opţiunile disponibile;

35.înţelege că EPPO a reacţionat la solicitarea Parlamentului de a institui un sistem mai bun de monitorizare şi o mai bună urmărire a investigaţiilor şi urmăririlor penale, lansând un proiect privind instrumentele statistice digitale care ar permite o mai bună utilizare a datelor pe care le prelucrează, precum şi dezvoltând o capacitate de analiză strategică pentru a identifica modelele de fraudă; împărtăşeşte opinia EPPO potrivit căreia succesul acestor eforturi este direct legat de resursele disponibile şi invită Comisia să ia în considerare aceste activităţi şi costurile aferente pentru viitoarele propuneri privind Regulamentul (UE) 2017/1939 şi dotările bugetare;

36.apreciază eforturile EPPO de a stabili indicatori-cheie de performanţă (ICP) pentru activităţile operaţionale şi administrative, cu obiective specifice datorită modelului său de afaceri specific; îşi menţine observaţia privind necesitatea ca activităţile operaţionale să includă o referire la sumele puse sub sechestru, confiscate şi, în cele din urmă, recuperate la bugetul Uniunii, a căror protejare este, în ultimă instanţă, raţiunea de a fi a arhitecturii antifraudă din care face parte şi EPPO; înţelege că acţiunile de monitorizare şi de urmărire, inclusiv raportarea cu privire la rezultatele recuperării, nu intră în sfera de competenţă a EPPO şi necesită resurse şi prerogative specifice care nu fac parte din misiunea EPPO; solicită Comisiei să sprijine EPPO pentru a identifica indicatorii asociaţi îndeplinirii acestei sarcini esenţiale, subliniind că un sistem de monitorizare mai bun şi mai multe date cu o bună granularitate şi agregate în clustere în funcţie de tipologia abaterilor, de sectorul de interes sau de zona geografică ar putea permite investigaţiilor EPPO să aibă un impact mai tangibil şi facilita identificarea modelelor de fraudă;

CAPITOLUL 4:Resursele umane, egalitatea şi starea de bine a personalului

37.observă tendinţa ascendentă a numărului de angajaţi, de la 58 în 2020 la 122 în 2021, 217 la sfârşitul anului 2022 şi 238 la sfârşitul anului 2023; este conştient că, pentru 2023, EPPO a solicitat autorităţii bugetare eliminarea a 20 de posturi de agenţi contractuali şi crearea a 20 de posturi de agenţi temporari, care au fost acordate şi implementate de EPPO în acelaşi an, ceea ce a dus la menţinerea neschimbată a numărului total de angajaţi (248, din care 171 de agenţi temporari, 48 de agenţi contractuali şi 29 de experţi naţionali detaşaţi), cu o distribuire diferită a posturilor (191 de agenţi temporari, 28 de agenţi contractuali şi 29 de experţi naţionali detaşaţi); subliniază, cu toate acestea, că, în urma anumitor deficienţe de securitate identificate, EPPO a solicitat, în mai 2023, un buget rectificativ şi posturi suplimentare pentru a consolida securitatea fizică, securitatea informaţiilor şi securitatea cibernetică la nivel central şi descentralizat şi că, din cele 21 de posturi de securitate identificate, doar opt posturi (1 AD 9, 4 AD 6 şi 3 AST 3) au fost acordate în noiembrie 2023 pentru măsuri suplimentare de securitate, care au fost finalizate în 2024;

38.subliniază că, în 2023, rata de ocupare la biroul central a fost de 92,97%, din care 238 erau membri ai personalului, comparativ cu 256 de posturi înscrise în buget; remarcă faptul că, din cele 140 de posturi pentru procurorii europeni delegaţi, 130 erau ocupate la sfârşitul anului 2023, iar celelalte 10 au fost ocupate la începutul anului 2024, ajungând la o rată de ocupare de 100%; observă că EPPO şi-a consolidat capacitatea de a derula proceduri de recrutare transparente şi în timp util şi a încheiat 24 de proceduri de selecţie în 2023, integrând 45 de angajaţi statutari şi opt noi procurori europeni delegaţi, în timp ce au fost numiţi 35 de noi procurori europeni delegaţi;

39.ia act de faptul că, până în decembrie 2023, rata de rotaţie a personalului (AT şi AC) a fost de 4,62% (³), înregistrându-se un total de 11 demisii pe tot parcursul anului, justificate în principal prin transferul către o altă instituţie (patru cazuri) şi pentru posturi mai înalte oferite în alte instituţii ale Uniunii (şapte cazuri); observă că principala cauză care stă la baza acestei rotaţii este specificitatea pieţei muncii din Luxemburg, care dispune de o rezervă de talente foarte limitată şi o ofertă redusă de competenţe specializate;

40.recunoaşte eforturile depuse de Comisie pentru a satisface cererile de posturi suplimentare ale EPPO; consideră că previziunile privind volumul de muncă indică faptul că sunt necesare resurse suplimentare, în special având în vedere întârzierile acumulate şi noile cazuri legate de MRR şi de frauda de mare amploare în domeniul TVA, precum şi că se preconizează ca funcţiile de sprijin administrativ şi central să crească, în concordanţă cu creşterea personalului operativ; subliniază riscul de a subestima nevoile şi capacităţile; remarcă faptul că, în 2023, costul personalului interimar şi al prestatorilor externi de servicii care au lucrat intra muros a ajuns la 4 235 242 EUR; încurajează Comisia şi EPPO să găsească o soluţie sustenabilă pe termen lung care să permită continuitatea, să păstreze confidenţialitatea şi să reţină competenţele interne; apreciază că nevoile operaţionale suplimentare au fost incluse în mod exhaustiv în documentul unic de programare al EPPO pentru perioada 2024-2026 şi în solicitările de buget ale EPPO;

41.constată cu îngrijorare că piaţa muncii din Luxemburg este foarte competitivă, că condiţiile financiare oferite de administraţia Uniunii nu sunt atractive în comparaţie cu piaţa locală (în care se fac diverse indexări salariale pe tot parcursul anului) şi nu ţin seama în mod corespunzător de costul ridicat al vieţii din Luxemburg, care a crescut şi mai mult din cauza ratei inflaţiei şi a creşterii costului locuinţelor; observă că EPPO nu poate oferi personalului său posibilitatea de a deveni funcţionari ai Uniunii şi că, prin urmare, posturile sale sunt şi mai puţin atractive decât cele din celelalte patru instituţii ale Uniunii care îşi desfăşoară activitatea în Luxemburg; subliniază că acest lucru duce fie la un număr foarte limitat de candidaturi pentru posturile vacante, fie la respingerea de către candidaţii selectaţi a ofertelor de angajare primite, din cauza costului ridicat al vieţii; invită EPPO şi Comisia să introducă măsuri care să crească atractivitatea EPPO pentru profesioniştii înalt calificaţi cu experienţă internaţională, cum ar fi alocaţia pentru locuinţă pentru personalul de grad inferior aprobată de autoritatea bugetară pentru 2025, după cum a recomandat Grupul interinstituţional la nivel înalt; constată că anumite naţionalităţi sunt suprareprezentate în rândul personalului;

42.observă că, la sfârşitul anului 2023, echilibrul geografic şi de gen a fost atins în mod adecvat în rândul celor 238 de membri ai personalului (137 de bărbaţi şi 101 femei); susţine că persoanele care se ocupă de angajarea noului personal urmăresc îndeaproape defalcarea pe naţionalităţi a personalului EPPO, cu scopul de a încerca să asigure un echilibru, în special având în vedere distribuţia inegală a candidaţilor, şi că Italia (34), România (33), Grecia (26) şi Belgia (24) sunt ţările cele mai bine reprezentate din cele 26 de naţionalităţi diferite; încurajează EPPO să adopte măsuri proactive pentru a asigura o reprezentare echilibrată a naţionalităţilor în rândul personalului său, reflectând diversitatea statelor membre participante; îşi exprimă îngrijorarea cu privire la persistenţa dezechilibrului de gen în posturile de conducere de nivel superior (patru bărbaţi şi o femeie), distribuţia de gen continuând să fie sub nivelul optim şi cere să se ţină seama de acest aspect în cadrul strategiei globale privind diversitatea; cere să se publice un raport anual, defalcat pe gen, naţionalitate şi categorie de ocupare a forţei de muncă, care să includă măsuri concrete pentru a elimina diferenţele în materie de recrutare şi avansare în carieră şi pentru a monitoriza şi a remedia dezechilibrele;

43.este conştient că decizia de a pune în aplicare o strategie privind diversitatea şi incluziunea a fost luată în 2023, dezvoltarea strategiei urmând să fie pusă în aplicare în cursul anului 2024; încurajează EPPO să înregistreze progrese în adoptarea acesteia şi să realizeze periodic sondaje în rândul personalului său, promovând evaluarea inter pares cu alte componente ale arhitecturii antifraudă a Uniunii, cum ar fi Eurojust, OLAF şi Europol; înţelege că politica EPPO privind diversitatea şi incluziunea se va baza pe Carta reţelei agenţiilor Uniunii Europene privind diversitatea şi incluziunea adoptată în martie 2023 şi consideră că aceasta va încuraja diversitatea, în general, pentru ca locul de muncă să devină mai atractiv pentru candidaţii cu nevoi specifice; reiterează solicitarea adresată EPPO de a-şi adopta fără întârziere carta privind diversitatea şi incluziunea, ţinând cont de creşterea numărului de angajaţi în 2023;

48.apreciază că, în cursul anului 2023 şi la începutul anului 2024, numărul procurorilor europeni delegaţi (PED) a atins numărul prevăzut de 140; salută decizia de a alinia remuneraţia PED la cea a funcţionarilor UE cu un nivel echivalent de responsabilitate, în loc de 80% din salariul funcţionarilor UE, aşa cum fusese prevăzut iniţial; consideră că această decizie măreşte atractivitatea funcţiei de procuror european delegat, pregătind terenul pentru recrutarea de procurori naţionali cu mai multă experienţă ale căror salariu naţional era mai mare decât remuneraţia oferită de EPPO, şi, în acelaşi timp, reduce sarcina administrativă a EPPO de punere în aplicare a articolului 16 alineatul (1) din Condiţiile de încadrare în muncă a PED care prevede că, în caz de remuneraţie netă mai mică decât salariul naţional, se acordă o sumă suplimentară pentru a se asigura că remuneraţia se ridică la nivelul anterior;

49.evidenţiază că procedura de selecţie a procurorilor europeni şi a PED nu este gestionată autonom de EPPO, întrucât procurori europeni sunt nominalizaţi de statele membre şi apoi numiţi de Consiliul European, în timp ce PED sunt nominalizaţi de statele membre şi numiţi de Colegiu; susţine că ar putea creşte numărul candidaţilor calificaţi la poziţiile PED şi că procesul ar putea deveni mai selectiv prin adoptarea unei perspective de carieră clare şi a unei discipline administrative mai favorabile în ceea ce priveşte securitatea socială şi asigurările de sănătate; reaminteşte că crearea unui statut specific pentru PED ar fi în concordanţă cu natura funcţiei lor judiciare şi ar contribui la atractivitatea mai mare a acestor posturi; invită Comisia să propună soluţii adecvate în eventualitatea modificării Regulamentului (UE) 2017/1939;

50.înţelege că fiecare stat membru are obligaţia [în temeiul articolului 96 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2017/1939] să instituie aranjamente de natură legislativă sau administrativă pentru a menţine afilierea şi asigurarea socială a PED, inclusiv contribuţii la sistemul naţional relevant de securitate socială, de pensii şi de asigurare, însă o serie de state membre nu şi-au îndeplinit încă pe deplin această obligaţie; invită, prin urmare, Comisia să propună o soluţie eficientă pentru decalajul asigurării sociale şi de sănătate a PED în cadrul revizuirii Regulamentului (UE) 2017/1939;

51.ia notă de faptul că, până în 2023, la Curtea de Justiţie au fost introduse cinci acţiuni legate de numirea PED, dintre care trei au fost închise (ori respinse, ori retrase) şi una a fost respinsă, însă un recurs este pendinte în prezent la Curtea de Justiţie, iar ultima acţiune în anulare a deciziei Colegiului de respingere a nominalizării la funcţia de PED a unei persoane nominalizate de un stat membru a fost admisă în iulie 2024 pentru lipsă de motivare suficientă în decizia Colegiului şi o analiză este în curs privitor la modul în care trebuie pusă în aplicare anularea; observă că la Tribunalul Uniunii Europene nu au fost introduse acţiuni noi legate de numirile la EPPO;

53.constată că, în ceea ce priveşte măsurile şi politicile instituite pentru a garanta starea de bine fizică şi mentală a personalului, în 2023 toate măsurile au fost supuse revizuirii şi consultării cu toate părţile interesate implicate (comitetul pentru personal, membrii personalului în general şi managementul), în vederea găsirii unui echilibru între aşteptări şi realitatea EPPO ca organizaţie care se dezvoltă şi se schimbă rapid; observă că, în această privinţă, EPPO operează o schemă de program de lucru flexibil şi o schemă standard de telemuncă, care prevede o zi ca bază şi un maxim de trei zile de telemuncă pe săptămână, plus extinderi admise în caz de probleme serioase de sănătate sau constrângeri familiale; constată că cadrul actual prevede şi 10 zile pe an de activitate din afara locului de muncă, care pot fi folosite fără să fie legate de alte zile de concediu; consideră că condiţiile actuale de muncă ale EPPO permit personalului să profite de soluţiile digitale prin integrarea unui nivel bun de autonomie în managementul modului de lucru, facilitând echilibrul dintre viaţa personală şi cea profesională şi promovând moralul şi spiritul echipei; salută dezvoltarea în curs a unei politici de bunăstare care va cuprinde o secţiune privind starea de bine a personalului care beneficiază de telemuncă;

54.evidenţiază faptul că, aşa cum a sugerat Parlamentul, în al doilea semestru al anului 2023, a avut loc o consultare deschisă privind formula flexibilă de lucru şi deciziile adoptate în 2021 şi 2022 au fost supuse unei revizuiri ex post; constată că, ţinând seama de contribuţia tuturor părţilor interesate, în decembrie 2023, directorul administrativ a actualizat normele; ia act de faptul că schimbările au inclus extinderea noţiunii de "loc de telemuncă" (de la 2 la 2,5 ore timp pentru navetă/distanţă de sediul central al EPPO) şi introducerea de acorduri de lucru hibride pentru personalul interimar al agenţiei; observă că nu au fost adoptate modificări suplimentare prin deciziile Colegiului, luând în considerare faptul că deciziile directorului administrativ au pus deja în aplicare concluziile consultării personalului;

56.salută faptul că nu au fost raportate cazuri de epuizare sau de hărţuire şi că numărul de concedii medicale de lungă durată este foarte redus; salută conştientizarea de către EPPO a obligaţiei sale de a asigura promovarea şi menţinerea sănătăţii şi a stării de bine la nivelul întregului personal, precum şi practicile de monitorizare pentru a obţine o astfel de înţelegere care să ţină seama de zilele de concediu anual nefolosit, de reportarea zilelor de concediu anual şi de absenţe, de numărul de membri ai personalului aflaţi în concediu medical de lungă durată şi de durata absenţelor; reaminteşte că este important să se stabilească de către procurorul-şef european şi de către procurorii europeni o procedură clară şi structurată pentru raportarea cazurilor de hărţuire, precum şi să se comunice această procedură către toţi membrii personalului;

57.observă că, la începutul anului 2023, biroul central al EPPO a desfăşurat un proiect-pilot de stagiu, iar departamentul serviciului juridic al EPPO a găzduit doi stagiari, urmaţi de încă doi în martie şi septembrie 2023, pentru stagii remunerate, cu prezenţă fizică, de cinci luni; constată că, pe baza concluziilor pozitive ale proiectului-pilot, a fost elaborată o politică privind stagiile, care a fost aprobată în 2024, urmată de un prim ciclu de stagiari efectivi în acelaşi an; salută iniţiativa de a lansa construirea experimentală de relaţii cu universitatea locală şi, dacă aceasta are succes, solicită extinderea la universităţi suplimentare din întreaga UE, care ar putea oferi perspective interesante pentru dezvoltarea în continuare a programelor de talente timpurii pentru diversitate; subliniază că costurile ridicate de trai în Luxemburg reprezintă un obstacol considerabil pentru potenţialii stagiari; subliniază că stagiile trebuie remunerate, în concordanţă cu Rezoluţia Parlamentului European din 14 iunie 2023 referitoare la recomandări către Comisie privind stagii de calitate în Uniune [2020/2005(INL)], în care se solicită ca toate stagiile din Uniune să fie plătite;

58.salută activitatea intensă a comitetului pentru personal, adoptarea finală a regulamentului său intern de procedură, lansarea primei zile deschise a comitetului pentru personal, lansarea primului sondaj în rândul personalului la nivelul EPPO, participarea reprezentanţilor săi la procedurile de selecţie, revizuirea retroactivă a tuturor dispoziţiilor generale de aplicare adoptate de EPPO înainte de înfiinţarea comitetului pentru personal, prezentarea de contribuţii privind reorganizarea internă, timpul de lucru şi munca hibridă, normele de punere în aplicare şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă;

CAPITOLUL 5:Cadrul etic şi transparenţa

60.înţelege că cadrul etic al EPPO este în curs de elaborare treptată; observă că valorile fundamentale ale acestui cadru etic sunt stabilite în mod clar în codurile de conduită, care subliniază standardele de comportament care sunt aşteptate de la angajaţi la toate nivelurile; observă şi că cadrul etic depinde de codul de bună conduită administrativă al EPPO, de strategia sa antifraudă şi de un program de formare privind etica, care include hărţuirea, avertizarea în interes public, prevenirea conflictelor de interese şi alte aspecte etice; regretă că membrii personalului EPPO nu sunt obligaţi să participe la acest program de pregătire, ceea ce ar asigura înţelegerea şi aplicarea consecventă a codurilor de conduită ale EPPO; cere EPPO să remedieze această situaţie;

62.constată că, în 2023, nu au fost depistate cazuri efective de conflicte de interese; înţelege că, deşi este în curs de elaborare o politică structurată privind conflictele de interese, au fost introduse formulare specifice de declarare a conflictelor de interese şi sunt în vigoare norme privind conflictele de interese pentru membrii Colegiului, PED, membrii personalului unităţilor operaţionale şi alte posturi sensibile; salută dezvoltarea actuală a unei politici structurate privind conflictele de interese şi solicită adoptarea rapidă a acesteia; cere să se introducă un curs anual obligatoriu de actualizare a cunoştinţelor privind etica şi integritatea pentru întregul personal al EPPO;

64.înţelege că EPPO urmăreşte să prevină practica "uşilor turnante", în special prin aprobarea aplicării stricte a dispoziţiilor Statutului funcţionarilor, care sunt prevăzute în toate contractele EPPO, inclusiv în formularele ad-hoc de ieşire care indică obligaţiile care se aplică după stingerea raportului de muncă; salută, în acest sens, adoptarea, în 2023, a Orientărilor pentru personalul EPPO privind activităţile şi misiunile în afara serviciului, care se aplică activităţilor care nu sunt considerate a fi legate de hobby-uri sau activităţi recreative din afara sferei de competenţă a EPPO;

66.invită EPPO să adopte o procedură specifică de avertizare în interes public şi de combatere a represaliilor pentru a integra normele de punere în aplicare în Statutul funcţionarilor adoptat de Colegiu (Decizia 2021/077 a Colegiului de stabilire a orientărilor privind avertizarea în interes public aplicabile în cadrul EPPO) şi să însoţească articolul 45 alineatul (12) din normele financiare ale EPPO (care stabileşte acţiunile care trebuie întreprinse în circumstanţele respective) în vederea asigurării unui loc de muncă sigur şi protejat; salută iniţiativa de intensificare a comunicării interne cu privire la prima reţea de consilieri confidenţiali şi la dispoziţiile de combatere a hărţuirii, precum şi cu privire la toţi asistenţii naţionali ai procurorilor europeni delegaţi (ANPED) referitor la mecanismul de avertizare în interes public în legătură cu încălcările mandatului EPPO;

CAPITOLUL 6:Digitalizarea, securitatea cibernetică şi protecţia datelor

67.regretă situaţia EPPO în domeniul autonomiei sale informatice, care este afectată negativ de decizia Direcţiei Generale pentru Servicii Digitale a Comisiei ("DG Servicii Digitale", fosta DIGIT) de a întrerupe furnizarea de servicii digitale la locul de muncă; subliniază că autonomia IT a EPPO necesită resurse umane şi financiare suplimentare care nu au fost acordate până în prezent din cauza limitării impuse de resursele bugetare totale disponibile la liniile în cauză; regretă că, din cauza riscurilor pentru activităţile sale operaţionale, EPPO a trebuit să îşi stabilească propria capacitate de servicii digitale pentru a găzdui resursele umane suplimentare care i-au fost acordate având în vedere participarea Poloniei şi a Suediei;

68.constată că, în abordarea sa iniţială, EPPO a tratat ca prioritate resursele pentru stabilirea şi funcţionarea serviciilor digitale esenţiale asociate activităţilor sale operaţionale, precum sistemul de gestionare a cazurilor, recunoscând că serviciile sale digitale, care diferă cel puţin parţial faţă de cele ale Comisiei, ar fi avut nevoie, pe termen mediu, de o abordare specifică; observă că întreruperea serviciului de către Comisie are loc în etapa crucială a consolidării înfiinţării EPPO;

69.înţelege că, în 2023, unitatea IT, securitate şi servicii corporative a EPPO a continuat punerea în aplicare a două programe majore: programul de autonomie IT, care oferă un catalog complet de servicii informatice administrative gestionate integral la nivel intern, şi programul sistemului EPPO de gestionare a cazurilor, pentru a dezvolta în continuare digitalizarea organizaţiei în domeniul său principal de activitate; recunoaşte că, în 2023, EPPO a continuat să se pregătească pentru tranziţia treptată de la un mediu de muncă digital furnizat de DG Servicii Digitale la o soluţie deţinută şi operată de EPPO; este conştient că resursele necesare pentru a pune în aplicare această modificare, deşi au fost incluse în cererea bugetară a EPPO pentru 2023, nu au fost acordate de autoritatea bugetară; remarcă faptul că, în urma anunţului DG Servicii Digitale, EPPO a început negocierile pentru a căuta o soluţie care nu a fost încă găsită;

70.apreciază faptul că Comisia a prelungit temporar furnizarea de servicii IT până în iunie 2025, dar susţine că externalizarea acestor servicii este o soluţie sub nivelul optim în situaţia actuală; înţelege că nu numai argumentele legate de securitate şi confidenţialitate, ci şi aspectele pur financiare sugerează reexaminarea deciziei, deoarece externalizarea ar părea mult mai costisitoare decât soluţia internă, iar adoptarea acesteia din urmă, după ce DG Servicii Digitale încetează să furnizeze serviciile, ar fi gestionată de EPPO; subliniază că, pentru a pune în aplicare soluţia internă preferabilă, aspectele administrative complexe, lipsa de experienţă a EPPO şi configuraţia descentralizată a EPPO cu PED şi ANPED în mai multe locuri din întreaga Uniune vor necesita un buget mai relevant şi o perioadă de tranziţie îndelungată;

71.îşi reiterează apelul adresat DG Servicii Digitale de a nu întrerupe sprijinul acordat EPPO până în momentul în care EPPO nu dispune de propriul său sistem IT fiabil; consideră că este esenţial să se evite pierderea datelor şi să se menţină EPPO pe deplin operaţional în tranziţia dintre prestatorii de servicii IT; susţine că trebuie asigurată o comunicare clară şi o coordonare operaţională privind tranziţia care să implice cele mai înalte niveluri decizionale ale Comisiei şi ale EPPO; solicită Comisiei şi EPPO să convină asupra unui transfer treptat de competenţe pentru o tranziţie lină şi continuă în perioada de după prelungire, care ar putea fi extinsă după iunie 2025;

72.observă că cererile EPPO de posturi suplimentare permanente pentru a acoperi lacunele care decurg din întreruperea serviciilor DG Servicii Digitale au fost refuzate în ianuarie 2023, când EPPO a solicitat 45 de posturi în schema de personal, şi la sfârşitul lunii februarie 2024, când a fost respinsă, de asemenea, o cerere de buget rectificativ pentru 2024 în valoare de 2,98 milioane EUR şi 37 de posturi prevăzute în schema de personal; ia act de faptul că soluţia recrutării de contractanţi externi ar putea face parte dintr-o soluţie provizorie pentru a aborda întreruperea serviciilor DG Servicii Digitale, dar, deşi această abordare ar oferi o continuitate operaţională imediată, aceasta nu ar trebui concepută ca o soluţie definitivă pentru EPPO, ţinând seama de natura extrem de sensibilă a activităţilor sale şi de necesitatea de a asigura continuitatea şi fiabilitatea serviciilor sale digitale, precum şi cel mai înalt nivel de securitate a infrastructurii, sistemelor şi echipamentelor sale IT; împărtăşeşte opinia potrivit căreia respingerea cererilor bugetare ale EPPO indică diferenţe în evaluarea problemei, ceea ce are un impact negativ asupra activităţilor operaţionale ale EPPO şi reprezintă un risc potenţial pentru reputaţia Uniunii în cazul în care conduce la slăbirea capacităţii operaţionale a EPPO;

73.înţelege că fiecare PED trebuie să utilizeze sistemul de gestionare a cazurilor naţional şi pe cel al EPPO, care sunt baze de date diferite, reglementate de drepturi de acces diferite; consideră că această situaţie sporeşte complexitatea zilnică a gestionării datelor; este conştient şi de faptul că, pentru a face posibilă prelucrarea şi schimbul de informaţii între serviciile centrale ale PED şi EPPO, toate dosarele de caz trebuie să fie digitalizate de către PED utilizând instrumente digitale naţionale şi în conformitate cu legislaţia naţională; apreciază, în acest sens, crearea formală a statutului ANPED în organigrama oficială, care permite acordarea accesului către ANPED (personalul biroului naţional) direct la sistemul EPPO de gestionare a cazurilor, eliberând astfel PED de sarcini administrative şi creând baza pentru o mai mare acurateţe şi coerenţă a datelor de caz între cele două sisteme de gestionare a cazurilor; consideră că procesul de integrare între sistemul de gestionare a cazurilor al EPPO şi cel naţional ar fi facilitat printr-o revizuire adecvată a regulamentului şi că aceste măsuri ar mări eficacitatea anchetelor EPPO; constată, cu toate acestea, că o astfel de integrare ar putea fi în primul rând o chestiune care ţine de soluţiile tehnologice compatibile utilizate în diferitele state membre şi de nivelul real de digitalizare a procedurilor judiciare în statele membre respective; observă că sarcina costurilor inerente este în prezent împărţită, bugetul naţional acoperind costurile echipamentelor necesare pentru interacţiunea cu sistemele naţionale de gestionare a cazurilor, iar bugetul EPPO acoperind hardware-ul şi stabilirea unui mediu de lucru digital care să fie asigurat la acelaşi standard ca personalul biroului central al EPPO şi care este considerat parte a costurilor de comunicare operaţională prevăzute de Regulamentul (UE) 2017/1939;

74.înţelege că interoperabilitatea este esenţială pentru realizarea unui schimb de date şi a unei cooperări eficiente şi că, pentru a adopta acorduri minime comune privind schimbul de date şi punerea în aplicare a instrumentelor de interoperabilitate judiciară, un proiect al EPPO privind utilizarea e-CODEX pentru cazuri, iniţiat în 2023, a implicat mai multe ateliere cu consorţiul e-CODEX pentru a se alinia la cerinţele tehnice şi funcţionale; regretă că, după mai multe ateliere cu consorţiul e-CODEX, proiectul a fost întrerupt pentru a permite tranziţia către noul manager de program e-CODEX, eu-LISA, şi din cauza lipsei de resurse ale EPPO cu expertiză în acest domeniu; invită Comisia să faciliteze realizarea de progrese suplimentare în acest proiect şi să ia în considerare şi aceste acţiuni în estimarea nevoilor bugetare ale EPPO;

75.este conştient de ameninţarea în creştere la adresa integrităţii structurale a mediului IT al EPPO, generată de agresivitatea criminalităţii organizate, combătută de EPPO, şi care conduce la necesitatea de a consolida securitatea fizică şi digitală; ia act de faptul că, în 2023, EPPO s-a axat pe consolidarea guvernanţei sale în materie de securitate; apreciază decizia EPPO de a crea o unitate dedicată securităţii cibernetice şi fizice; observă că EPPO a pregătit un cadru care include noi procese, roluri şi responsabilităţi şi politici pentru a mări securitatea sistemelor digitale utilizate pentru gestionarea datelor operaţionale şi administrative; înţelege că au fost efectuate mai multe evaluări ale riscurilor pentru a evalua cadrul de securitate al sistemelor digitale, care au sugerat aplicarea unor măsuri tehnice şi de conducere suplimentare pentru a consolida mediul de securitate al EPPO; remarcă faptul că cadrul de politică a fost îmbunătăţit în acest context, cu o strategie de securitate şi o politică globală în domeniul securităţii informaţiilor propuse în 2023 şi aprobate oficial şi adoptate în 2024;

76.observă că EPPO a finalizat, în 2023, înfiinţarea de puncte de contact pentru securitate în toate statele membre participante pentru a consolida cooperarea în materie de securitate pentru personalul şi birourile EPPO situate în statele membre respective; salută acordul privind nivelul serviciilor încheiat cu CERT-UE, care oferă sprijin şi monitorizare pentru servicii specifice în chestiuni legate de răspunsul la incidente; subliniază că sistemul implementat pentru evaluarea riscurilor şi raportarea incidentelor este bine structurat, iar formarea este asigurată în mod eficace; apreciază evaluarea externă efectuată pentru securitatea fizică, ale cărei constatări au fost transpuse într-o foaie de parcurs pentru îmbunătăţire de către ţara-gazdă;

77.salută progresele semnificative înregistrate în 2023 în ceea ce priveşte implementarea unui centru de date de rezervă şi desfăşurarea unui scenariu asociat de recuperare în caz de dezastru; apreciază, în această privinţă, dezvoltarea de către EPPO a propriului ecosistem de gestionare a cazurilor, ale cărui componente sunt găzduite în centrul de date al EPPO şi sunt gestionate de personalul EPPO, garantând controlul, păstrarea şi deţinerea de către EPPO a sistemelor şi a datelor prelucrate;

78.recunoaşte că EPPO are nevoie de echipamente de ultimă generaţie şi de sisteme IT pentru a face faţă infracţiunilor tot mai complexe, care implică deseori elemente şi metode digitale; subliniază, de asemenea, necesitatea urgentă de a dezvolta un cadru solid în materie de securitate cibernetică, având în vedere riscurile tot mai mari pe care le prezintă reţelele infracţionale cu un nivel ridicat de tehnologie şi potenţialele ingerinţe străine, prin atacuri cibernetice; sprijină solicitarea EPPO de a i se aloca resurse pentru a-şi proteja securitatea cibernetică şi solicită punerea rapidă în aplicare a unei strategii solide de securitate cibernetică pentru a proteja operaţiunile EPPO şi integritatea datelor;

79.subliniază că natura activităţilor EPPO implică necesitatea unei supravegheri specifice şi a unei atenţii dedicate pentru protecţia datelor cu caracter personal; consideră că EPPO şi AEPD ar trebui să se angajeze într-un dialog permanent pentru a asigura posibilitatea de utilizare a datelor pentru anchetă şi urmărire penală şi, în acelaşi timp, respectarea protecţiei datelor cu caracter personal; înţelege că cerinţele referitoare la gestionarea protecţiei datelor decurg din Regulamentul (UE) 2017/1939 şi din Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁴) şi că aceste cerinţe sunt completate şi puse în aplicare prin decizii ale Colegiului, adoptate după consultarea AEPD; apreciază decizia de a oferi pregătire obligatorie pentru toţi membrii personalului, inclusiv pregătire specifică în materie de protecţie a datelor esenţială pentru accesul la sistemul de gestionare al cazurilor al EPPO;

CAPITOLUL 7:Clădirile şi securitatea

81.salută, având în vedere securitatea fizică, alocarea resurselor necesare - prin bugetul rectificativ pe 2023 şi bugetul pe 2024 - pentru a avea o capacitate proporţională de a furniza servicii de securitate îmbunătăţite (21 de posturi suplimentare pentru a-şi consolida capacitatea de securitate) şi eforturile EPPO în direcţia îmbunătăţirii continue şi a alinierii eficiente a proceselor de securitate fizică; susţine că buna funcţionare a EPPO implică faptul că procurorii şi personalul trebuie să fie protejaţi pentru a-şi putea îndeplini misiunea pe deplin, fără ameninţări, influenţe sau presiuni;

CAPITOLUL 8:Mediu şi sustenabilitate

82.consideră că autorităţile luxemburgheze care asigură sediul EPPO ar trebui să ia în considerare sustenabilitatea şi performanţa lor energetică; invită EPPO să intre în dialog cu autorităţile luxemburgheze pentru a explora acţiuni specifice pentru îmbunătăţirea amprentei de mediu a clădirii sale, inclusiv instalarea de surse regenerabile de energie, cum ar fi panouri solare, introducerea de măsuri de compensare a emisiilor de CO2 şi punerea în aplicare a sistemului de management de mediu şi audit pentru a evalua, a raporta şi a îmbunătăţi performanţa de mediu a organizaţiei şi pentru a economisi energie; invită Comisia să faciliteze dialogul dintre EPPO şi autorităţile locale gazdă pentru a asigura utilizarea optimă a resurselor şi alinierea operaţiunilor EPPO la sustenabilitatea Uniunii;

83.ia act de faptul că sediul central al EPPO este integrat în reţeaua luxemburgheză de transport public gratuit, ceea ce îl face uşor accesibil prin mijloace cu impact redus asupra mediului, fără costuri pentru personal şi vizitatori, şi că parcarea subterană a sediului central pune la dispoziţie o zonă dedicată parcării bicicletelor; înţelege că sunt în curs de desfăşurare schimburi privind instalarea de staţii de încărcare pentru vehiculele electrice în aceeaşi parcare subterană;

CAPITOLUL 9:Cooperare interinstituţională

84.susţine că rolul EPPO ca o componentă operaţională principală a arhitecturii antifraudă a Uniunii poate fi realizat eficient numai printr-o cooperare intensă cu partenerii şi părţile interesate şi prin sprijin din partea acestora; reiterează faptul că EPPO îşi poate îndeplini rolul numai dacă se bucură de independenţă judiciară deplină; încurajează statele membre să contribuie la independenţa deplină a EPPO în această privinţă şi încurajează EPPO să îşi continue eforturile de comunicare şi coordonare cu mai mulţi parteneri a căror acţiune a fost concepută pentru a fi reciprocă şi complementară;

85.salută iniţiativele lansate de OLAF şi EPPO de a intensifica şi a raţionaliza cooperarea lor operaţională şi de a face schimb de cunoştinţe între actorii implicaţi; salută prima conferinţă internaţională care a permis schimbul de opinii între procurorii EPPO şi anchetatorii OLAF, găzduită de Parlament în 2024; subliniază că revizuirea cadrelor de reglementare ale OLAF şi EPPO oferă ocazia de a reexamina multe aspecte ale colaborării lor, având în vedere experienţele dobândite în primii ani de activitate operaţională a EPPO şi ţinând seama în mod specific de deschiderea unor investigaţii complementare ale OLAF şi a unor investigaţii administrative complementare în sprijinul EPPO, precum şi rolul crescut al OLAF în detectarea şi raportarea fraudelor către EPPO în sprijinul recuperării prejudiciilor aduse bugetului Uniunii; consideră că dialogul şi cooperarea în cadrul arhitecturii antifraudă ar putea să devină mai eficace prin crearea unui forum interinstituţional regulat, în vederea optimizării eficienţei şi eficacităţii resurselor disponibile în acţiune;

86.salută iniţiativele lansate de OLAF şi EPPO de a intensifica dialogul operaţional şi de a dezvolta încrederea şi a îmbunătăţi cooperarea; subliniază importanţa unui schimb de date deplin şi eficace între EPPO, OLAF, Eurojust şi Europol pentru a asigura o cooperare neîntreruptă în lupta împotriva fraudei transfrontaliere; solicită înfiinţarea unui grup de lucru comun care să supravegheze integrarea datelor şi eficienţa gestionării cazurilor în rândul acestor organisme;

87.încurajează cooperarea continuă şi consolidată dintre EPPO şi OLAF, în concordanţă cu regulamentele lor respective şi obligaţia OLAF de a raporta către EPPO, fără întârzieri nejustificate, suspiciuni de contacte cu mediul infracţional, pentru a-i permite să combată frauda, corupţia şi criminalitatea financiară care afectează interesele financiare ale Uniunii; sprijină dezvoltarea în continuare a iniţiativelor comune, a schimbului de informaţii şi a acţiunilor coordonate între EPPO şi OLAF, deoarece o astfel de cooperare este vitală pentru consolidarea protecţiei intereselor financiare ale Uniunii şi a combaterii criminalităţii financiare şi pentru asigurarea utilizării eficace şi eficiente a resurselor Uniunii;

89.se aşteaptă ca grupul de lucru instituit împreună cu Comisia şi reuniunile privind punerea în aplicare a acordului de lucru dintre Comisie şi EPPO să asigure faptul că notificările EPPO în scopul procedurii administrative de recuperare, astfel cum se prevede la articolul 103 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/1939, vor permite Comisiei să maximizeze recuperarea la bugetul Uniunii, respectând în acelaşi timp confidenţialitatea şi desfăşurarea corespunzătoare a acţiunilor de investigare; subliniază că, în acest sens, niciuna dintre părţi nu a furnizat încă niciun feedback, ceea ce împiedică legiuitorii să ajungă la o înţelegere cuprinzătoare a problemelor subiacente, inclusiv sumele specifice recuperate anual de Comisie de la statele membre în caz de daune aduse bugetului Uniunii; subliniază că recuperarea fondurilor de către autorităţile naţionale rămâne în responsabilitatea Comisiei, după cum se menţionează în scrisoarea de misiune a comisarului pentru buget şi antifraudă, în timp ce EPPO nu deţine un mandat de monitorizare a procesului de recuperare; invită statele membre să consolideze cooperarea şi să informeze atât Comisia, cât şi EPPO cu privire la confiscările definitive; îndeamnă la o revizuire a regulamentelor relevante pentru a clarifica rolul EPPO în procesul de recuperare; şi îndeamnă EPPO şi Comisia să adopte o formă convenită de raportare către Parlament; înţelege că acest lucru ar putea necesita dezvoltarea adecvată a sistemului de gestionare al cazurilor al EPPO şi solicită Comisiei să acorde prioritate alocării de resurse către EPPO pentru a răspunde acestei nevoi;

90.salută cooperarea consolidată cu Europol; observă că programul ODIN (Reţeaua operaţională de infrastructură digitală) ar permite exploatarea deplină a volumului de date colectate de EPPO în anchetele sale (peste 1 000 de terabiţi şi în creştere); remarcă faptul că, în acest cadru, EPPO a identificat posibile infracţiuni care nu intră în domeniul sa de competenţă, inclusiv criminalitatea organizată, traficul de droguri, producţia ilicită de ţigări, frauda în materie de investiţii, jocurile de noroc ilegale şi prostituţia (infracţiuni necuprinse în Directiva PIF), precum şi alte infracţiuni care au condus la transmiterea mai multor dosare ca elemente de probă esenţiale pentru anchetele naţionale în curs şi că parchetele naţionale au iniţiat 28 de cazuri noi pentru a investiga în continuare aceste infracţiuni necuprinse în PIF, care nu intră în domeniul de competenţă a EPPO; înţelege că, cu toate acestea, pentru această analiză şi pentru altele, cooperarea cu Europol suferă din cauza limitărilor care decurg din dreptul penal procedural naţional şi din accesibilitatea datelor deţinute de EPPO; subliniază că actuala competenţă a EPPO de a investiga criminalitatea organizată şi spălarea banilor, atunci când sunt legate de fraude care afectează interesele financiare ale UE, ar trebui sprijinită prin resurse adecvate şi o cooperare eficientă cu Europol; consideră că, deşi cooperarea cu Europol trebuie consolidată şi mai mult, aceasta nu poate înlocui pe deplin dezvoltarea platformei analitice interne a EPPO, care rămâne vitală pentru o interpretare rapidă a datelor colectate în cursul anchetelor sale şi pentru stabilirea de strategii operaţionale în cazurile transfrontaliere care necesită acces la întregul sistem de gestionare a cazurilor al EPPO; reaminteşte că, în viitorul său raport de evaluare, Comisia ar trebui să analizeze cu atenţie la ce categorii de infracţiuni trebuie extins mandatul EPPO pentru ca profita pe deplin de potenţialul acestuia; salută apelul EPPO la o cooperare consolidată cu instituţiile Uniunii;

91.este preocupat de numărul tot mai mare de cazuri referitoare la MRR; apreciază informaţiile furnizate în timp util Comisiei şi comisiilor competente ale Parlamentului cu privire la această chestiune; consideră că numărul mare de cazuri active care implică fonduri MRR justifică o intensificare a schimburilor desfăşurate, în special, cu Grupul operativ pentru redresare şi rezilienţă, cu scopul de a identifica posibilele lacune în materie de supraveghere sau control sau tiparele de fraudă şi de a permite Comisiei să îşi actualizeze mecanismele de monitorizare a performanţei şi să aplice măsurile de reducere şi de recuperare concepute recent; reiterează faptul că fondurile MRR sunt fonduri ale Uniunii şi nu naţionale şi sunt de competenţa EPPO şi încurajează Comisia şi alte organe şi autorităţi ale Uniunii să intensifice eforturile de detectare şi să raporteze EPPO cu privire la fiecare situaţie relevantă;

93.ia act de faptul că, în 2023, EPPO a continuat să se bazeze pe contracte interinstituţionale şi pe acorduri bilaterale pentru a achiziţiona bunuri şi servicii la un cost mai mic; observă că, la sfârşitul anului 2023, EPPO era membru activ în 80 de contracte-cadru interinstituţionale şi 22 de acorduri privind nivelul serviciilor sau alte acorduri bilaterale cu alte entităţi ale Uniunii, cu scopul de a maximiza economiile bugetare din instrumentele contractuale existente, în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare;

94.salută călduros participarea Poloniei şi a Suediei la EPPO; este conştient de faptul că acest lucru va avea un impact asupra nevoilor bugetare ale EPPO şi sprijină solicitarea EPPO de a dota EPPO cu resursele necesare pentru a profita de participarea Poloniei şi a Suediei la activităţile sale operaţionale; ia act de faptul că, deşi Irlanda şi Danemarca continuă să îşi exercite opţiunea de neparticipare la EPPO în temeiul protocoalelor nr. 21 şi nr. 22 din TFUE, Ungaria este singurul stat membru rămas care nu a aderat încă la EPPO; invită guvernul ungar să se alăture fără întârziere EPPO; reaminteşte colectarea a 680 000 de semnături pentru susţinerea acestei participări la EPPO, fapt ce evidenţiază o puternică cerere din partea societăţii de a consolida garanţiile juridice împotriva fraudei şi corupţiei care afectează interesele financiare ale Uniunii;

95.observă că, în 2023, nu s-a înregistrat nicio îmbunătăţire majoră în relaţia cu autorităţile irlandeze în ceea ce priveşte participarea la EPPO; reaminteşte că refuzul lor de a coopera cu EPPO pentru executarea mai multor cereri de asistenţă judiciară reciprocă trimise de PED a condus la raportarea de către EPPO a situaţiei către Comisie în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁵); a apreciat următoarea decizie a autorităţilor irlandeze de a-şi modifica legislaţia naţională care oferă cadrul juridic pentru asistenţa judiciară reciprocă acordată EPPO şi subliniază că, începând cu 1 noiembrie 2023, aceasta oferă EPPO asistenţă judiciară reciprocă pe baza acestei recunoaşteri unilaterale; ia act de faptul că nu au avut loc schimburi cu grupul de lucru irlandez inter-agenţii înfiinţat pentru a examina posibila participare viitoare a Irlandei la EPPO; îndeamnă Comisia, EPPO şi autorităţile irlandeze să se angajeze într-un dialog constructiv pentru a găsi o modalitate eficace de cooperare;

96.susţine că orice lipsă a cooperării cu EPPO, din partea oricărui stat membru, fie că participă sau nu la cooperarea consolidată care a instituit EPPO, creează nişe de imunitate şi privilegii care fac ca interesele financiare ale Uniunii să fie apărate în mod neuniform şi ineficient, în cel mai bun caz; îşi reiterează apelul ca Comisia şi statele membre în cauză să depună toate eforturile posibile pentru a integra scenariul actual cu puţinele componente lipsă, dar care totuşi sunt foarte importante, promovând extinderea participării la EPPO în rândul celorlalte state membre care încă nu participă, astfel încât să se protejeze într-o manieră mai eficace bugetele naţionale şi bugetul Uniunii; invită Comisia să monitorizeze îndeaproape nivelul de cooperare al statelor membre cu EPPO şi îndeamnă Comisia să iniţieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor împotriva oricărui stat membru care obstrucţionează în mod sistematic anchetele conduse de EPPO; consideră că participarea la EPPO ar trebui să fie o condiţie prealabilă pentru primirea fondurilor Uniunii;

97.condamnă spionajul sistematic recent consemnat, organizat de guvernul Ungariei împotriva personalului OLAF în timpul unei misiuni de anchetă privind posibila utilizare abuzivă a fondurilor Uniunii de către ELIOS, o societate care are legături cu ginerele prim-ministrului ungar; subliniază că OLAF şi EPPO, ca instituţii fundamentale ale arhitecturii Uniunii de combatere a fraudelor, sunt, din păcate, expuse unor astfel de ameninţări nu numai din partea ţărilor terţe, ci şi în interiorul statelor membre ale UE; subliniază că astfel de acţiuni subminează puternic statul de drept şi integritatea instituţiilor UE; cere să se adopte rapid măsuri solide de protecţie, pentru a proteja personalul instituţional al UE aflat în misiune în statele membre şi pentru a preveni astfel de încălcări inacceptabile în viitor;

CAPITOLUL 10:Comunicarea

100.susţine că o comunicare adecvată şi exactă din partea EPPO ar creşte şi implicarea societăţii civile şi ar creşte numărul de contribuţii potenţiale la anchete; înţelege că EPPO cere ca opţiunea de raportare să fie inclusă în fiecare prezentare standard pentru publicul extern sau în cadrul conferinţelor şi seminarelor, atunci când este posibil şi adecvat; constată că, în 2023, site-ul web al EPPO a fost reproiectat complet, cu un accent principal pe îmbunătăţirea accesibilităţii şi a uşurinţei în utilizare, şi că opţiunea de a raporta o infracţiune este acum afişată în mod vizibil în partea de sus a fiecărei pagini web, împreună cu un banner care evidenţiază această caracteristică pe pagina principală;

101.observă că nivelul resurselor EPPO dedicate comunicării este limitat şi că, având în vedere necesitatea de a stabili autonomia digitală a EPPO, gestionarea site-ului EPPO va trebui să fie realizată intern, necesitând resurse suplimentare, după ce DG Servicii Digitale încetează să furnizeze serviciul respectiv; subliniază că volumul tot mai mare şi caracterul sensibil al anchetelor EPPO necesită atenţie în schimburile cu mass-media, jurnalişti, cetăţeni şi mediul academic; îşi reiterează apelul adresat EPPO de a găsi în mod clar cel mai bun echilibru posibil între transparenţă şi interesul public, pe de o parte, şi confidenţialitatea şi buna desfăşurare a anchetei, pe de altă parte, precum şi de a asigura neutralitatea comunicărilor sale cu privire la activităţile sale;

CAPITOLUL 11:Efectul războiului de agresiune al Rusiei asupra Ucrainei

103.reaminteşte că competenţele EPPO se extind asupra fondurilor Uniunii chiar şi atunci când acestea sunt utilizate în ţări terţe; consideră că acordurile de lucru cu autorităţile ucrainene competente ar putea mări efectiv nivelul de protecţie a intereselor financiare ale Uniunii în urma angajamentelor relevante asumate pentru a sprijini Ucraina şi populaţia sa; salută eforturile depuse de autorităţile ucrainene în ceea ce priveşte măsurile anticorupţie, dar reaminteşte că această ţară se confruntă în continuare cu o rată ridicată a corupţiei şi a fraudei, solicitând să se ia măsuri de precauţie suplimentare şi măsuri suplimentare de combatere a corupţiei pentru a atinge obiectivele în materie de transparenţă; este conştient că transmiterea de probe a avut loc în executarea cererilor de asistenţă judiciară reciprocă şi salută perspectiva activării unui grup operativ comun cu autorităţile ucrainene pentru a coordona anchetele; reaminteşte Comisiei şi altor instituţii, organe, oficii şi agenţii ale Uniunii importanţa detectării şi a transmiterii în timp util către EPPO a contribuţiilor la anchete.

Rezolutia 1614/07-mai-2025 conţinând observaţiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Parchetului European aferent exerciţiului financiar 2023

Jurnalul Oficial seria L