Capitolul 3 - Gestiunea internă, performanţa şi controlul intern - Rezolutia 1614/07-mai-2025 conţinând observaţiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Parchetului European aferent exerciţiului financiar 2023
Acte UE
Jurnalul Oficial seria L
În vigoare Versiune de la: 8 Octombrie 2025
CAPITOLUL 3:Gestiunea internă, performanţa şi controlul intern
21.salută faptul că, în 2023, Colegiul s-a reunit de 22 de ori şi a adoptat 73 de decizii, printre care strategia antifraudă 2023-2025, politica de combatere a hărţuirii pentru personal şi pentru membrii Colegiului sau pentru procurorii europeni delegaţi;
22.recunoaşte că EPPO şi-a continuat eforturile de a crea un sistem de monitorizare a creşterii eficienţei şi a economiilor în costuri şi observă că, în 2023, acesta a lansat o revizuire a proceselor de planificare şi monitorizare strategică şi operaţională a bugetului şi a activităţilor, precum şi a proceselor de recrutare, pentru a îmbunătăţi rapiditatea şi competenţele dobândite; subliniază că, în general, sistemele de control intern în vigoare sunt eficiente;
23.ia act de faptul că, pentru a dezvolta şi mai mult cadrul de asigurare al EPPO, auditorul intern al EPPO pentru chestiuni neoperaţionale (IAS) a iniţiat, în 2023, o revizuire limitată a elementelor constitutive ale asigurării EPPO; consideră că acest angajament, programat să fie finalizat în cursul anului 2024, va oferi recomandări pentru a consolida capacitatea ordonatorului de credite de a emite o declaraţie de asigurare credibilă;
24.salută exerciţiul de evaluare comparativă efectuat de structura de audit intern (IAC) prin care s-au comparat resursele umane mobilizate ale EPPO cu un set de alte entităţi ale Uniunii şi parchete naţionale, în raport cu un set standardizat de piloni, care include sprijinul administrativ şi activităţile operaţionale; observă că, în 2023, IAC a testat mediul de supraveghere internă şi a efectuat primul audit intern ca o analiză a mediului de lucru şi a controalelor interne ale biroului descentralizat al EPPO din Sofia, Bulgaria;
25.reafirmă că IAS şi IAC ar trebui să îşi coordoneze acţiunile pentru a consilia şi a sprijini EPPO în stabilirea principalelor sale procese esenţiale şi în atingerea obiectivelor sale;
26.remarcă faptul că EPPO şi-a dezvoltat propria capacitate de achiziţie, care decurge din propriile proceduri specifice de achiziţii, lansate în 2023, şi îşi gestionează propriile contracte specifice şi bonuri de comandă în implementarea actualelor contracte-cadru semnate în 2023; observă că EPPO continuă, în paralel, să îşi utilizeze capacitatea de achiziţie prin acorduri privind nivelul serviciilor cu alte instituţii, organe, oficii şi agenţii ale Uniunii, precum şi prin aderarea la contracte interinstituţionale cu diferiţi operatori de pe piaţă;
27.este conştient că, în 2023, directorul administrativ a stabilit standardele minime (criterii de evaluare) pentru fiecare dintre cele 17 principii de control intern bazate pe cadrul integrat de control COSO 2013 şi stabilite de cadrul de control intern al EPPO (ICF) ca elemente constitutive ale sistemului de control intern al EPPO; observă că, din cele 72 de criterii de conformitate, 51 sunt considerate ca fiind îndeplinite, în timp ce pentru 20 sunt prezente unele elemente, dar este de dorit ca acestea să fie dezvoltate mai mult şi că, pentru un singur criteriu, nu s-a observat o aplicare semnificativă; apreciază că, de la adoptarea sa de către Colegiu în martie 2021, 71% din evaluarea ICF adoptată a fost aplicată cu succes, însă trebuie depuse eforturi suplimentare pentru a pune pe deplin în aplicare restul de 29%;
28.salută faptul că, la 1 martie 2023, a fost adoptată o versiune actualizată a strategiei antifraudă a EPPO pentru perioada 2023-2025, care stabileşte obiectivele de combatere a fraudei la toate nivelurile organizaţiei, în contextul unui plan de acţiune specific care face parte din mediul de control intern al EPPO şi este monitorizat periodic; apreciază revizuirea anuală a planului de acţiune privind strategia antifraudă de către responsabilul de control intern al EPPO, care informează directorul administrativ cu privire la rezultatele acestei revizuiri;
29.este conştient că, în conformitate cu normele sale financiare, EPPO asigură un nivel adecvat al tranzacţiilor financiare şi al procedurilor de achiziţii prin controale ex post ale tranzacţiilor financiare (plăţi, angajamente şi ordine de recuperare) şi ale procedurilor de achiziţii pentru perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2023;
30.observă creşterea numărului de rapoarte privind infracţiunile transmise EPPO (4 187 în 2023 faţă de 3 318 în 2022 şi 2 832 în 2021) şi, prin urmare, creşterea numărului de investigaţii deschise (1 371 în 2023 comparativ cu 865 în 2022 şi 567 în 2021) şi a estimărilor privind daunele (19,27 miliarde EUR în 2023 faţă de 14,1 miliarde EUR în 2022 şi 5,4 miliarde EUR în 2021); remarcă faptul că rapoartele din partea părţilor private (2 494, ceea ce reprezintă cu 29% mai mult decât în 2022) şi din partea autorităţilor naţionale (1 562, cu 24% mai mult decât în 2022) reprezintă cea mai mare parte a contribuţiilor operaţionale primite şi regretă că rapoartele din partea altor instituţii, organe, oficii şi agenţii ale Uniunii continuă să fie foarte puţine (108), ceea ce sugerează că nu s-a realizat nicio îmbunătăţire semnificativă în ceea ce priveşte detectarea şi raportarea din partea acestora; constată că numărul de puneri sub acuzare (139 în 2023 comparativ cu 87 în 2022 şi 5 în 2021), împreună cu ordinele de îngheţare obţinute de EPPO (1,5 miliarde EUR faţă de 359,1 milioane EUR în 2022 şi 147 de milioane EUR în 2021) indică creşterea nivelului de performanţă al EPPO;
31.constată că, în comparaţie cu 2022, numărul de cazuri ale EPPO aproape s-a dublat în 2023, ajungând la 1 927 de anchete active; salută activităţile fructuoase ale EPPO din 2023, care au inclus 139 de puneri sub acuzare, 339 de cazuri legate de TVA şi peste 200 de anchete privind execuţia fondurilor NextGenerationEU; constată, de asemenea, că EPPO a început să aducă în faţa instanţelor naţionale mai mulţi autori de fraude împotriva fondurilor Uniunii;
32.constată că, în 2023, 48 de cauze s-au încheiat cu o condamnare judiciară (faţă de 20 de cazuri în 2022) şi că suma confiscată a fost de 60 de milioane EUR (faţă de 2 milioane EUR în 2021); subliniază că este important să se informeze în mod sistematic cu privire la cursul dat acestor cazuri din perspectiva măsurilor financiare adoptate (confiscare şi recuperare), pentru a se înţelege mai bine impactul acţiunilor EPPO; salută acţiunile întreprinse de EPPO şi de Comisie cu scopul de a îşi raţionaliza comunicările şi de a le alinia la exigenţele unor eventuale proceduri administrative pentru adoptarea de măsuri menite să restabilească bugetul Uniunii afectat de infracţiuni financiare; invită din nou Comisia să sprijine EPPO în activităţile de monitorizare şi de urmărire, astfel încât resursele limitate ale EPPO să nu fie îndepărtate de la misiunea lor de investigare şi de urmărire; acolo unde este posibil şi adecvat, încurajează EPPO să se implice într-o cooperare mai bună cu celelalte componente ale arhitecturii antifraudă a Uniunii, precum Eurojust şi Europol, sau să recurgă, prin intermediul OLAF, la serviciile de coordonare antifraudă stabilite în statele membre pentru a monitoriza rezultatele investigaţiilor sale;
33.remarcă rolul esenţial al recuperării activelor provenite din infracţiuni pentru a crea un factor de descurajare credibil pentru criminalitatea organizată; salută participarea EPPO la reţelele internaţionale pentru a-şi promova şi mai mult operaţiunile de recuperare a activelor provenite din infracţiuni; evidenţiază că Comisia trebuie să invite EPPO să participe la reţeaua recent creată de cooperare pentru recuperarea şi confiscarea activelor; constată că anchetarea şi urmărirea penală efective şi la timp a infracţiunilor legate de fraudă pot aduce economii semnificative la bugetul Uniunii şi la bugetele statelor membre;
34.este preocupat de numărul tot mai mare de investigaţii ale EPPO privind implementarea planurilor de redresare şi rezilienţă (PNRR) (la sfârşitul anului 2023 erau 233 de investigaţii, comparativ cu 15 cazuri la sfârşitul anului 2022) şi de prejudiciul lor financiar estimat (1,86 miliarde EUR); este deosebit de preocupat de faptul că, în pofida numărului mare de investigaţii, în prezent nu există nicio obligaţie a statelor membre de a raporta Comisiei cazurile MRR prin intermediul Sistemului de gestionare a neregulilor (IMS); reaminteşte obligaţia de a raporta către EPPO toate cazurile de fraudă care afectează MRR şi subliniază că astfel de cazuri sunt relevante şi pentru măsurile legate de EDES; subliniază că volumul de muncă al EPPO, iniţial subestimat, a crescut semnificativ şi se preconizează că va continua să crească, în special din cauza numărului tot mai mare de cazuri legate de MRR, şi că analizele relevante sugerează o posibilă creştere exponenţială a numărului de cazuri de fraudă, corupţie, dublă finanţare şi conflicte de interese în următorii ani; invită EPPO să analizeze şi să identifice în mod sistematic tipurile de fraudă din statele membre în care au fost detectate mai multe cazuri legate de MRR şi să le comunice statelor membre, Comisiei şi Grupului operativ pentru redresare şi rezilienţă, cu scopul de a consolida măsurile preventive de atenuare a cazurilor de fraudă; invită EPPO, Comisia şi OLAF să coopereze strâns cu obiectivul de a reduce la minimum, pe cât posibil, impactul unor astfel de comportamente frauduloase asupra bugetului Uniunii şi a proteja realizările obiectivelor MRR; reaminteşte invitaţia adresată Comisiei de a oferi îndrumări adecvate EPPO cu privire la modul de a susţine şi de a încuraja adoptarea măsurilor de remediere în urma investigaţiei independente a EPPO şi a urmăririi penale a fraudelor care afectează MRR, precum şi de a informa autoritatea bugetară în ceea ce priveşte opţiunile disponibile;
35.înţelege că EPPO a reacţionat la solicitarea Parlamentului de a institui un sistem mai bun de monitorizare şi o mai bună urmărire a investigaţiilor şi urmăririlor penale, lansând un proiect privind instrumentele statistice digitale care ar permite o mai bună utilizare a datelor pe care le prelucrează, precum şi dezvoltând o capacitate de analiză strategică pentru a identifica modelele de fraudă; împărtăşeşte opinia EPPO potrivit căreia succesul acestor eforturi este direct legat de resursele disponibile şi invită Comisia să ia în considerare aceste activităţi şi costurile aferente pentru viitoarele propuneri privind Regulamentul (UE) 2017/1939 şi dotările bugetare;
36.apreciază eforturile EPPO de a stabili indicatori-cheie de performanţă (ICP) pentru activităţile operaţionale şi administrative, cu obiective specifice datorită modelului său de afaceri specific; îşi menţine observaţia privind necesitatea ca activităţile operaţionale să includă o referire la sumele puse sub sechestru, confiscate şi, în cele din urmă, recuperate la bugetul Uniunii, a căror protejare este, în ultimă instanţă, raţiunea de a fi a arhitecturii antifraudă din care face parte şi EPPO; înţelege că acţiunile de monitorizare şi de urmărire, inclusiv raportarea cu privire la rezultatele recuperării, nu intră în sfera de competenţă a EPPO şi necesită resurse şi prerogative specifice care nu fac parte din misiunea EPPO; solicită Comisiei să sprijine EPPO pentru a identifica indicatorii asociaţi îndeplinirii acestei sarcini esenţiale, subliniind că un sistem de monitorizare mai bun şi mai multe date cu o bună granularitate şi agregate în clustere în funcţie de tipologia abaterilor, de sectorul de interes sau de zona geografică ar putea permite investigaţiilor EPPO să aibă un impact mai tangibil şi facilita identificarea modelelor de fraudă;