Capitolul 2 - Gestiunea bugetară şi financiară - Rezolutia 1614/07-mai-2025 conţinând observaţiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Parchetului European aferent exerciţiului financiar 2023

Acte UE

Jurnalul Oficial seria L

În vigoare

Versiune de la: 8 Octombrie 2025

CAPITOLUL 2:Gestiunea bugetară şi financiară

5.constată că bugetul definitiv total alocat EPPO pentru 2023 a fost de 65,9 milioane EUR, crescând substanţial (cu 14,7%) de la cele 51,2 milioane EUR care au fost alocate în 2022, în timp ce bugetul pe 2021 (26,2 milioane EUR) viza o perioadă anterioară autonomiei financiare a EPPO; observă că bugetul EPPO include majorarea, acordată de autoritatea bugetară la cererea EPPO din iunie 2023, cu 500 000 EUR (cererea a inclus, de asemenea, resurse umane legate de consolidarea esenţială a capacităţii de securitate a EPPO, ceea ce a condus la acordarea a opt posturi suplimentare în schema de personal); apreciază că nu s-au returnat fonduri în 2023, faţă de 10% (5,9 milioane EUR) din bugetul iniţial în 2022 şi 21% (9,5 milioane EUR) în 2021; reafirmă că este necesar ca EPPO să dispună de resurse suficiente pentru a-şi îndeplini în mod adecvat mandatul;

6.salută creşterea nivelului de execuţie bugetară, care a fost de 99,6% în 2023 (faţă de 98,1% în 2022 şi 97,4% în 2021); consideră că rata globală de execuţie a plăţilor a progresat în 2023, ajungând la 85,3% (comparativ cu 76,6% şi 71% în 2022 şi 2021) şi că termenul mediu de plată a scăzut la 17 zile, comparativ cu 23,8 în 2022 şi 21,0 în 2021; observă că modulul de facturare electronică (facturarea electronică) a fost introdus începând din iunie 2023 şi va contribui să reducă şi mai mult sarcinile administrative, termenele de plată şi costurile totale de prelucrare; încurajează îmbunătăţirea în continuare a proceselor operaţionale pentru a maximiza eficienţa;

7.înţelege că, întrucât cererile de dotare bugetară au fost satisfăcute doar parţial, EPPO şi-a concentrat resursele financiare pe integrarea unor procurori europeni delegaţi suplimentari, ceea ce are un impact asupra capacităţii EPPO de a conduce numărul tot mai mare de investigaţii şi de urmăriri penale, asupra necesităţii de a îmbunătăţi securitatea organizaţiei şi asupra menţinerii sistemului său de gestionare a cazurilor, fapt ce a putut afecta în mod negativ gestionarea investigaţiilor transfrontaliere; subliniază că este important să fie asigurată o finanţare suplimentară şi să fie consolidată schema de personal pentru a permite EPPO să combată în mod eficient criminalitatea organizată, să protejeze interesele financiare ale UE şi să susţină statul de drept, care sunt priorităţi-cheie ale UE; cere o majorare specifică a finanţării în următorul cadru financiar multianual (CFM) pentru a se asigura că acesta îşi poate îndeplini în continuare obiectivele şi obligaţiile;

8.a remarcat că, după ce a devenit autonom financiar în iunie 2021, EPPO a tratat cu prioritate cheltuielile operaţionale asociate măsurilor de anchetă, urmărire şi securitate, ceea ce a condus la limitarea cheltuielilor neoperaţionale pentru serviciile de asistenţă de bază; remarcă faptul că, în acest context, suma totală de 28 312 075 EUR a fost alocată liniilor de cheltuieli operaţionale (titlul 3), reprezentând 43% din bugetul final al EPPO pentru 2023 (faţă de 21 047 346 EUR, adică 41% în 2022); observă că principalii factori de cost pentru aceste activităţi au fost remunerarea procurorilor europeni delegaţi (51% din activităţile operaţionale comparativ cu 42% în 2022), urmată de activităţi operaţionale în domeniul TIC, cum ar fi întreţinerea şi dezvoltarea sistemului EPPO de gestionare a cazurilor (19% faţă de 28% în 2022) şi serviciile lingvistice (activităţi legate de traducere şi interpretare) (14%, la fel ca în 2022);

9.constată că remuneraţia procurorilor europeni delegaţi a ajuns la 14,5 milioane EUR (faţă de 8,7 milioane EUR în 2022) şi reprezintă principalele cheltuieli operaţionale, din cauza creşterii numărului de procurori europeni delegaţi activi în cursul anului 2023; salută aderarea Poloniei şi Suediei la EPPO, care a fost anunţată în 2024; ia act de faptul că aceasta nu a afectat cheltuielile din 2023 şi vizează doar marginal bugetul pe 2024, din cauza recrutării tardive şi treptate a doi procurori europeni şi a numărului de procurori europeni delegaţi; înţelege că o estimare mai solidă a costurilor nu va fi posibilă până în 2025; salută includerea în program a obiectivului de a adera la EPPO al noului guvern irlandez; invită guvernul ungar, singurul stat membru care nu a aderat încă la EPPO, în pofida absenţei oricărui impediment juridic sau constituţional, să adere fără întârziere la EPPO;

11.este conştient că se preconizează că costurile pentru serviciile de traducere vor creşte şi mai mult, în conformitate cu volumul tot mai mare de cazuri al EPPO, şi recunoaşte că sunt necesare resurse suplimentare pentru traducere; salută atât orientările interne elaborate vizând utilizarea serviciilor de traducere, cu scopul de a controla mai bine costurile, inclusiv recomandarea de a folosi traducerea automată ori de câte ori este posibil, dar şi furnizori naţionali de servicii în limita permisă de regulamentul actual pentru a rezolva această problemă; observă, în acest sens, că, deşi articolul 107 din Regulamentul (UE) 2017/1939 prevede ca serviciile de traducere necesare pentru funcţionarea administrativă a EPPO la nivel central să fie furnizate de Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene, acesta prevede, de asemenea, gestionarea diferită a chestiunilor operaţionale şi urgente şi împuterniceşte procurorii europeni delegaţi să decidă cu privire la modalităţile de traducere în scopul investigaţiilor în conformitate cu dreptul intern aplicabil;

12.ia act de faptul că, în 2023, EPPO a semnat 234 de contracte specifice în temeiul contractelor-cadru existente, în valoare totală de peste 11 milioane EUR, cu o creştere semnificativă a utilizării contractelor-cadru ale EPPO (82 de contracte specifice cu o valoare de peste 6,5 milioane EUR), ca urmare, în mare măsură, a utilizării contractului-cadru al EPPO pentru furnizarea de servicii în domeniul sistemelor informatice; observă că un singur contract, referitor la sistemul EPPO de gestionare a cazurilor, a fost atribuit printr-o procedură negociată fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare din motive de extremă urgenţă;

13.observă că creditele reportate din exerciţiul anterior 2022 s-au ridicat la 10 969 680 EUR (24,4% din bugetul final al EPPO pe 2022), din care 84,8% au fost consumate (9 307 392 EUR) şi 15,2% au fost anulate (faţă de 21,4% în 2022) şi constată că previziunile indică o altă reportare în 2024, în aşteptarea finalizării rezultatelor, pentru creditele de plată (reportarea din 2023 în 2024 s-a ridicat la 9 392 989 EUR); înţelege că anularea parţială este o consecinţă a stabilirii progresive a practicilor administrative ale EPPO în urma autonomiei financiare pe care a obţinut-o în 2021; constată că creditele reportate anulate pentru bugetele aprobate din 2022 şi 2023 nu au putut fi nici utilizate cu contractele existente sau noi, nici sincronizate cu principiul anualităţii, iar planificarea cheltuielilor corespunzătoare, legate în principal de traducere, reuniuni, misiuni şi contractanţi externi, nu a putut fi corectă din cauza lipsei datelor şi cifrelor anterioare şi a evoluţiei rapide a organizaţiei; apreciază că aceste probleme vor fi soluţionate treptat datorită consolidării continue a capacităţii administrative a EPPO şi că, deşi nu se poate face o estimare completă în prealabil din cauza naturii activităţii operaţionale a EPPO, nivelul preconizat al creditelor anulate va scădea în 2024;

16.îşi reiterează observaţia cu privire la fişa financiară legislativă caducă din 2017, care se consideră că nu mai este adecvată scopului din cauza subestimării considerabile a volumului de muncă; reaminteşte rezoluţia sa anterioară, subliniind că absenţa unei evaluări bugetare la jumătatea perioadei obligă EPPO să aştepte până la sfârşitul procesului de adoptare a bugetului pentru a clarifica nivelul resurselor pe care le poate aplica în anul următor şi limitează capacitatea EPPO de a anticipa activităţile pregătitoare pentru execuţia bugetului, precum şi opţiunile care ar trebui puse la dispoziţie pentru a obţine o flexibilitate maximă în dezvoltarea unei infrastructuri organizaţionale pentru un proiect la fel de inovator precum EPPO; constată că acest lucru afectează în special începerea cât mai devreme a recrutării, întârziind, printre altele, progresele în direcţia ocupării depline a posturilor şi capacitatea generală de absorbţie a EPPO;

17.susţine că resursele bugetare şi umane alocate EPPO ar trebui să fie adecvate pentru a permite îndeplinirea eficientă şi cu succes a mandatului său şi gestionarea normală a procedurilor administrative aferente; îşi reiterează apelul adresat Comisiei de a revizui cadrul bugetar al EPPO în strânsă cooperare cu acesta pentru a găsi modalităţi adecvate de a-l sprijini în activitatea sa; invită Comisia să aloce resurse suplimentare justificate de numărul tot mai mare de cazuri complexe şi subliniază că acestea nu ar trebui să depindă de revizuirea Regulamentului (UE) 2017/1939 şi a mandatului EPPO, ci mai degrabă de importanţa combaterii criminalităţii organizate şi a protecţiei intereselor financiare ale Uniunii în următorul cadru financiar multianual;

18.subliniază că activităţile EPPO contribuie la protejarea intereselor financiare ale UE şi ar trebui să recupereze sume din bugetul UE care nu au fost utilizate în scopul preconizat din cauza activităţilor infracţionale; consideră că sumele rezultate în urma măsurilor de punere sub sechestru şi de confiscare adoptate de procurorii europeni delegaţi în statele membre ar putea, după deducerea costurilor suportate de autorităţile statelor membre pentru punerea în aplicare a acestor măsuri, să revină la bugetul Uniunii, în conformitate cu articolul 38 din Regulamentul (UE) 2017/1939; consideră că posibilele venituri rezultate din măsurile de punere sub sechestru şi de confiscare ar trebui contabilizate în bugetul Uniunii ca venituri nealocate; invită Comisia să ia măsurile necesare împreună cu autorităţile naţionale competente pentru a permite înscrierea acestor sume în bugetul Uniunii;

19.recunoaşte că EPPO contribuie în mod clar la valoarea adăugată europeană în ceea ce priveşte coordonarea şi cooperarea cu statele membre la investigarea şi urmărirea penală a infracţiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii şi că EPPO a îndeplinit obiectivele stabilite în Regulamentul (UE) 2017/1939 în această privinţă; se aşteaptă ca statele membre să respecte obligaţiile legale şi să raporteze EPPO toate cazurile pertinente; constată cu îngrijorare că, în mai multe cazuri, statele membre au declarat drept cazuri de competenţă naţională infracţiunile care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii şi care ţin de competenţa EPPO; observă că chestiunile de competenţă dintre autorităţile naţionale şi procurorii europeni delegaţi au apărut în mai multe cazuri din mai multe ţări; este conştient că, în conformitate cu articolul 25 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2017/1939, cazurile de dezacord cu privire la competenţele EPPO trebuie soluţionate de aceeaşi autoritate judiciară naţională care este responsabilă cu stabilirea organismului competent pentru urmărirea penală la nivel naţional; regretă că, în multe state membre participante, procedurile în vigoare şi autorităţile naţionale cărora li s-au încredinţat deciziile privind astfel de cazuri referitoare la conflictele de competenţă nu sunt stabilite în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939; subliniază că, în cazurile de conflicte de competenţă între EPPO şi o autoritate naţională de urmărire penală, autoritatea naţională competentă să decidă cu privire la atribuirea competenţelor ar putea ajunge la o concluzie fără a solicita o decizie preliminară din partea Curţii de Justiţie şi ar putea, în schimb, adopta o decizie obligatorie pentru EPPO şi subliniază că acest lucru contravine spiritului Regulamentului (UE) 2017/1939, care prevede că, în conformitate cu articolul 267 din TFUE, Curtea de Justiţie are competenţa de a pronunţa o hotărâre preliminară cu privire la interpretarea dispoziţiei privind conflictele de competenţă dintre EPPO şi autorităţile naţionale; consideră că situaţia actuală este lipsită de claritate juridică; încurajează toate statele membre să colaboreze mai îndeaproape cu EPPO; subliniază că competenţa EPPO este prezentată în mod clar la articolul 22 alineatele (1) şi (2) şi la articolul 23 din Regulamentul (UE) 2017/1939 şi că toate statele membre trebuie să respecte acest regulament; observă că, atunci când statele membre au îndoieli cu privire la competenţa EPPO într-un anumit caz, există posibilitatea de a adresa o întrebare preliminară Curţii de Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri preliminare în temeiul articolului 267 din TFUE şi al articolului 42 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/1939; îndeamnă Comisia ca, atunci când există o încălcare a Regulamentului (UE) 2017/1939, să înainteze cazul Curţii de Justiţie; constată cu îngrijorare că problema competenţei poate duce la întreruperea anchetei; îşi exprimă îngrijorarea cu privire la pierderea potenţială a elementelor de probă atunci când are loc întreruperea cazurilor; invită Comisia să colecteze informaţii privind cazurile de conflicte de competenţă pentru raportul de evaluare care va fi prezentat în 2026;

20.reafirmă că articolul 91 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2017/1939 trebuie pus în aplicare în mod corespunzător şi subliniază că trebuie luate în considerare caracteristicile specifice ale cheltuielilor de urmărire şi investigare, inclusiv cazurile excepţionale ale cheltuielilor operaţionale ale EPPO reglementate de dispoziţia respectivă; înţelege că, în 2023, a fost semnat un prim acord de finanţare în cadrul unui proiect-pilot pentru a rambursa cererile formulate în temeiul articolului 91 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2017/1939, cu scopul de a acoperi măsurile de investigare extrem de costisitoare derulate la nivel naţional în numele EPPO; apreciază faptul că plata corespunzătoare a fost auditată de Curte în cursul auditului din 2023 şi a fost considerată conformă cu legile şi reglementările în vigoare;