Rezolutia 1601/07-mai-2025 conţinând observaţiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2023, secţiunea V - Curtea de Conturi
Acte UE
Jurnalul Oficial seria L
În vigoare Versiune de la: 8 Octombrie 2025
Rezolutia 1601/07-mai-2025 conţinând observaţiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2023, secţiunea V - Curtea de Conturi
Dată act: 7-mai-2025
Emitent: Parlamentul European
PARLAMENTUL EUROPEAN,
- având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2023, secţiunea V - Curtea de Conturi,
- având în vedere articolul 102 şi anexa V la Regulamentul său de procedură,
- având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A10-0047/2025),
A.întrucât, în contextul procedurii de descărcare de gestiune, autoritatea care acordă descărcarea de gestiune doreşte să sublinieze că este deosebit de important să se întărească şi mai mult legitimitatea democratică a instituţiilor Uniunii prin îmbunătăţirea transparenţei şi a răspunderii, prin punerea în aplicare a conceptului întocmirii bugetului în funcţie de performanţe şi prin buna administrare a resurselor umane;
B.întrucât Curtea de Conturi (denumită în continuare "Curtea") este auditorul extern al Uniunii, căruia i s-a încredinţat sarcina de a evalua, prin intermediul unei activităţi de audit independente, profesionale şi de impact, economia, eficacitatea, eficienţa, legalitatea şi regularitatea acţiunilor Uniunii pentru a îmbunătăţi răspunderea de gestiune, transparenţa şi gestiunea financiară, crescând astfel încrederea cetăţenilor şi răspunzând în mod eficace dificultăţilor actuale şi viitoare cu care se confruntă Uniunea;
C.întrucât, fără a aduce atingere articolelor 287 şi 319 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), în fiecare an de la închiderea exerciţiului financiar 1987, Curtea a mandatat un auditor extern independent pentru a-i audita conturile de venituri şi cheltuieli şi, de la întocmirea raportului privind exerciţiul financiar 1992, rapoartele auditorilor externi au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;
D.întrucât răspunderea în materie de gestiune faţă de autorităţile bugetare este asigurată prin intermediul raportului anual de activitate al Secretarului General al Curţii, al cărui scop, în conformitate cu articolul 74 alineatul (9) din Regulamentul financiar, este de a furniza informaţii cu privire la utilizarea resurselor, inclusiv a sistemelor, precum şi cu privire la eficienţa şi eficacitatea sistemelor de control intern ale Curţii;
E.întrucât, prin îndeplinirea sarcinilor sale în mod transparent şi independent, Curtea contribuie la controlul democratic, la dezbaterea publică şi la buna gestiune financiară a Uniunii;
F.întrucât Curtea a adoptat poziţia potrivit căreia, pentru a evalua guvernanţa, răspunderea de gestiune şi transparenţa Uniunii, precum şi calitatea şi fiabilitatea informaţiilor şi a datelor raportate cu privire la punerea în aplicare a politicilor Uniunii, cea mai bună soluţie ar fi ca Curtea să fie mandatată să auditeze toate instituţiile, organele, oficiile şi agenţiile Uniunii înfiinţate prin tratate sau în temeiul acestora şi toate structurile interguvernamentale importante pentru funcţionarea Uniunii; întrucât Parlamentul sprijină ferm Curtea şi ar saluta iniţiativele care ar consolida capacitatea acesteia de a-şi îndeplini mandatul,
1.observă că bugetul Curţii se încadrează la rubrica 7 din CFM, "Administraţia publică europeană", care s-a ridicat la 12,3 miliarde EUR în 2023 (reprezentând 6,4% din bugetul total al Uniunii); ia act de faptul că bugetul de aproximativ 0,2 miliarde EUR al Curţii reprezintă aproximativ 1,5% din cheltuielile administrative totale ale Uniunii şi mai puţin de 0,1% din cheltuielile totale ale Uniunii;
2.constată că, în Raportul său anual pentru exerciţiul financiar 2023, Curtea a examinat un eşantion de 70 de operaţiuni de la rubrica "Administraţie", cu 10 mai mult decât în 2022; observă totodată că Curtea a precizat că cheltuielile administrative cuprind cheltuielile cu resursele umane, inclusiv cheltuielile cu pensiile, care în 2023 au reprezentat aproximativ 70% din cheltuielile administrative totale, şi cheltuielile pentru clădiri, echipamente, energie, comunicaţii şi tehnologia informaţiei, precum şi că activitatea desfăşurată de-a lungul mai multor ani indică faptul că, în general, aceste cheltuieli prezintă un risc scăzut;
3.salută creşterea continuă a numărului de operaţiuni auditate de Curte în cadrul rubricii "Administraţie"; ia act de faptul că este planificat un audit privind funcţia publică europeană, dar reaminteşte că este important să se efectueze o investigaţie mai aprofundată a cheltuielilor administrative şi solicită din nou ca aceasta să includă în lucrările sale date cuprinzătoare referitoare la toate instituţiile, cu scopul de a oferi o bază coerentă pentru o procedură de descărcare de gestiune consecventă;
4.constată că 21 (30%) dintre cele 70 de operaţiuni conţineau erori, dar Curtea, pe baza celor cinci erori care au fost cuantificate, estimează că nivelul de eroare se situează sub pragul de semnificaţie;
5.constată că, pentru a garanta respectarea aceloraşi principii de transparenţă, răspundere de gestiune şi independenţă pe care Curtea le aplică entităţilor auditate, situaţiile financiare ale Curţii sunt auditate de un auditor extern independent;
6.observă că bugetul general al Curţii pentru 2023 s-a ridicat la 175 059 922 EUR, ceea ce reprezintă o creştere de 7,97% faţă de 162 141 175 EUR în 2022; constată că această creştere s-a datorat în principal ajustărilor salariale şi celor nouă noi posturi temporare legate de NextGenerationEU; constată că, pentru 2023, 88,5% din credite au fost destinate membrilor şi angajaţilor Curţii, în timp ce 11,5% au fost destinate clădirilor, echipamentelor şi cheltuielilor diverse;
7.constată că rata de execuţie a angajamentelor şi a plăţilor a fost ridicată, deşi uşor mai scăzută decât în 2022; observă că rata de utilizare a creditelor a fost de 97,92%, iar plăţile au reprezentat 94,45% din totalul angajamentelor, comparativ cu 98,12% şi, respectiv, 95,26% în 2022;
8.observă că războiul ilegal şi nejustificat de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a generat, în diverse moduri, presiuni bugetare asupra Curţii, inclusiv prin creşterea inflaţiei şi a ajustărilor salariale, prin creşterea puternică a costurilor energiei electrice şi ale încălzirii;
9.subliniază că execuţia bugetară pentru 2023 a fost afectată de doi factori, ceea ce explică rata uşor mai scăzută decât în 2022:
1.nivelul inflaţiei mai ridicat decât cel prevăzut în buget şi indexările preţurilor rezultate care afectează contractele noi şi pe cele existente, ceea ce a generat nevoi bugetare suplimentare pentru acoperirea cheltuielilor nesalariale şi, în special, a liniilor bugetare pentru energie şi IT; aceste creşteri ale creditelor au devenit posibile în cele din urmă în principal ca urmare a subutilizării anumitor credite din capitolul 1 0 (Membrii instituţiilor), din capitolul 1 2 (Funcţionari şi agenţi temporari) şi din titlul 2, din linii bugetare precum "Publicaţii", "Consultări, studii şi monitorizări cu caracter limitat" şi "Cheltuieli legate de interpretare";
2.rata mai mare de rotaţie a agenţilor contractuali şi a experţilor naţionali detaşaţi (END) (contractele unor END nu au fost prelungite şi câţiva END au reuşit la un concurs intern pentru agenţi temporari), întârzieri şi dificultăţi în procedurile de recrutare, ca pentru toate organismele europene situate în Luxemburg;
10.ia act de faptul că, în cursul anului 2023, Curtea a efectuat 36 de transferuri bugetare în valoare totală de 5 676 379 EUR, menite să asigure buna funcţionare a diferitelor servicii ale Curţii şi satisfacerea oricăror nevoi conexe;
11.ia act de faptul că, în 2023, Curtea a achiziţionat bunuri şi servicii în valoare totală de 23 426 750,05 EUR (5 512 853 EUR în 2022 şi 15 215 515 EUR în 2021), din care achiziţiile de la furnizori locali s-au ridicat la 21 453 665,05 EUR (4 848 701 EUR în 2022 şi 10 144 812 EUR în 2021);
12.constată cu satisfacţie că auditorul extern a declarat că resursele alocate au fost utilizate în scopul preconizat şi că procedurile de control instituite de ordonatorii de credite au oferit garanţiile necesare pentru a se asigura faptul că operaţiunile financiare respectă normele şi reglementările aplicabile;
13.salută faptul că bugetul total pentru misiuni al Curţii (membrii şi personalul), stabilit iniţial la 2 722 500 EUR, a scăzut cu 4,4%, ajungând la 2 602 500 EUR, având în vedere modificările metodelor de lucru ale Curţii în urma pandemiei;
14.invită Curtea să efectueze o revizuire cuprinzătoare a indemnizaţiilor de deplasare şi de şedinţă, asigurându-se că cheltuielile sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, justificate şi sustenabile din punctul de vedere al mediului, inclusiv prin recurgerea mai frecventă la reuniuni hibride pentru a reduce cheltuielile inutile şi emisiile de dioxid de carbon;
15.salută faptul că, în 2023, numărul vizitelor efectuate de Curte la faţa locului a crescut considerabil în comparaţie cu ultimii trei ani, când se aplicau încă parţial restricţii de călătorie şi de sănătate publică legate de COVID; ia act de faptul că auditorii au petrecut în total 4 897 de zile în statele membre şi în afara Uniunii, în comparaţie cu 2 984 de zile în 2022, 1 156 de zile în 2021, 1 190 de zile în 2020 şi 3 605 zile în 2019;
16.ia act de faptul că, în cursul anului 2023, Curtea a prezentat două rapoarte anuale, patru rapoarte anuale specifice, 29 de rapoarte speciale, patru avize şi şase documente de analiză, totalizând 45 de documente;
17.ia act de faptul că, dintre cele 29 de măsuri strategice din strategia Curţii pentru perioada 2021-2025, una a fost anulată, iar celelalte 28 au fost puse în aplicare integral;
18.salută faptul că Curtea măsoară punerea în aplicare a recomandărilor sale pe baza urmăririi subsecvente realizate de auditorii săi; ia act de faptul că, în 2023, Curtea a analizat recomandările adresate Comisiei şi altor instituţii în rapoartele sale publicate în 2019; salută faptul că analiza a arătat că, în ceea ce priveşte recomandările analizate, 100% dintre cele 15 recomandări formulate în Raportul anual al Curţii pe 2019 şi 85% dintre cele 208 recomandări formulate în rapoartele speciale ale Curţii din 2019 fuseseră puse în aplicare fie integral, fie în majoritatea privinţelor sau în anumite privinţe;
19.salută disponibilitatea Curţii de a răspunde solicitării Parlamentului de a-şi concentra activitatea de audit asupra celor mai urgente provocări, precum şi de a îmbunătăţi cooperarea cu CPC a Parlamentului; subliniază că Curtea ar trebui să aibă acces deplin la instrumentele de evaluare a riscurilor de fraudă, inclusiv la bazele de date ale Comisiei şi ale statelor membre privind cazurile de fraudă legate de finanţări din partea Uniunii, pentru a consolida sistemele de alertă timpurie împotriva activităţilor frauduloase; regretă profund că accesul Curţii la FENIX, noul instrument de raportare privind Mecanismul de redresare şi rezilienţă (MRR), rămâne o chestiune deschisă din cauză că Comisia acordă Curţii acces doar la unele dintre modulele FENIX şi informaţiile conţinute în acestea nu sunt actualizate în timp util; solicită Comisiei să acorde Curţii acces deplin şi imediat la toate modulele FENIX fără întârziere; ia act de faptul că Direcţia Generală Afaceri Economice şi Financiare a Comisiei s-a străduit să acorde Curţii acces la dosarele FENIX în termen de două săptămâni de la aprobarea unei cereri de plată; este însă alarmat de faptul că, în practică, acest termen nu este respectat în multe cazuri şi că uneori s-au înregistrat întârzieri de până la 2,5 luni, ceea ce a încetinit semnificativ prezentarea constatărilor Curţii; reaminteşte că, în cadrul reuniunii Comisiei CONT din 10 octombrie 2024, comisarul pentru buget a declarat deschis că Curtea dispune de un mandat complet pentru MRR, ceea ce indică necesitatea unei îmbunătăţiri rapide a accesului Curţii la toate instrumentele de care are nevoie pentru a-şi îndeplini mandatul;
20.invită Curtea să îşi extindă sfera auditurilor pentru a include operaţiunile Băncii Europene de Investiţii (BEI) finanţate din fondurile proprii ale acesteia, având în vedere rolul tot mai important al BEI în politica economică, financiară şi industrială a UE; îndeamnă Comisia şi statele membre să acorde Curţii de Conturi Europene mandatul juridic necesar pentru această extindere;
21.salută rapoartele speciale oportune şi relevante privind punerea în aplicare a MRR, care permit autorităţii care acordă descărcarea de gestiune să îşi exercite în mod eficace prerogativele şi să adreseze recomandări Comisiei cu privire la îmbunătăţirea funcţionării acestui instrument; îndeamnă Curtea să îşi consolideze rolul pe care îl are în combaterea fraudelor comise în detrimentul bugetului Uniunii prin identificarea deficienţelor, implicarea în discuţii privind combaterea fraudelor, intensificarea auditurilor, cooperarea cu organismele de detectare a fraudelor şi furnizarea de feedback relevant autorităţii care acordă descărcarea de gestiune;
22.ia act de faptul că, la sfârşitul anului 2023, Curtea avea 969 de membri ai personalului; constată că, în 2023, femeile reprezentau 53% din personal, iar bărbaţii 47%, la fel ca în anul precedent, 2022; regretă că femeile reprezintă doar 30% din personalul de conducere de nivel superior, o scădere semnificativă faţă de 36,4% în 2022; subliniază că proporţia globală a femeilor în posturi de conducere a scăzut în 2023; invită Curtea să îşi continue eforturile de promovare a echilibrului de gen în rândul personalului de conducere de nivel mediu şi superior;
23.este alarmat de faptul că procesul de recrutare a necesitat eforturi suplimentare, întrucât aproximativ 50% dintre candidaţi au respins ofertele de locuri de muncă ale Curţii, în parte din cauza atractivităţii limitate a Luxemburgului ca loc de muncă şi a costului ridicat al vieţii; ia act însă de faptul că marile firme de audit prezente în Luxemburg se confruntă, de asemenea, cu provocări şi apelează în prezent la pieţele asiatice pentru a recruta auditori; subliniază că o astfel de abordare nu poate fi aplicată de Curte din cauza preocupărilor legate de securitate şi eligibilitate; recunoaşte eforturile Curţii şi o încurajează să colaboreze cu alte instituţii cu sediul în Luxemburg în cadrul Grupului interinstituţional la nivel înalt pentru a spori atractivitatea Luxemburgului pentru personalul potenţial prin măsuri identificate, cum ar fi indemnizaţii de relocare mai mari, alocaţii pentru locuinţe menite să atenueze costurile ridicate de închiriere pentru personalul încadrat în gradele inferioare şi locuinţe temporare la preţuri rezonabile pentru şederile de scurtă durată, pentru ca locurile de muncă din Luxemburg să devină mai atractive;
24.reaminteşte că Tratatul privind Uniunea Europeană stipulează că UE şi instituţiile sale promovează solidaritatea şi egalitatea între femei şi bărbaţi;
25.împărtăşeşte îngrijorarea Curţii cu privire la faptul că, în general, profesia de auditor se confruntă cu probleme de recrutare din cauza lipsei de interes pentru posturile de audit şi control în rândul lucrătorilor tineri; solicită soluţii proactive şi o cooperare interinstituţională sistematică imediată pentru a soluţiona această problemă;
26.împărtăşeşte observaţiile Curţii potrivit cărora concursurile EPSO nu îndeplinesc întotdeauna obiectivul de a atrage şi de a selecta candidaţi cu profiluri relevante din sectorul privat; subliniază mai multe probleme legate de concursurile EPSO, de exemplu probleme tehnice legate de testarea la distanţă, care au condus la anularea unui concurs şi la suspendarea tuturor celorlalte; ia act de preocupările legate de procedurile de recrutare şi de selecţie a noilor membri ai personalului; încurajează Curtea să îşi continue eforturile de soluţionare a acestei situaţii pentru a garanta continuitatea activităţii Curţii; constată cu satisfacţie că Curtea cooperează cu Oficiul European pentru Selecţia Personalului pentru a organiza concursuri în domeniul auditului la intervale regulate; sugerează o posibilă cooperare cu alte organisme relevante ale Uniunii pentru a optimiza procesele de angajare;
27.apreciază faptul că Curtea a organizat proceduri de selecţie flexibile şi variate, astfel cum se prevede în Statutul funcţionarilor şi în Regimul aplicabil celorlalţi agenţi ai Uniunii Europene, şi a instituit proceduri pentru păstrarea personalului talentat;
28.ia act de regimul de telemuncă (până la 10 zile pe lună) oferit de Curte pentru a atenua provocările în materie de recrutare; salută măsurile luate de Curte în 2023 pentru a asigura starea de bine fizică şi mintală a personalului;
29.ia act de faptul că, în decembrie 2023, rata posturilor vacante a fost de 2,27%, iar rata de rotaţie a personalului (numărul de membri ai personalului care au plecat ca proporţie din întregul personal) a fost de 6,6%;
30.apreciază efortul Curţii de a menţine rata locurilor de muncă vacante la un nivel scăzut în 2023; împărtăşeşte însă pe deplin îngrijorarea cu privire la lipsa echilibrului geografic în rândul persoanelor nou recrutate, ceea ce face ca personalul Curţii în ansamblu să fie şi mai puţin reprezentativ din punct de vedere geografic; ia act de faptul că, potrivit Curţii, există riscul ca, în termen de cinci ani, mai multe state membre nordice să nu fie acoperite de proceduri de audit, având în vedere posibila absenţă a auditorilor din statele membre respective;
31.salută faptul că Curtea a luat diverse măsuri pentru a soluţiona problema echilibrului geografic, cum ar fi creşterea publicităţii pentru concursurile Curţii şi anunţurile de posturi vacante ale acesteia în statele membre semnificativ subreprezentate, cooperarea cu membrii Curţii pentru a disemina anunţurile sale şi comunicarea cu potenţialii candidaţi prin participarea la târguri de carieră în anumite state membre; încurajează luarea în considerare a unor măsuri suplimentare, cum ar fi strategiile de implicare timpurie, pentru a atrage tinere talente din ţările slab reprezentate; constată cu un anumit regret că încă mai este drum de parcurs pentru a atinge echilibrul de gen la nivelul personalului de conducere de nivel mediu şi superior;
32.salută faptul că, la sfârşitul anului 2023, toate cele 29 de posturi suplimentare necesare pentru auditul MRR în valoare de 723,8 miliarde EUR erau ocupate; subliniază însă că pragul de semnificaţie, complexitatea, sumele mari şi plăţile rapide din MRR continuă să reprezinte provocări şi că nu toate aspectele MRR pot fi acoperite cu resursele disponibile, care permit Curţii să evalueze îndeplinirea satisfăcătoare a jaloanelor şi a ţintelor şi, prin urmare, legalitatea şi regularitatea plăţilor din MRR, dar nu sunt suficiente pentru a acoperi în mod sistematic conformitatea cheltuielilor din MRR cu dreptul Uniunii şi cu dreptul naţional; subliniază importanţa asigurării faptului că Curtea dispune în permanenţă de personal suficient pentru a-şi îndeplini atât mandatul, cât şi responsabilităţile suplimentare care decurg din noile instrumente de finanţare, cum ar fi MRR; salută eforturile depuse până în prezent de Curte pentru a-şi îndeplini sarcinile legate de MRR, în pofida lipsei unor resurse pe deplin adecvate;
33.este conştient de faptul că Curtea nu are niciun rol în procesul de selecţie a membrilor în temeiul articolului 286 alineatul (2) din TFUE; subliniază, cu toate acestea, că există în continuare un dezechilibru de gen important în rândul membrilor Curţii, doar 10 din cei 27 de membri fiind femei; regretă că 12 state membre nu au nominalizat niciodată o femeie ca membră a Curţii; invită Curtea să îşi evalueze componenţa generală şi să furnizeze această analiză Consiliului şi statelor membre, pentru a se asigura că echilibrul de gen este luat în considerare în mod corespunzător în viitoarele procese de nominalizare a candidaţilor; îşi reiterează apelul adresat statelor membre de a propune candidaţi de genuri diferite, urmărind o componenţă mai echilibrată şi mai reprezentativă a Curţii;
34.regretă faptul că Consiliul a numit în mod repetat membri ai Curţii în pofida respingerii acestora de către Parlament; subliniază că Parlamentul ar trebui să aibă un rol obligatoriu în evaluarea caracterului adecvat al candidaţilor pentru Curte;
35.constată că, în 2023, numărul mediu de absenţe din motive de boală a fost de 10 zile per membru al personalului, faţă de 12,2 zile în 2022; constată, de asemenea, că, în 2023, 4 membri ai personalului (faţă de 8 în 2022) au lipsit din cauza unei boli prelungite, definită ca având o durată mai mare de 200 de zile într-un an;
36.constată cu îngrijorare că în 2023 s-au înregistrat şapte cazuri de epuizare profesională (burnout), ceea ce reflectă acelaşi număr îngrijorător ca în 2022; salută faptul că Curtea a luat mai multe măsuri pentru a reduce riscul de epuizare profesională prin introducerea unui program complet de bunăstare, oferind o formare în materie de rezilienţă, publicând şi punând în aplicare orientări privind revenirea la locul de muncă după un concediu medical de lungă durată, continuând să ofere primul ajutor în materie de sănătate mintală şi oferind sprijin financiar membrilor personalului prin acoperirea costului a 10 sesiuni cu un psiholog ales de aceştia;
37.ia act cu satisfacţie de faptul că, în 2023, Curtea a depăşit din nou obiectivul de formare profesională de cinci zile de formare profesională pe an pentru auditori (6,7 zile), cu excepţia cursurilor de limbi, în conformitate cu recomandările Federaţiei Internaţionale a Contabililor; ia act, în special, de formarea personalului Curţii cu privire la NGEU şi MRR;
38.salută adoptarea, în decembrie 2022, a unei noi politici pentru a asigura un mediu de lucru respectuos şi fără hărţuire, care pune accentul pe prevenire, sensibilizare şi detectare timpurie; subliniază măsurile adoptate, precum o prezentare adresată întregului personal în ianuarie 2023 pentru a îmbunătăţi înţelegerea acestei politici, introducerea unui formular de raportare armonizat şi publicarea primului raport anual agregat privind punerea în aplicare a politicilor;
39.salută Planul de acţiune al Curţii privind diversitatea şi incluziunea pentru perioada 2021-2025; ia act cu satisfacţie de organizarea celei de a treia Săptămâni a sensibilizării cu privire la dizabilităţi şi de iniţiativele interinstituţionale de promovare a incluziunii; subliniază eforturile Curţii de Conturi Europene, inclusiv sondajul acesteia privind accesibilitatea locului de muncă, participarea sa la Premiul Ombudsmanului pentru bună administrare şi auditul extern privind accesibilitatea clădirilor, în conformitate cu legislaţia luxemburgheză din 2023 în materie de accesibilitate;
40.subliniază rolul esenţial al Curţii în calitate de auditor extern independent al Uniunii şi de gardian al finanţelor acesteia, care îi impune să respecte cele mai înalte standarde de integritate, profesionalism şi responsabilitate, servind drept instituţie-model pentru a inspira încredere şi credibilitate; reaminteşte că, în conformitate cu articolul 285 din TFUE, membrii Curţii trebuie să îşi exercite funcţiile în deplină independenţă şi să adere la cele mai înalte principii etice, demonstrând integritate, obiectivitate, conduită profesională, demnitate, angajament şi loialitate;
41.salută faptul că Curtea şi-a actualizat normele interne privind raportarea neregulilor grave (avertizarea în interes public), pentru a le clarifica şi detalia, precum şi pentru a oferi mai multe informaţii personalului; ia act de faptul că în 2023 nu au existat cazuri de avertizare în interes public în cadrul Curţii; ia act, de asemenea, de faptul că, în 2023, Curtea a lansat şi procesul de actualizare a normelor Curţii privind desfăşurarea anchetelor administrative şi a procedurilor disciplinare, care a fost finalizat la începutul anului 2024;
42.ia act de faptul că, în 2023, Curtea a organizat trei evenimente de formare dedicate în mod special eticii, care au atras un număr de 60 de participanţi; ia în considerare faptul că cursurile legate de etică ale Curţii au fost deschise întregului personal, inclusiv managerilor, şi că cursurile standard sunt obligatorii pentru nou-veniţi şi acoperă etica publică şi politica Curţii de combatere a hărţuirii; regretă că cursurile legate de etică nu au fost obligatorii pentru toţi membrii personalului în mod regulat;
43.apreciază faptul că Curtea a organizat şase cursuri de formare privind frauda, inclusiv frauda în domeniul achiziţiilor publice, frauda în materie de TVA şi frauda în legătură cu MRR; salută faptul că, în iunie 2023, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a oferit cursuri de formare privind efectuarea de interviuri în cazurile de suspiciune de fraudă şi corupţie; ia act de faptul că, în noiembrie 2023, Curtea s-a alăturat Parchetului European (EPPO) şi OLAF pentru a organiza un curs de două zile privind frauda în domeniul achiziţiilor publice în Uniune;
44.este preocupat de relatările din mass-media potrivit cărora o anchetă a EPPO privind utilizarea abuzivă a unor fonduri de către fostul preşedinte al Curţii este în prezent blocată de decizia Curţii de a nu ridica imunitatea acestuia; solicită Curţii să coopereze pe deplin cu EPPO cu privire la orice investigaţii pe care le-ar deschide acesta şi să precizeze motivele deciziei sale de a nu ridica imunitatea;
45.invită Curtea să se asigure că toţi membrii săi şi personalul de conducere îşi publică declaraţiile privind interesele financiare, cadourile şi declaraţiile de ospitalitate într-o bază de date publică online, în conformitate cu bunele practici referitoare la normele UE în materie de transparenţă;
46.regretă că Curtea nu a cooperat pe deplin cu EPPO, refuzând să ridice imunitatea fostului său preşedinte şi refuzând să permită accesul EPPO în clădirile sale în scopul efectuării unei percheziţii în legătură cu o anchetă privind posibile fapte ilegale, ceea ce, potrivit EPPO, s-ar putea considera o ingerinţă în buna desfăşurare a unei investigaţii; reaminteşte că, în calitate de auditor extern al Uniunii, Curtea este obligată să respecte principiile responsabilităţii, integrităţii şi transparenţei, precum şi principiul cooperării reciproce şi loiale între instituţiile UE; invită Curtea să se asigure că imunitatea nu este invocată pentru a împiedica proceduri judiciare legitime şi să ia toate măsurile necesare pentru a asigura respectarea deplină a cooperării interinstituţionale în prevenirea şi investigarea fraudelor;
47.ia act cu îngrijorare de faptul că, potrivit relatărilor din mass-media, Parchetul European (EPPO) a solicitat în 2023 ridicarea imunităţii mai multor membri ai personalului Curţii de Conturi Europene şi că, până în prezent, Curtea a refuzat să dea curs acestei solicitări; subliniază că, deşi imunitatea serveşte la protejarea independenţei instituţiilor UE, aceasta nu trebuie utilizată în mod abuziv pentru a proteja persoane care fac obiectul unui control jurisdicţional legitim; consideră că cererile de ridicare a imunităţii ar trebui respinse numai în circumstanţe excepţionale; invită Curtea să furnizeze autorităţii care acordă descărcarea de gestiune o justificare detaliată pentru decizia sa în acest caz, subliniind preocupările juridice şi procedurale specifice care au condus la refuz, dacă este cazul; îndeamnă, de asemenea, Curtea să menţină un nivel ridicat de transparenţă şi responsabilitate în cooperarea sa cu EPPO şi cu alte organisme ale UE responsabile de combaterea fraudei şi a abaterilor;
48.ia act de faptul că, în 2023, nici OLAF, nici Ombudsmanul European nu au iniţiat investigaţii în care să fie implicată Curtea;
49.salută faptul că, în 2024, Curtea, împreună cu Curtea de Justiţie, a invitat Comisia să participe la un dialog interinstituţional pentru a conveni asupra unor norme comune privind utilizarea maşinilor oficiale, ceea ce este în concordanţă cu observaţia inclusă în rezoluţiile Parlamentului din 11 aprilie 2022 referitoare la descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetelor Curţii de Conturi şi Curţii de Justiţie; subliniază solicitarea adresată tuturor instituţiilor Uniunii de a se pune de acord cu privire la un sistem unic care să fie aplicat orizontal, fapt ce ar reduce confuzia şi ar spori transparenţa şi eficienţa în utilizarea banilor publici; ia act de faptul că va fi creat un grup de lucru în cadrul Comitetului pregătitor interinstituţional pentru chestiuni privind Statutul funcţionarilor; apreciază disponibilitatea Curţii de a alinia normele la normele aplicabile ale Comisiei, dar reiterează criticile deja exprimate în rezoluţiile anterioare privind descărcarea de gestiune, referitoare la noua decizie din 2022 privind deplasările şi misiunile membrilor, precum şi utilizarea conducătorilor auto şi a autoturismelor de către aceştia, care contravine principiului general potrivit căruia parcul auto nu ar trebui să fie utilizat în niciun caz în afara cadrului strict al exercitării funcţiilor membrilor Curţii;
50.ia act de faptul că, în 2023, Serviciul de Audit Intern al Curţii (IAS) a formulat 16 recomandări de audit cu privire la etică, portalul privind transparenţa, conflictele de interese pentru personal, Comitetul de etică şi membrii Curţii; ia act de faptul că, din cele 16 recomandări, 5 recomandări au fost puse în aplicare până la 30 iulie 2024, 8 recomandări vor fi puse în aplicare până la sfârşitul anului 2024, iar punerea în aplicare a 3 recomandări a fost amânată;
51.salută extinderea sferei informaţiilor publicate cu privire la misiunile membrilor, dar reaminteşte solicitarea Parlamentului de a furniza informaţii cu privire la misiuni pentru întregul mandat al membrilor; salută revizuirea Codului de conduită al membrilor, care le interzice acestora să deţină orice funcţie onorifică în cadrul unei organizaţii politice, răspunzând astfel solicitării Parlamentului ca membrii să nu aibă legături politice oficiale; ia act de faptul că concluziile raportului de audit intern privind etica urmau să fie comunicate preşedintelui PE şi preşedintelui Comisiei pentru control bugetar în al treilea trimestru al anului 2024 şi invită Curtea să le comunice întregii Comisii pentru control bugetar; invită Curtea să publice deciziile de recuzare în cazurile în care membri ai Curţii sau ai personalului acesteia declară conflicte de interese, asigurând o mai mare transparenţă în procesul de audit;
52.ia act de faptul că toţi membrii Curţii îşi au reşedinţa principală în Luxemburg, astfel cum se prevede la articolul 10 din Codul de conduită al membrilor şi foştilor membri ai Curţii de Conturi;
53.salută faptul că Curtea a revizuit politica privind accesul public la documente, reflectând evoluţia jurisprudenţei europene, şi a simplificat procedura de tratare a cererilor de acces la documente şi a cererilor de confirmare; reaminteşte faptul că aplicarea principiului scandinav al accesului public la registrele oficiale în Uniune a fost o condiţie prealabilă pentru aderarea la Uniune a unor state membre şi subliniază faptul că neaplicarea acestuia ar aduce atingere reputaţiei Uniunii în calitatea sa de comunitate bazată pe statul de drept;
54.regretă că nu este disponibilă pe site-ul Curţii o listă anuală a contractelor încheiate în 2023 care depăşesc pragul prevăzut de directivă (> 140 000 EUR pentru servicii/bunuri; > 5 382 000 EUR pentru lucrări); invită Curtea să publice lista respectivă într-un document separat fără întârzieri nejustificate şi să asigure un acces uşor la aceasta;
55.apreciază şi aşteaptă cu nerăbdare consolidarea de către Curte a tuturor normelor interne privind strategia antifraudă într-un singur document comun;
56.continuă să respingă raţionamentul Curţii pentru decizia sa de a nu se înscrie în Registrul de transparenţă, având în vedere că aceasta nu are un interes direct să influenţeze procesul decizional, limitându-se la furnizarea de observaţii factuale şi de informaţii obiective cu privire la programele Uniunii; ia act de faptul că toate rapoartele Curţii sunt puse la dispoziţia publicului şi fac obiectul unei proceduri riguroase de validare cu entităţile auditate; îşi reiterează apelul ferm adresat Curţii de a se înscrie în Registrul de transparenţă al UE pentru a adera la principiile de bază ale transparenţei fără ca acest lucru să creeze obstacole în calea independenţei depline a Curţii;
57.încurajează puternic Curtea să îşi reconsidere poziţia privind registrul de transparenţă al UE instituit prin Acordul interinstituţional din 20 mai 2021 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene şi Comisia Europeană referitor la un registru de transparenţă obligatoriu;
58.salută progresele importante înregistrate în 2023 în vederea instituirii ecosistemului de gestionare a documentelor (DOME), şi anume livrarea şi punerea în aplicare, prin intermediul unor procese concrete de aprobare a documentelor, atât a noii semnături electronice, cât şi a modulului de aprobare de bază pentru PASS (procesul de aprobare, semnare şi trimitere a documentelor); încurajează Curtea să îşi urmărească în continuare obiectivele de digitalizare a fluxurilor de lucru pentru examinare şi aprobare şi de îmbunătăţire a eficacităţii acestora;
59.ia act de faptul că Curtea a continuat să se implice activ în Grupul pentru tehnologii emergente din cadrul Comitetului interinstituţional pentru transformare digitală; ia act de faptul că echipa DATA (Data and Technology for Audit), creată în 2021, a continuat să lucreze la punerea în aplicare a planului de dezvoltare pentru o mai bună utilizare a tehnologiei în sprijinul obiectivelor de audit ale Curţii; ia act, în special, de pregătirea unei analize a oportunităţilor şi provocărilor legate de IA pentru Curte şi pentru activitatea sa de audit; reaminteşte importanţa îmbunătăţirii digitalizării activităţii de audit; salută toate eforturile pe care Curtea continuă să le depună în această privinţă, întrucât digitalizarea combinată cu creşterea numărului de vizite la faţa locului poate defini un sistem de activităţi de audit eficace şi exacte;
60.felicită Curtea pentru progresele semnificative înregistrate în ultimii doi ani în punerea în aplicare a planului său de securitate cibernetică pentru perioada 2022-2024; ia act de faptul că şapte dintre sarcinile cu prioritate ridicată au fost finalizate, şase sunt în desfăşurare, iar una este suspendată; constată că două dintre sarcinile cu prioritate medie au fost finalizate, patru sunt în desfăşurare, iar trei nu au început încă;
61.apreciază faptul că următoarele sarcini se numără printre cele finalizate:
1.implementarea unei soluţii mobile de detectare şi răspuns la punctul terminal (Endpoint Detection and Response - EDR) şi adoptarea unei soluţii XDR bazate pe cloud care să coreleze telemetria trimisă de agenţii EDR cu date operative privind ameninţările din surse variate pentru a detecta indicatorii de compromis;
2.o revizuire a arhitecturii şi a configuraţiei platformei SIEM, care a îmbunătăţit performanţa şi fiabilitatea sistemului, împreună cu surse suplimentare de jurnale care au fost adăugate pentru a îmbunătăţi monitorizarea securităţii mediului informatic;
3.înlocuirea dispozitivelor VPN pentru acces de la distanţă cu un serviciu SASE bazat pe cloud cu încredere zero, ceea ce reduce suprafaţa de atac şi permite accesul granular de la distanţă la aplicaţii;
4.consolidarea protecţiei împotriva ameninţărilor legate de e-mail, prin activarea de noi funcţii ale filtrelor de securitate a poştei electronice care permit o mai bună detectare atât a mesajelor spam, cât şi a fişierelor ataşate periculoase;
5.efectuarea de teste de penetrare în serviciile Curţii expuse la internet;
6.implementarea unui instrument software pentru a proteja confidenţialitatea informaţiilor sensibile transmise în cadrul partajărilor de fişiere;
62.îndeamnă Curtea să elaboreze un cadru de audit în materie de securitate cibernetică pentru instituţiile şi agenţiile UE, asigurând standarde de securitate şi măsuri de rezilienţă armonizate împotriva ameninţărilor cibernetice;
63.constată cu satisfacţie că Curtea efectuează cel puţin trei simulări de tentative de phishing pe an pentru a sensibiliza utilizatorii cu privire la această ameninţare cibernetică; constată, de asemenea, că Curtea efectuează o evaluare cuprinzătoare a riscurilor în materie de securitate cibernetică o dată la trei ani; sugerează Curţii să organizeze în mod regulat cursuri obligatorii de formare a personalului cu privire la ameninţările cibernetice, inclusiv privind bune practici pentru utilizarea IA în condiţii de siguranţă;
64.ia act cu uşurare de faptul că nu a existat nicio urmă de exfiltrare de date sau de deplasare laterală a intrusului către alte sisteme informatice ale Curţii în timpul incidentului cibernetic din iulie 2023, în cursul căruia una dintre pasarelele (gateways) de securitate a perimetrului a fost compromisă de exploatarea unei vulnerabilităţi a software-ului; ia act de faptul că vulnerabilitatea software-ului a fost dezvăluită de vânzător cu doar două zile înainte de incident;
65.salută activitatea Serviciului de securitate cibernetică pentru instituţiile, organele, oficiile şi agenţiile Uniunii (CERT-UE), care a informat Curtea cu privire la incident, a contribuit la investigarea amplorii acestuia şi a efectuat analiza criminalistică; ia act de faptul că, în urma incidentului, Curtea a restabilit o copie de rezervă curată a sistemului şi a aplicat actualizarea software-ului care a remediat vulnerabilităţile exploatate de atacator; constată, de asemenea, că, în săptămânile care au urmat, Curtea a aplicat treptat câteva măsuri preventive suplimentare recomandate de CERT-UE pentru echipamentele informatice cu scopul de a se asigura că orice posibilă urmă nedetectată a programelor malware a fost eradicată;
66.ia act cu satisfacţie de faptul că Curtea şi-a revizuit şi actualizat Planul de răspuns la incidente de securitate cibernetică în 2023 şi a creat un formular pentru înregistrarea unor astfel de incidente în instrumentul de gestionare a serviciilor informatice; subliniază faptul că formularul în cauză a luat în considerare lecţiile învăţate în urma incidentului din iulie 2023, deoarece urmăreşte colectarea tuturor informaţiilor care ar putea fi utile pentru gestionarea unui incident de securitate cibernetică;
67.ia act de faptul că, în 2023, au fost finalizate lucrările de modernizare a instalaţiilor tehnice de la toate etajele clădirii K2 şi de optimizare a utilizării spaţiilor sale comune; ia act de faptul că Curtea a angajat 6 445 635,82 EUR dintr-un buget total de 6 902 185,54 EUR; felicită Curtea pentru că nu a depăşit bugetul estimat; invită alte instituţii ale Uniunii să urmeze exemplul gestiunii bugetare a Curţii;
68.apreciază faptul că, în februarie 2023, au fost prezentate rezultatele unui audit privind accesibilitatea tuturor clădirilor Curţii pentru a răspunde nevoilor persoanelor cu mobilitate redusă sau cu alte dizabilităţi, efectuat de un consultant extern; ia act de faptul că auditul a acoperit toate cele trei clădiri, spaţiile comune, parcările şi alte spaţii; este conştient de faptul că acţiunile propuse sunt în curs de examinare şi că ele ar trebui să facă, în mod normal, obiectul unui proiect specific, dar că punerea lor în aplicare va depinde în mare măsură de disponibilităţile bugetare;
69.ia act de faptul că, în 2023, Curtea a investit multe dintre eforturile sale de reducere a impactului asupra mediului în măsuri de economisire a energiei, cum ar fi înlocuirea becurilor electrice tradiţionale cu LED-uri, reducerea numărului de ore de ventilaţie şi revizuirea anumitor sisteme tehnice în clădirile sale; ia act, de asemenea, de faptul că Curtea a introdus măsuri speciale de economisire a energiei în vara anului 2023, care au redus consumul de energie electrică cu 12% faţă de vara anului 2022, generând economii de 26 976 EUR;
70.ia act de faptul că, în 2023, Curtea a semnat un acord cu autorităţile luxemburgheze pentru a stabili un plan de mobilitate; aşteaptă cu interes actualizări cu privire la această iniţiativă;
71.subliniază faptul că, în 2023, auditorii Curţii au petrecut 1 370 de zile la instituţiile, organele, oficiile şi agenţiile Uniunii, precum şi la diferite organizaţii internaţionale şi firme de audit private, faţă de 945 de zile în 2022;
72.solicită instituirea oficială a unui dialog interinstituţional anual între Curte, Parlamentul European, Consiliu şi Comisie cu privire la controlul bugetar, care să asigure monitorizarea sistematică a constatărilor de audit şi o mai bună supraveghere a cheltuielilor UE;
73.reaminteşte încă o dată că o cooperare eficace între Curte şi Comisie va rămâne limitată, cu excepţia cazului în care Comisia adoptă metodologia Curţii de evaluare a ratelor de eroare, care se bazează pe o evaluare independentă şi cuprinzătoare a tuturor încălcărilor normelor, spre deosebire de accentul pus de Comisie pe erorile recuperabile;
74.salută faptul că Curtea cooperează strâns atât cu OLAF, cât şi cu Parchetul European (EPPO), inclusiv prin organizarea de ateliere şi evenimente de sensibilizare şi prin schimburi de cunoştinţe şi experienţă; ia act, de asemenea, de faptul că, în 2023, Curtea a transmis 20 de cazuri de suspiciune de fraudă către OLAF şi 17 astfel de cazuri către EPPO; subliniază poziţia sa potrivit căreia toate suspiciunile de fraudă ar trebui să fie transmise prompt OLAF şi EPPO pentru investigare temeinică;
75.invită Curtea să instituie un mecanism structurat de colaborare cu OLAF şi cu EPPO pentru detectarea fraudelor, inclusiv acorduri privind schimbul de date în timp real şi o abordare comună de audit pentru domeniile de finanţare ale UE cu grad ridicat de risc;
76.este convins că un sistem informatic integrat unic pentru extragerea datelor şi evaluarea riscurilor ar putea constitui o sursă de date valoroasă, care ar permite Curţii, OLAF şi EPPO să îşi consolideze eforturile de audit şi control; subliniază că ar trebui să se acorde acces nelimitat la un astfel de sistem şi la datele conţinute în acesta, că accesul respectiv nu ar trebui să facă obiectul unor restricţii nejustificate şi că explorarea şi utilizarea altor instrumente digitale şi tehnologii emergente ar trebui să fie permise imediat în cadrul auditurilor Curţii;
77.regretă că, în pofida îmbunătăţirii accesului la documentele şi informaţiile Băncii Europene de Investiţii (BEI), Curtea nu dispune de un mandat de audit al operaţiunilor finanţate din fondurile proprii ale BEI; solicită ca acest mandat să fie acordat Curţii, având în vedere misiunea BEI de a urmări obiectivele Uniunii şi rolul său din ce în ce mai important în peisajul economic şi politic al Uniunii, care depăşeşte utilizarea bugetului Uniunii pentru a garanta operaţiunile acesteia; subliniază Raportul special 05/2023 al Curţii intitulat "Peisajul financiar al UE - O construcţie eterogenă care necesită progrese în materie de simplificare şi de răspundere de gestiune", în care Curtea a afirmat că ar trebui instituit un mandat de audit public pentru toate tipurile de finanţare a politicilor Uniunii;
78.ia act de faptul că, în 2023, Curtea a prezentat 29 de rapoarte speciale, un document de analiză şi un aviz în faţa a 22 de comitete şi grupuri de lucru ale Consiliului; ia act, de asemenea, de faptul că, în acelaşi an, reprezentanţii Curţii au participat la 23 de reuniuni axate pe descărcarea de gestiune a bugetului Uniunii pentru exerciţiile financiare 2021 şi 2022;
79.constată cu satisfacţie că membrii şi conducerea Curţii au demonstrat un angajament activ în 2023, prezentându-şi activitatea în cadrul a 120 de reuniuni cu guvernele naţionale şi organismele guvernamentale din 25 de state membre, dintre care majoritatea au implicat miniştri sau ministere de finanţe; constată, de asemenea, că, în acelaşi an, membrii şi personalul Curţii şi-au prezentat activitatea în cadrul a 91 de reuniuni cu parlamentele naţionale sau regionale din 19 state membre, în principal în cadrul unor comisii axate pe chestiuni bugetare, financiare, de audit sau legate de UE; îndeamnă Curtea să îşi intensifice colaborarea cu guvernele ţărilor în care ratele de eroare sunt cele mai ridicate, promovând un dialog şi o colaborare mai intense pentru a soluţiona în mod eficace aceste probleme;
80.ia act de faptul că, în 2023, bugetul alocat activităţilor de comunicare şi de promovare ale Curţii s-a ridicat la 225 000 EUR, cu o rată de utilizare de 81,13% (182 549,84 EUR); constată că cea mai mare parte a bugetului a fost cheltuită pentru servicii de monitorizare a mass-mediei (81 650 EUR) şi pentru acţiuni de presă (12 348 EUR), urmate de cheltuielile privind relaţiile cu părţile interesate, care au cuprins în principal costul unei platforme de informaţii privind politicile (57 891 EUR), al activităţilor de comunicare (28 002,88 EUR), al platformelor de comunicare socială (1 486,52 EUR) şi al publicaţiilor (1 171,44 EUR);
81.sprijină ferm consolidarea strategiei mediatice a Curţii, care s-a concretizat în înregistrarea unui număr record de peste 22 000 de articole de presă online legate de rapoartele sale de audit, de alte publicaţii sau de Curte în general, confirmând astfel tendinţa ascendentă observată în ultimii ani în ceea ce priveşte acoperirea (2022: 20 000; 2021: 18 000); subliniază faptul că aproape 54 000 de postări pe platformele de comunicare socială arată continuarea unei creşteri organice, cifrele pentru 2022 reprezentând o excepţie (2022: 110 000; 2021: 49 000);
82.salută faptul că, în 2023, Curtea a publicat 45 de comunicate de presă în 24 de limbi ale Uniunii, precum şi diverse note de informare, informări de presă şi declaraţii în format audio gata de utilizare în anumite limbi; constată, de asemenea, că Curtea a organizat 21 de briefinguri de presă online şi 6 briefinguri suplimentare pentru anumite ţări cu privire la raportul anual; subliniază faptul că, în total, briefingurile Curţii au atras 590 de jurnalişti, majoritatea reprezentând principalele canale mass-media naţionale din statele membre;
83.ia act cu satisfacţie de faptul că, în 2023, Curtea a lansat un nou site web, primind peste un milion şi jumătate de vizite, cu aproximativ 700 000 de vizitatori unici, ceea ce reprezintă o creştere cu peste 14% faţă de 2022; salută faptul că, până la sfârşitul anului 2023, peste 48 000 de persoane urmăreau cele trei conturi ale Curţii de pe principalele platforme de comunicare socială [X (fostul Twitter), LinkedIn, Facebook], un număr în creştere faţă de 45 000 în 2022 şi 39 000 în 2021;
84.apreciază în mod deosebit faptul că Curtea evaluează impactul probabil şi utilitatea activităţilor sale, aşa cum sunt percepute de cititorii rapoartelor sale din cadrul Parlamentului European, al Consiliului, al Comisiei, al agenţiilor Uniunii, al reprezentanţelor permanente ale statelor membre, al agenţiilor şi al instituţiilor supreme de audit din statele membre, al ONG-urilor, al mediului academic, al mass-mediei şi al altor organisme; în această privinţă, ia act de faptul că, începând din 2018, Curtea efectuează sondaje electronice anonimizate pentru a le solicita cititorilor săi un feedback calitativ cu privire la anumite rapoarte, precum şi sugestii generale pentru activitatea instituţiei; subliniază că, în 2023, 85% dintre cei aproximativ 1 060 de respondenţi au considerat că rapoartele Curţii erau utile pentru activitatea lor şi 78% au fost de părere că acestea aveau un impact.
Publicat în Jurnalul Oficial seria L din data de 8 octombrie 2025