Capitolul ii - Mecanismul de redresare şi rezilienţă (MRR) - Rezolutia 1594/07-mai-2025 conţinând observaţiile care fac parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2023, secţiunea III - Comisia, agenţiile executive şi al nouălea, al zecelea şi al unsprezecelea Fond european de dezvoltare

Acte UE

Jurnalul Oficial seria L

În vigoare

Versiune de la: 8 Octombrie 2025

CAPITOLUL II:Mecanismul de redresare şi rezilienţă (MRR)

202.constată că, în 2023, au fost revizuite 27 de planuri de redresare şi rezilienţă (PRR) şi că aceste revizuiri au avut un impact asupra ritmului de punere în aplicare a planurilor existente, cauzând întârzieri; constată, în acelaşi timp, că priorităţile politice din statele membre se pot schimba; constată că creşterea preţurilor la energie, inflaţia ridicată şi perturbările lanţului de aprovizionare cauzate de războiul de agresiune neprovocat purtat de Rusia împotriva Ucrainei şi, în unele cazuri, de dezastrele naturale au dus la revizuirea planurilor de redresare şi rezilienţă; subliniază că întârzierile cauzate de revizuirile planurilor de redresare şi rezilienţă s-au adăugat celor existente, după cum o demonstrează diferenţele semnificative dintre calendarul prevăzut al cererilor de plată şi transmiterea efectivă a acestor cereri de către statele membre Comisiei; este în continuare preocupat de riscul de subutilizare a creditelor şi de neatingere a jaloanelor şi a ţintelor, aşa cum au fost convenite în planurile de redresare şi rezilienţă; subliniază că sunt necesare mecanisme de monitorizare consolidate pentru a se asigura că întârzierile nu au un impact disproporţionat asupra proiectelor-cheie;

205.reaminteşte că MRR este un instrument temporar de redresare, bazat pe performanţe, adică plăţile se acordă cu condiţia îndeplinirii satisfăcătoare a unor jaloane şi ţinte legate de reformele şi investiţiile prevăzute în planurile naţionale de redresare şi de rezilienţă; subliniază că eficacitatea MRR trebuie evaluată nu numai în termeni de plăţi, ci şi în funcţie de capacitatea sa de a genera îmbunătăţiri tangibile şi pe termen lung în ceea ce priveşte consecinţele pandemiei; reaminteşte că în Regulamentul privind MRR nu există nicio definiţie a sintagmei "îndeplinirea satisfăcătoare a jaloanelor şi ţintelor"; reaminteşte că fiecare plan naţional ar trebui să abordeze în mod eficace toate dificultăţile sau o serie semnificativă de dificultăţi identificate în cadrul semestrului european, în special în recomandările specifice fiecărei ţări adoptate de Consiliu; constată că, datorită MRR, procentul de recomandări specifice fiecărei ţări care au înregistrat progrese a crescut cu 17% în perioada 2021-2023;

206.constată că, în 2023, Comisia a plătit o sumă totală de 75 de miliarde EUR şi plăţi de prefinanţare suplimentare în valoare de 7,1 miliarde EUR, ceea ce a adus plăţile totale până la sfârşitul anului 2023 la 220,8 miliarde EUR, împărţite în 141,6 miliarde EUR sub formă de granturi [40% din totalul de 357 de miliarde EUR pentru granturi în cadrul pachetului financiar al Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR)] şi 79,2 miliarde EUR sub formă de împrumuturi (27% din totalul de 291 de miliarde EUR pentru împrumuturi în cadrul pachetului financiar al MRR); solicită cerinţe detaliate de raportare privind modul în care statele membre alocă fondurile, împiedicând înlocuirea cheltuielilor bugetare recurente şi asigurându-se că fondurile ajung la beneficiarii vizaţi;

SECŢIUNEA 2:Observaţiile Curţii

207.constată că Curtea a emis o opinie cu rezerve cu privire la legalitatea şi regularitatea cheltuielilor din MRR în 2023; îşi exprimă îngrijorarea că Curtea a concluzionat că şapte din 23 de plăţi din MRR efectuate în 2023 au fost afectate de constatări cantitative şi că şase dintre aceste plăţi au fost afectate de o eroare semnificativă; ia act de faptul că Curtea consideră, cu excepţia aspectelor respective, că cheltuielile din MRR acceptate în conturile aferente exerciţiului 2023 sunt conforme cu legile şi reglementările în vigoare sub toate aspectele semnificative; observă că natura modelului de cheltuieli al MRR se bazează pe evaluările jaloanelor şi ţintelor care trebuie efectuate de Comisie; constată că, în 2023, Curtea a verificat 452 de jaloane şi ţinte incluse în 23 de plăţi de granturi şi că nu furnizează o rată de eroare din cauza naturii modelului de cheltuieli al MRR, ci estimează dacă impactul financiar minim al constatărilor sale este peste pragul de semnificaţie; este convins că statele membre ar trebui să îşi asume, de asemenea, responsabilitatea pentru erorile detectate după plată;

209.constată că Curtea a auditat 325 din cele 542 de jaloane şi 127 din cele 135 de ţinte incluse în cererile de plată pentru granturi din 2023; regretă că, în opinia Curţii, 16 dintre acestea au fost afectate de probleme de regularitate (2,4% din total); este preocupat de faptul că, în opinia Curţii, cerinţele nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător pentru şapte jaloane şi ţinte în cazul a şase plăţi şi că totuşi Comisia a efectuat plăţile aferente; ia act de faptul că concluziile Curţii se bazează pe activităţi de audit ample şi regretă că Comisia contestă unele dintre concluziile Curţii; observă că toate plăţile MRR trebuie să fie evaluate în raport cu cadrul comunicat şi aplicat de Comisie, care trebuie să ia în considerare, pentru fiecare plată, avizul Comitetului economic şi financiar şi controlul efectuat de experţi din statele membre în cadrul procedurii comitetului; solicită Comisiei să se asigure că toate plăţile contestate legate de jaloane şi ţinte, îndeplinite în mod nesatisfăcător, sunt supuse unei evaluări externe independente pentru a consolida încrederea publicului în proces; recomandă introducerea unor sisteme de urmărire în timp real a plăţilor şi a cheltuielilor pentru a preveni alocările eronate în cadrul MRR şi al CFM;

210.constată cu deosebită preocupare faptul că Curtea a identificat nouă cazuri potenţiale de ţinte şi jaloane neeligibile legate de continuarea unui proiect preexistent, care fie au început înainte de perioada de eligibilitate, fie au înlocuit cheltuieli bugetare naţionale recurente; regretă lipsa de claritate din Regulamentul privind MRR şi este de acord cu interpretarea Comisiei potrivit căreia perioada de eligibilitate priveşte doar data începerii lucrărilor la un anumit proiect, mai degrabă decât începutul fazei de pregătire sau de concepţie; regretă că o astfel de opinie a condus la includerea în planurile de redresare şi rezilienţă a măsurilor planificate înainte de perioada de eligibilitate a MRR şi recunoaşte că orice măsură trebuie să respecte domeniul de aplicare, obiectivele şi condiţiile de eligibilitate stabilite de Regulamentul privind MRR; invită Comisia să pună în aplicare mecanisme de verificare mai stricte pentru a preveni includerea în MRR a proiectelor preexistente care nu aduc valoare adăugată;

212.constată cu îngrijorare că împrumuturile contractate pentru NGEU s-ar putea mai mult decât dubla până în 2026, dar cea mai mare parte a rambursării este amânată pentru viitoarele CFM-uri; reaminteşte că rambursarea împrumuturilor contractate pentru NGEU trebuie să înceapă înainte de sfârşitul anului 2027, dacă rămân disponibile în linia bugetară credite neutilizate pentru a acoperi costurile de finanţare a NGEU, şi să fie finalizată cel târziu până în 2058; subliniază că se preconizează că expunerea bugetului Uniunii de la sfârşitul anului 2023 va creşte în 2024 şi 2025, în principal din cauza creditelor din cadrul MRR; este preocupat că eventualele modificări ale condiţiilor de piaţă ar putea duce la costuri mai ridicate ale îndatorării, care, pentru datoria NGEU legată de granturi, vor trebui să fie suportate din bugetul Uniunii; este preocupat de faptul că, până în prezent, nu există încă un plan de rambursare a datoriei comune a NGEU şi că datoria Uniunii continuă să crească, o mare parte din această creştere fiind atribuită instrumentului temporar de redresare NGEU; îşi exprimă îngrijorarea că datoria crescută şi costurile mai ridicate ale dobânzilor aferente vor avea consecinţe pe termen lung pentru stabilitatea fiscală a UE, putând duce la o presiune financiară mai mare şi la reducerea capacităţii de a răspunde provocărilor viitoare sau de a investi în domenii strategice esenţiale;

213.ia act de constatarea Curţii potrivit căreia plăţile din MRR au fost mai mici decât se preconizase în 2023; evidenţiază că Curtea a criticat ritmul lent de plată şi absorbţie a fondurilor MRR; este preocupat de constatările Curţii din Raportul special 13/2024, potrivit cărora absorbţia fondurilor MRR a progresat cu unele întârzieri, este posibil ca statele membre să nu fie în măsură să finalizeze toate măsurile la sfârşitul perioadei de execuţie a MRR, pentru care a fost deja plătită o parte semnificativă a fondurilor, şi a doua jumătate a perioadei de execuţie a MRR este mai dificilă, având în vedere creşterea numărului de jaloane şi ţinte, trecerea de la reforme la investiţii şi un stadiu mai avansat de execuţie, precum şi o mare parte a măsurilor care urmează să fie finalizate în ultimul an;

214.constată, pe de altă parte, că, potrivit Comisiei, atingerea jaloanelor şi ţintelor este, în linii mari, pe drumul cel bun, deoarece, până la 31 august 2024, peste 40% din fondurile disponibile din MRR au fost plătite statelor membre, plata granturilor ajungând la 48%, iar împrumuturile depăşind uşor 30%; ia act de faptul că ritmul cererilor de plată s-a accelerat şi din a doua jumătate a anului 2023, revizuirea planurilor de redresare şi rezilienţă legată de introducerea capitolelor privind REPowerEU fiind finalizată în 2023;

215.ia act de constatările Curţii din Raportul special 13/2024, potrivit cărora printre motivele suplimentare ale întârzierilor în absorbţia fondurilor se numără faptul că măsurile nu sunt adaptate la calendarul MRR şi subestimarea timpului necesar pentru punerea în aplicare a măsurilor (din cauza normelor în materie de achiziţii publice şi ajutoare de stat), precum şi incertitudinile privind normele de punere în aplicare şi modul în care acestea ar trebui aplicate, inclusiv lipsa unor orientări cu privire la principiul de "a nu prejudicia în mod semnificativ" (DNSH) şi la modul de aplicare a acestuia;

216.îşi exprimă profunda îngrijorare cu privire la observaţia Curţii care indică deficienţe persistente în implementarea sistemelor de control ale statelor membre, deoarece acest lucru reprezintă un risc pentru disponibilitatea unor date complete şi exacte care stau la baza cererilor de plată, pentru accesul la aceste cereri în scopuri de control şi pentru funcţionarea eficace a sistemelor de control ale statelor membre pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii; reaminteşte că, în conformitate cu Regulamentul MRR, sistemele de control ale statelor membre joacă un rol esenţial în asigurarea unei protecţii eficace a intereselor financiare ale Uniunii; îndeamnă Comisia să ia măsuri decisive şi rapide ori de câte ori este necesar, inclusiv prin impunerea unor corecţii financiare, şi să folosească pe deplin dispoziţiile Regulamentului MRR dacă persistă deficienţe în sistemele de control ale statelor membre;

217.îşi exprimă îngrijorarea cu privire la constatările Curţii din Raportul special 22/2024 intitulat "Dubla finanţare din bugetul UE: Din sistemele de control lipsesc elemente esenţiale care să atenueze riscul crescut pe care îl implică modelul MRR de finanţare nelegată de costuri"; subliniază că statele membre pot propune aşa-numitele "măsuri cu costuri zero", şi anume măsuri despre care se estimează că nu au costuri care să fie finanţate din MRR şi pentru care nu se verifică deloc dubla finanţare, deoarece Comisia consideră că măsurile care nu primesc fonduri din MRR nu sunt expuse riscurilor din această perspectivă; ia act, de asemenea, cu îngrijorare de constatările Curţii potrivit cărora, din perspectiva statelor membre, numeroasele niveluri de guvernanţă implicate, inclusiv la nivel naţional, regional sau local, îngreunează foarte mult coordonarea şi supravegherea; este preocupat de faptul că, atunci când se efectuează verificări, (i) acestea se confruntă cu un mediu foarte complicat, având diferite instrumente informatice care adesea nu sunt interoperabile, iar datele sunt înregistrate adesea într-un mod nestandardizat, astfel că verificările încrucişate manuale între bazele de date devin singurul instrument posibil de verificare a dublei finanţări şi (ii) sistemele de control ale statelor membre se bazează în mare măsură pe declaraţiile pe propria răspundere ale destinatarilor fondurilor Uniunii; constată, cu toate acestea, că Curtea nu a identificat niciun caz de dublă finanţare;

218.ia act de observaţia Comisiei potrivit căreia, în conformitate cu Regulamentul privind MRR, "dubla finanţare" este legată în mod explicit de costurile bugetare şi, prin urmare, nu poate exista "dublă finanţare" dacă statul membru nu a prezentat nicio estimare a costurilor legate de o măsură specifică, ca parte a planului său naţional; constată că Comisia subliniază că reformele fără costuri nu majorează pachetul financiar, dar, cu toate acestea, sunt criterii esenţiale pentru evaluarea pozitivă de către Comisie a PNRR-urilor, precum şi pentru punerea lor completă în aplicare pentru plăţile relevante; subliniază că, la scurt timp după activitatea de audit pe teren a Curţii, Comisia a recunoscut că a identificat primele două cazuri potenţiale de dublă finanţare;

219.reaminteşte că articolul 9 din Regulamentul privind MRR stabileşte ca principii-cheie adiţionalitatea şi complementaritatea între programele şi instrumentele de finanţare ale Uniunii; consideră că, pentru a respecta aceste principii, dar şi pentru a evita riscul dublei finanţări, aceleaşi măsuri deja incluse în alte planuri naţionale care beneficiază de finanţare din partea Uniunii (de exemplu, coeziunea, agricultura etc.) fie ar trebui să nu fie incluse în planurile de redresare şi rezilienţă, fie ar trebui descrise mai detaliat, chiar dacă nu implică costuri, pentru a evita dubla finanţare; evidenţiază că, din cauza modelului diferit de execuţie, dubla finanţare între MRR şi alte instrumente de finanţare ale Uniunii ar putea fi mai dificil de identificat şi îndeamnă Comisia să rămână vigilentă şi proactivă în identificarea oricărei situaţii potenţiale de dublă finanţare;

221.îşi exprimă îngrijorarea despre constatarea Curţii din documentul său de analiză nr. 01/2023: "Finanţarea pusă la dispoziţie de UE prin politica de coeziune şi prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă: o analiză comparativă", potrivit căreia raportarea fraudelor din fondurile MRR nu dispune încă de o abordare standardizată, cu o coordonare şi o cooperare solide între statele membre, care sunt obligate să raporteze cazurile de suspiciune de fraudă nu într-un sistem informatic integrat, ci în declaraţia de gestiune care însoţeşte fiecare cerere de plată, deşi statele membre au raportat şi cazuri în afara declaraţiilor de gestiune; regretă că nu există însă orientări clare care să precizeze în ce moment ar trebui raportat un caz de suspiciune de fraudă, dacă există un prag de raportare şi ce informaţii standard ar trebui prezentate pentru fiecare caz în parte şi cu privire la măsurile de remediere luate; sprijină, de asemenea, solicitarea adresată de Curte Comisiei în cadrul aceleiaşi analize nr. 01/2023 de a obţine asigurări suficiente din partea statelor membre cu privire la eficacitatea sistemelor naţionale de prevenire, detectare şi corectare a fraudei, corupţiei şi conflictelor de interese;

222.îşi exprimă îngrijorarea că, în 2023, Comisia a trebuit să introducă 10 jaloane suplimentare legate de control pentru şapte state membre pentru a remedia deficienţele identificate în sistemele lor de control; reaminteşte şi susţine evaluarea Curţii potrivit căreia au fost introduse jaloane legate de control, ceea ce înseamnă că sistemele statelor membre nu erau pe deplin funcţionale atunci când s-a demarat punerea în aplicare a planurilor, acest lucru reprezentând un risc grav pentru regularitatea cheltuielilor din cadrul MRR şi pentru protejarea intereselor financiare ale UE;

224.salută faptul că, în 2023, Comisia a înregistrat progrese în eliminarea oricărei posibilităţi de interpretare eronată a cifrelor din tabloul de bord privind redresarea şi rezilienţa şi că tabloul de bord a dat curs recomandării aferente a Curţii de a îmbunătăţi prezentarea datelor afişate în tabloul de bord şi explicaţiile despre limitările acestuia, în special printr-o mai bună explicare a metodologiilor subiacente şi prin menţionarea explicită, după caz, a faptului că cifrele sunt nişte estimări;

SECŢIUNEA 3:Audit şi control

225.salută faptul că, pe baza recomandărilor Curţii şi a experienţei dobândite, Comisia a publicat, în 2023, trei note metodologice pentru a clarifica aplicarea Regulamentului MRR, inclusiv a cadrului său pentru (i) evaluarea îndeplinirii satisfăcătoare a jaloanelor şi ţintelor, în urma efectuării unei evaluări şi (ii) aplicarea dispoziţiilor legate de anularea jaloanelor şi a ţintelor, precum şi o metodologie de stabilire a sumei care urmează să fie suspendată în cazul în care un jalon sau o ţintă nu este atins(ă) în mod satisfăcător; ia act de orientările actualizate privind planurile de redresare şi rezilienţă, adoptate la 19 iulie 2024, care oferă orientări suplimentare pentru a asigura caracterul adecvat în continuare al controalelor pentru a identifica şi a evita orice risc de dublă finanţare, precum şi metodologia pentru reduceri şi recuperări în cadrul MRR, în conformitate cu articolul 24 alineatul (8) din Regulamentul MRR;

229.este preocupat de replica Curţii la răspunsurile Comisiei despre existenţa unor disparităţi în materie de asigurare la nivelul Uniunii în ceea ce priveşte respectarea normelor Uniunii şi a normelor naţionale privind achiziţiile publice şi ajutoarele de stat; ia act de faptul că Comisia susţine că asigurarea furnizată de Direcţia Generală Afaceri Economice şi Financiare acoperă eficacitatea controalelor efectuate de statele membre cu privire la respectarea normelor privind achiziţiile publice şi ajutoarele de stat; cu toate acestea, subliniază că, deşi raportul anual de activitate al DG Afaceri Economice şi Financiare se referă la evaluările Comisiei despre existenţa şi eficacitatea controalelor efectuate de statele membre, nu există nicio concluzie cu privire la eficacitatea acestora; este preocupat că, potrivit Curţii, acest lucru reprezintă o limitare importantă a domeniului de aplicare al declaraţiei de asigurare a Comisiei, ceea ce înseamnă că Comisia nu oferă încă o asigurare completă că cheltuielile din MRR, pe care Comisia le gestionează direct, respectă normele;

232.ia act de răspunsurile Comisiei potrivit cărora aceasta a extins domeniul de aplicare al activităţii sale de audit dincolo de cel prevăzut de Regulamentul MRR pentru a verifica dacă procedurile de control instituite în statele membre oferă asigurarea necesară că statele membre verifică periodic şi eficace respectarea normelor privind achiziţiile publice şi ajutoarele de stat şi eligibilitatea pentru măsurile MRR, dar nu este de acord cu opinia Comisiei potrivit căreia concluziile raportului anual de activitate al DG Afaceri Economice şi Financiare acoperă acest aspect;

234.ia act de faptul că, în auditul său privind controalele ex ante ale cererilor de plată din MRR efectuat în 2023, Serviciul de Audit Intern (IAS) al Comisiei a identificat o chestiune foarte importantă, potrivit căreia DG Afaceri Economice şi Financiare, în cooperare cu Grupul operativ pentru redresare şi rezilienţă, ar trebui să dezvolte şi să oficializeze în continuare orientările existente pentru cazurile în care DG Afaceri Economice şi Financiare solicită statelor membre să îşi asume angajamente suplimentare despre acţiunile care decurg din jaloanele de audit şi control, în special că orientările ar trebui să definească (i) modul în care DG Afaceri Economice şi Financiare ar trebui să monitorizeze îndeplinirea confirmării oficiale a angajamentului statului membru, (ii) criteriile de stabilire a termenelor în care statele membre trebuie să îşi îndeplinească angajamentele şi (iii) relaţiile dintre "cadrul de angajamente", "cadrul de evaluare a jaloanelor şi ţintelor în temeiul Regulamentului privind Mecanismul de redresare şi rezilienţă" şi "Anularea jaloanelor şi ţintelor în cadrul mecanismului";

236.este preocupat de faptul că Curtea a raportat în rapoartele sale anuale că, până la sfârşitul anului 2023, EPPO a desfăşurat 206 investigaţii active legate de fondurile utilizate pentru implementarea măsurilor MRR şi a estimat daune potenţiale de peste 1,8 miliarde EUR (atât în ceea ce priveşte finanţarea naţională, cât şi finanţarea din partea Uniunii); constată că cele 206 investigaţii deschise vizează zece state membre, iar aproximativ 75% din aceste cazuri provin dintr-o singură ţară; este îngrijorat că, la sfârşitul anului 2023, declaraţiile de gestiune ale statelor membre nu au raportat niciun caz de suspiciune de fraudă detectată, ceea ce înseamnă că niciunul dintre cazurile deschise ale EPPO nu a fost raportat de statele membre, punând la îndoială capacitatea statelor membre de a detecta şi de a combate fraudele; subliniază că, deşi nu a fost finalizată nicio investigaţie, cifrele prezentate de EPPO confirmă existenţa riscului de fraudă în cadrul MRR şi pun sub semnul întrebării fiabilitatea declaraţiilor de gestiune ale statelor membre în ceea ce priveşte raportarea fraudelor detectate şi a măsurilor de remediere luate; solicită să se consolideze urgent mecanismele de detectare a fraudelor, inclusiv să se evalueze obligatoriu riscurile de fraudă pentru toate proiectele MRR la scară largă; invită Comisia să se asigure că EPPO dispune de resurse adecvate pentru a investiga cazurile de fraudă legate de cheltuielile MRR, având în vedere numărul tot mai mare de investigaţii şi daunele estimate ridicate;

239.reaminteşte că Regulamentul financiar reformat, în vigoare de la 30 septembrie 2024 ("RF reformat") prevede extinderea domeniului de aplicare al sistemului de detectare timpurie şi de excludere (EDES) la gestiunea partajată şi gestiunea directă în cazurile în care bugetul este executat împreună cu statele membre, pentru programele adoptate sau finanţate începând cu 1 ianuarie 2028; invită Comisia să ia măsuri pentru cele mai grave motive de excludere în scopul de a proteja mai bine interesele financiare ale Uniunii;

240.ia act de faptul că, pentru reducerea divergenţelor de interpretare a jaloanelor şi ţintelor dintre Comisie şi Curte, Comisia a publicat abordarea sa despre noţiunea de dată de începere a unei măsuri şi noţiunea de "înlocuire a cheltuielilor bugetare naţionale recurente", în anexele II şi III la Raportul său anual pe 2024 privind punerea în aplicare a Mecanismului de redresare şi rezilienţă; îşi reiterează apelul adresat Comisiei de a colabora în continuare cu Curtea pentru a armoniza cât mai mult posibil interpretarea jaloanelor şi a ţintelor de către cele două instituţii;

SECŢIUNEA 4:Punere în aplicare şi impact

241.îndeamnă Comisia să reducă la minimum riscurile ca statele membre să aleagă să nu primească toate sumele din ultima cerere de plată sau părţi din acestea, evitând astfel îndeplinirea ultimelor jaloane şi ţinte şi punând în pericol implementarea planurilor de redresare şi rezilienţă; este extrem de preocupat de riscurile suplimentare de anulare a măsurilor după expirarea MRR şi îndeamnă Comisia ca, atunci când efectuează plăţile finale, să se asigure că astfel de situaţii nu vor apărea;

242.subliniază că, potrivit evaluării intermediare a MRR de către Comisie din 21 februarie 2024, statele membre au evidenţiat că trebuie mobilizate mai multe resurse decât se planificase iniţial pentru a revizui planurile de redresare şi rezilienţă şi că eficienţa abordării bazate pe performanţe este redusă de "procedurile excesiv de complexe" pentru modificările aduse planurilor, care nu fac distincţie între modificările majore sau minore şi necesită aprobarea Consiliului pentru orice modificare;

243.subliniază că, în ceea ce priveşte controlul şi auditurile în cadrul MRR, statele membre ar trebui să instituie mecanisme pentru a preveni, a detecta şi a corecta corupţia, frauda şi conflictele de interese şi că Comisia efectuează audituri ex post şi audituri de sistem referitoare la jaloane şi ţinte; subliniază că persistă confuzia în ceea ce priveşte rolul Curţii, care a elaborat o strategie (strategia 2021-2025) pentru îndeplinirea responsabilităţilor sale pentru programul NGEU şi MRR, pe care unele state membre o percep ca o suprapunere inutilă şi o povară administrativă; este preocupat de faptul că, atât în evaluarea sa la jumătatea perioadei a MRR din 21 februarie 2024, cât şi în Raportul său anual din 10 octombrie 2024 privind MRR, Comisia a recunoscut că autorităţile statelor membre de la toate nivelurile au constatat că procedurile de audit şi de control sunt prea complexe şi că ele s-au plâns că acestea se suprapun auditurilor efectuate de autorităţile naţionale, de Comisie şi de Curte; sprijină pe deplin activitatea Curţii cu privire la MRR; salută faptul că Comisia a admis şi a acceptat că Curtea are un mandat complet de audit privind MRR, care reprezintă unul dintre fundamentele pentru acordarea de către Parlament a descărcării de gestiune pentru fondurile din MRR; recomandă statelor membre să coopereze cu Curtea de Conturi Europeană;

244.este preocupat de faptul că Raportul anual al Comisiei din 10 octombrie 2024 privind punerea în aplicare a MRR a evidenţiat costurile de intrare pentru administraţiile statelor membre, existând posibilitatea unei simplificări suplimentare; constată, potrivit raportului anual al Comisiei, că, în ceea ce priveşte conceperea instrumentului, în evaluarea la jumătatea perioadei, statele membre s-au referit la obligaţiile combinate legate de (i) dovezile necesare pentru a dovedi îndeplinirea jaloanelor şi ţintelor, (ii) cerinţele de raportare exigente, de exemplu indicatorii comuni şi datele bianuale şi (iii) cadrul de audit şi control; reaminteşte că statele membre consideră că există o marjă pentru a simplifica procedurile de control şi audit, asigurând o mai bună coordonare între actorii implicaţi şi evitând controalele multiple; constată, de asemenea, că, potrivit Raportului anual al Comisiei privind MRR pe 2024, unele autorităţi naţionale au subliniat şi inflexibilitatea Comisiei în evaluarea jaloanelor şi a ţintelor, precum şi procedurile rigide şi care necesită multe resurse pentru revizuirea planurilor de redresare şi rezilienţă;

245.constată că unul dintre obiectivele MRR este de a ajuta statele membre să pună în aplicare reforme şi investiţii ambiţioase care să le facă economiile şi societăţile mai durabile, mai reziliente şi mai pregătite pentru tranziţia verde şi tranziţia digitală; subliniază cu îngrijorare constatarea Curţii din Raportul său special 15/2024, care scoate în evidenţă lipsa de relevanţă, de calitate şi de comparabilitate a datelor transmise de statele membre, datele fiind insuficiente pentru a evalua progresele înregistrate în materie de adaptare la schimbările climatice în statele membre, deschizând astfel calea pentru o posibilă dezinformare ecologică; îşi exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că MRR ar putea deveni un vehicul financiar pentru schimbarea superficială a etichetării cheltuielilor convenţionale ca fiind "verzi"; încurajează Comisia să introducă un mecanism în cadrul MRR pentru a urmări impactul investiţiilor asupra mediului şi pentru a asigura alinierea la obiectivele climatice ale Uniunii;

246.subliniază impactul MRR asupra întreprinderilor şi IMM-urilor din Uniune; remarcă faptul că MRR a oferit IMM-urilor un sprijin direct în valoare de 78 de miliarde EUR, reprezentând 12% din cheltuielile totale ale MRR, şi că măsurile mai generale în beneficiul întreprinderilor se ridică la 152 de miliarde EUR (23% din cheltuielile totale ale MRR); constată că 2,75 milioane de IMM-uri, aproximativ 11% din totalul IMM-urilor active din Uniune, au beneficiat de sprijin prin intermediul MRR; subliniază că aproximativ 600 000 de întreprinderile au beneficiat de iniţiative în domeniul digitalizării, în timp ce 5,2 miliarde EUR au fost alocate pentru proiecte legate de tranziţia verde, inclusiv energia din surse regenerabile şi hidrogen;

247.subliniază cu îngrijorare că nu a funcţionat facilitarea proiectelor transfrontaliere; regretă că, în pofida includerii în planurile de redresare şi rezilienţă a mai multor măsuri legate de proiecte importante de interes european comun ("PIIEC") şi a unor măsuri transfrontaliere în capitolele despre REPowerEU, guvernanţa naţională a mecanismului nu a promovat suficient cooperarea transfrontalieră; insistă ferm asupra faptului că finanţarea Uniunii ar trebui să fie mai bine corelată cu realizarea obiectivelor comune ale Uniunii şi ar trebui să genereze valoare adăugată europeană;

248.evidenţiază că Raportul anual al Comisiei din 10 octombrie 2024 privind punerea în aplicare a MRR a recunoscut implicarea insuficientă a statelor membre, a autorităţilor regionale şi locale, a organizaţiilor societăţii civile, a partenerilor sociali şi a altor părţi interesate relevante în pregătirea şi implementarea a planurilor naţionale de redresare şi rezilienţă; solicită implicarea activă a acestora în implementarea pe teren a planurilor naţionale de redresare şi rezilienţă;

SECŢIUNEA 5:Transparenţă

250.reaminteşte că, deşi statele membre nu au obligaţia de a publica toate datele privind destinatarii finali, Regulamentul (UE) 2023/435 al Parlamentului European şi al Consiliului (²³) de modificare a Regulamentului privind MRR impune statelor membre să publice informaţii despre cei 100 de destinatari finali care primesc cea mai mare sumă de finanţare în cadrul MRR; salută faptul că, la 10 octombrie 2024, Comisia a publicat, ca parte a Raportului anual privind MRR pe 2024, o anexă specifică pentru a oferi mai multă claritate despre noţiunea de destinatar final în temeiul Regulamentului privind MRR şi despre sfera de aplicare a publicării datelor privind cei mai mari 100 de destinatari finali; îşi exprimă îngrijorarea profundă cu privire la interpretarea dată de Comisie noţiunii de "destinatar final" în cadrul MRR, deoarece adesea sunt enumerate doar la nivel de minister, iar descrierile sunt vagi, multe exemple fiind disponibile în aproape toate listele furnizate de statele membre; reaminteşte solicitarea sa ca lista celor mai mari 100 de destinatari finali să indice persoana fizică sau entitatea reală care este ultima în lanţul transferurilor de fonduri şi să fie disponibilă într-o bază de date accesibilă publicului pentru a îmbunătăţi asumarea răspunderii şi a permite o supraveghere independentă, respectând în acelaşi timp cadrul legal al Uniunii privind protecţia datelor; îşi exprimă îngrijorarea că, altfel, măsurarea impactului şi garantarea vizibilităţii fondurilor din cadrul MRR pentru cetăţeni vor fi problematice, deşi ia în considerare tabloul de bord al MRR şi în harta proiectului; subliniază că, în cazul în care Comisia refuză în continuare să asigure transparenţa deplină, Parlamentul trebuie să ia în considerare toate măsurile disponibile pentru a impune respectarea dispoziţiilor cu scopul de a preveni aplicarea unei interpretări similare dispoziţiilor privind transparenţa din alte regulamente financiare;

253.reaminteşte că o infrastructură informatică solidă este esenţială pentru colectarea datelor, monitorizarea şi evaluarea programului şi că autorităţile de management şi beneficiarii critică nivelul de informaţii impus şi suprapunerea cu alte sisteme naţionale; ia act de faptul că, spre deosebire de politica de coeziune, Curtea a subliniat, în cadrul MRR, diferitele structuri şi abordări folosite de autorităţile naţionale de monitorizare, care ar putea fi percepute ca fiind mai puţin fiabile, deoarece furnizează informaţii neomogene şi riscă să producă un număr ridicat de erori; subliniază, în acest sens, că sistemele interoperabile centralizate facilitează colectarea şi raportarea eficientă a datelor, în timp ce sistemele fragmentate evidenţiază necesitatea unor abordări raţionalizate;

254.salută faptul că "Regulamentul financiar reformat" stabileşte măsuri orizontale pentru crearea unui site web centralizat (sistemul de transparenţă financiară) la nivelul Uniunii, care să acopere toţi beneficiarii fondurilor Uniunii, şi constată că acest site este menit să rezolve fragmentarea actuală, să sporească transparenţa şi să faciliteze controlul public al beneficiarilor; ia act de faptul că, începând cu următorul CFM (şi anume după 2027), Comisia va trebui să utilizeze datele relevante stocate în instrumentul de extragere a datelor şi de evaluare a riscurilor, Arachne, pentru a alimenta site-ul web centralizat în scopuri de transparenţă şi că, în conformitate cu normele privind protecţia datelor, site-ul web va include numai date publice, de exemplu date relevante privind destinatarii, contractanţii, subcontractanţii şi beneficiarii; subliniază, de asemenea, că toate statele membre vor avea obligaţia de a oferi Comisiei acces la aceste date, care urmează să fie introduse în Arachne prin mijloace automatizate; regretă că folosirea Arachne de către statele membre nu este obligatorie;

255.ia act de faptul că jaloanele şi ţintele finale din planurile naţionale de redresare şi rezilienţă trebuie finalizate până la 31 august 2026, în conformitate cu articolul 18 alineatul (4) şi cu articolul 20 alineatul (5) din regulament; reaminteşte necesitatea ca Comisia să colaboreze îndeaproape cu fiecare stat membru pentru a accelera execuţia pe teren, inclusiv prin furnizarea de orientări periodice şi, la cerere, de asistenţă tehnică pentru a contribui la implementarea planurilor; îşi reiterează îngrijorarea cu privire la posibilitatea anulării jaloanelor şi ţintelor după expirarea MRR şi îndeamnă Comisia să prevină astfel de situaţii;

256.invită Comisia să respingă orice cerere de revizuire a planurilor de redresare şi rezilienţă care ar reduce nivelul general de ambiţie al planului sau ar elimina reformele structurale importante din planurile de redresare şi rezilienţă şi să acorde prioritate finalizării măsurilor legate de recomandările specifice fiecărei ţări din planurile de redresare şi rezilienţă; invită, de asemenea, Comisia să îşi intensifice asistenţa tehnică acordată statelor membre care au rămas în urmă cu punerea în aplicare a MRR;

SECŢIUNEA 6:Recomandări

259.în plus, invită Comisia:

(viii)să sprijine statele membre să facă sistemele informatice cu adevărat interoperabile, astfel încât să faciliteze colectarea, raportarea şi schimbul eficient de date între diferitele departamente şi agenţii guvernamentale, pentru a permite reducerea la minimum a riscurilor de dublă finanţare, verificarea încrucişată activă între bazele de date relevante şi comunicarea cu statele membre cu privire la capacităţile lor administrative pentru a se asigura că nu există dublă finanţare; ia act, în această privinţă, de exemplele pozitive oferite la Conferinţa Curţii de Conturi Europene privind transparenţa şi trasabilitatea finanţării UE pentru redresare şi rezilienţă din octombrie 2024;

(ix)să colaboreze îndeaproape cu statele membre pentru a se asigura că jaloanele şi ţintele, în special cele de natură structurală sau legate de recomandările specifice fiecărei ţări, sunt puse în aplicare pe deplin şi cu atenţie şi că nicio revizuire a planurilor de redresare şi rezilienţă nu va fi aprobată în cazurile în care nivelul de ambiţie a fost redus sau măsuri importante au fost slăbite; să evite, pe cât posibil, revizuirea planurilor care ar reprezenta o reformulare a măsurilor planificate în planurile de redresare şi rezilienţă dacă acestea nu respectă condiţiile Regulamentului privind MRR;