Secţiunea 4 - Punere în aplicare şi impact - Rezolutia 1594/07-mai-2025 conţinând observaţiile care fac parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2023, secţiunea III - Comisia, agenţiile executive şi al nouălea, al zecelea şi al unsprezecelea Fond european de dezvoltare

Acte UE

Jurnalul Oficial seria L

În vigoare

Versiune de la: 8 Octombrie 2025

SECŢIUNEA 4:Punere în aplicare şi impact

241.îndeamnă Comisia să reducă la minimum riscurile ca statele membre să aleagă să nu primească toate sumele din ultima cerere de plată sau părţi din acestea, evitând astfel îndeplinirea ultimelor jaloane şi ţinte şi punând în pericol implementarea planurilor de redresare şi rezilienţă; este extrem de preocupat de riscurile suplimentare de anulare a măsurilor după expirarea MRR şi îndeamnă Comisia ca, atunci când efectuează plăţile finale, să se asigure că astfel de situaţii nu vor apărea;

242.subliniază că, potrivit evaluării intermediare a MRR de către Comisie din 21 februarie 2024, statele membre au evidenţiat că trebuie mobilizate mai multe resurse decât se planificase iniţial pentru a revizui planurile de redresare şi rezilienţă şi că eficienţa abordării bazate pe performanţe este redusă de "procedurile excesiv de complexe" pentru modificările aduse planurilor, care nu fac distincţie între modificările majore sau minore şi necesită aprobarea Consiliului pentru orice modificare;

243.subliniază că, în ceea ce priveşte controlul şi auditurile în cadrul MRR, statele membre ar trebui să instituie mecanisme pentru a preveni, a detecta şi a corecta corupţia, frauda şi conflictele de interese şi că Comisia efectuează audituri ex post şi audituri de sistem referitoare la jaloane şi ţinte; subliniază că persistă confuzia în ceea ce priveşte rolul Curţii, care a elaborat o strategie (strategia 2021-2025) pentru îndeplinirea responsabilităţilor sale pentru programul NGEU şi MRR, pe care unele state membre o percep ca o suprapunere inutilă şi o povară administrativă; este preocupat de faptul că, atât în evaluarea sa la jumătatea perioadei a MRR din 21 februarie 2024, cât şi în Raportul său anual din 10 octombrie 2024 privind MRR, Comisia a recunoscut că autorităţile statelor membre de la toate nivelurile au constatat că procedurile de audit şi de control sunt prea complexe şi că ele s-au plâns că acestea se suprapun auditurilor efectuate de autorităţile naţionale, de Comisie şi de Curte; sprijină pe deplin activitatea Curţii cu privire la MRR; salută faptul că Comisia a admis şi a acceptat că Curtea are un mandat complet de audit privind MRR, care reprezintă unul dintre fundamentele pentru acordarea de către Parlament a descărcării de gestiune pentru fondurile din MRR; recomandă statelor membre să coopereze cu Curtea de Conturi Europeană;

244.este preocupat de faptul că Raportul anual al Comisiei din 10 octombrie 2024 privind punerea în aplicare a MRR a evidenţiat costurile de intrare pentru administraţiile statelor membre, existând posibilitatea unei simplificări suplimentare; constată, potrivit raportului anual al Comisiei, că, în ceea ce priveşte conceperea instrumentului, în evaluarea la jumătatea perioadei, statele membre s-au referit la obligaţiile combinate legate de (i) dovezile necesare pentru a dovedi îndeplinirea jaloanelor şi ţintelor, (ii) cerinţele de raportare exigente, de exemplu indicatorii comuni şi datele bianuale şi (iii) cadrul de audit şi control; reaminteşte că statele membre consideră că există o marjă pentru a simplifica procedurile de control şi audit, asigurând o mai bună coordonare între actorii implicaţi şi evitând controalele multiple; constată, de asemenea, că, potrivit Raportului anual al Comisiei privind MRR pe 2024, unele autorităţi naţionale au subliniat şi inflexibilitatea Comisiei în evaluarea jaloanelor şi a ţintelor, precum şi procedurile rigide şi care necesită multe resurse pentru revizuirea planurilor de redresare şi rezilienţă;

245.constată că unul dintre obiectivele MRR este de a ajuta statele membre să pună în aplicare reforme şi investiţii ambiţioase care să le facă economiile şi societăţile mai durabile, mai reziliente şi mai pregătite pentru tranziţia verde şi tranziţia digitală; subliniază cu îngrijorare constatarea Curţii din Raportul său special 15/2024, care scoate în evidenţă lipsa de relevanţă, de calitate şi de comparabilitate a datelor transmise de statele membre, datele fiind insuficiente pentru a evalua progresele înregistrate în materie de adaptare la schimbările climatice în statele membre, deschizând astfel calea pentru o posibilă dezinformare ecologică; îşi exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că MRR ar putea deveni un vehicul financiar pentru schimbarea superficială a etichetării cheltuielilor convenţionale ca fiind "verzi"; încurajează Comisia să introducă un mecanism în cadrul MRR pentru a urmări impactul investiţiilor asupra mediului şi pentru a asigura alinierea la obiectivele climatice ale Uniunii;

246.subliniază impactul MRR asupra întreprinderilor şi IMM-urilor din Uniune; remarcă faptul că MRR a oferit IMM-urilor un sprijin direct în valoare de 78 de miliarde EUR, reprezentând 12% din cheltuielile totale ale MRR, şi că măsurile mai generale în beneficiul întreprinderilor se ridică la 152 de miliarde EUR (23% din cheltuielile totale ale MRR); constată că 2,75 milioane de IMM-uri, aproximativ 11% din totalul IMM-urilor active din Uniune, au beneficiat de sprijin prin intermediul MRR; subliniază că aproximativ 600 000 de întreprinderile au beneficiat de iniţiative în domeniul digitalizării, în timp ce 5,2 miliarde EUR au fost alocate pentru proiecte legate de tranziţia verde, inclusiv energia din surse regenerabile şi hidrogen;

247.subliniază cu îngrijorare că nu a funcţionat facilitarea proiectelor transfrontaliere; regretă că, în pofida includerii în planurile de redresare şi rezilienţă a mai multor măsuri legate de proiecte importante de interes european comun ("PIIEC") şi a unor măsuri transfrontaliere în capitolele despre REPowerEU, guvernanţa naţională a mecanismului nu a promovat suficient cooperarea transfrontalieră; insistă ferm asupra faptului că finanţarea Uniunii ar trebui să fie mai bine corelată cu realizarea obiectivelor comune ale Uniunii şi ar trebui să genereze valoare adăugată europeană;

248.evidenţiază că Raportul anual al Comisiei din 10 octombrie 2024 privind punerea în aplicare a MRR a recunoscut implicarea insuficientă a statelor membre, a autorităţilor regionale şi locale, a organizaţiilor societăţii civile, a partenerilor sociali şi a altor părţi interesate relevante în pregătirea şi implementarea a planurilor naţionale de redresare şi rezilienţă; solicită implicarea activă a acestora în implementarea pe teren a planurilor naţionale de redresare şi rezilienţă;