Rezolutia 1605/07-mai-2025 conţinând observaţiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2023, secţiunea VII - Comitetul Regiunilor
Acte UE
Jurnalul Oficial seria L
În vigoare Versiune de la: 8 Octombrie 2025
Rezolutia 1605/07-mai-2025 conţinând observaţiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2023, secţiunea VII - Comitetul Regiunilor
Dată act: 7-mai-2025
Emitent: Parlamentul European
PARLAMENTUL EUROPEAN,
- având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2023, secţiunea VII - Comitetul Regiunilor,
- având în vedere articolul 102 şi anexa V la Regulamentul său de procedură,
- având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A10-0046/2025),
A.întrucât în contextul procedurii de descărcare de gestiune, autoritatea care acordă descărcarea de gestiune doreşte să accentueze că este deosebit de important să se întărească şi mai mult legitimitatea democratică a instituţiilor Uniunii prin creşterea transparenţei şi a responsabilităţii şi prin aplicarea principiului întocmirii bugetului în funcţie de performanţe şi al bunei gestiuni a resurselor umane;
B.întrucât Comitetul Regiunilor (denumit în continuare "Comitetul") este o adunare politică formată din 329 de membri aleşi în regiunile, oraşele, satele şi municipalităţile din cele 27 de state membre ale Uniunii, care funcţionează ca organ consultativ al instituţiilor Uniunii, cu misiunea de a contribui la elaborarea politicilor Uniunii şi la procesul decizional din punctul de vedere al autorităţilor locale şi regionale şi, în acelaşi timp, de a contribui la o Uniune mai eficace şi mai aproape de cetăţeni;
C.întrucât consultarea Comitetului de către Comisie sau Consiliu este obligatorie în anumite cazuri, iar Comitetul poate adopta şi avize din proprie iniţiativă, beneficiind de o marjă largă de sesizare, astfel cum este definită în tratate, ceea ce îi permite să fie consultat de Parlament;
D.întrucât activităţile Comitetului sunt definite pe baza strategiei sale politice globale, astfel cum a fost prezentată în rezoluţia sa din 2 iulie 2020 privind priorităţile sale pentru perioada 2020-2025 (1), şi întrucât Comitetul a adoptat trei priorităţi politice pentru mandatul 2020-2025, însoţite de trei campanii de comunicare: apropierea Europei de cetăţeni, construirea unor comunităţi regionale şi locale reziliente şi promovarea coeziunii ca valoare fundamentală a UE;
(1)Rezoluţia Comitetului European al Regiunilor - Priorităţile Comitetului European al Regiunilor pentru perioada 2020-2025 - Europa mai aproape de cetăţeni prin intermediul satelor, oraşelor şi regiunilor sale (JO C 324, 1.10.2020, p. 8).
E.întrucât administraţiile locale şi regionale reprezintă o treime din cheltuielile publice, jumătate din investiţiile publice şi o pătrime din veniturile fiscale şi, în multe state membre, deţin competenţe în domenii-cheie precum educaţia, dezvoltarea economică şi coeziunea, mediul, protecţia socială, sănătatea şi serviciile de interes general, astfel încât coordonarea la nivel local, regional, naţional şi european sporeşte legitimitatea legislaţiei, îmbunătăţeşte asumarea responsabilităţii şi apără mai eficient interesele cetăţenilor;
F.întrucât Comitetul îşi urmăreşte obiectivul politic de a-şi consolida implicarea în întregul ciclu politic şi legislativ al Uniunii, asigurând în acelaşi timp o legătură mai tangibilă cu cetăţenii Uniunii prin activitatea membrilor Comitetului ca multiplicatori puternici în comunităţile lor şi în asociaţiile lor naţionale de autorităţi locale şi regionale;
G.întrucât Comitetul a identificat 11 domenii-cheie prioritare pentru ca acţiunile sale să devină mai strategice şi cu un impact mai mare în 2023: (1) acţiunile ulterioare Conferinţei privind viitorul Europei, subsidiaritatea activă şi o mai bună legiferare; (2) Ucraina şi extinderea; (3) Energia şi criza climatică; (4) Mediul; (5) Politica de coeziune - impulsionarea punerii în aplicare a politicii de coeziune şi conturarea viitorului acesteia pentru perioada de după 2027; (6) Cadrul financiar multianual; (7) Guvernarea economică pentru o Europă echitabilă şi sustenabilă; (8) Anul european al competenţelor 2023; (9) Parteneriatul pentru inovare regională şi promovarea misiunilor teritoriale; (10) Protecţia civilă; (11) Siguranţa alimentară;
H.întrucât Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European şi al Consiliului (2), care reglementează politica de coeziune a Uniunii şi finanţarea în perioada 2021-2027 şi care a intrat în vigoare în iulie 2021, cuprinde trimiteri la principiul parteneriatului şi al guvernanţei pe mai multe niveluri, susţinut de Comitet şi de Parlament şi implicând participarea regiunilor; sprijină în mod ferm consolidarea investiţiilor Uniunii legate de rezilienţa regională şi locală în următorul Cadru Financiar Multianual (CFM);
(2)Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispoziţiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziţie justă şi Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit şi acvacultură şi de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum şi Fondului pentru azil, migraţie şi integrare, Fondului pentru securitate internă şi Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor şi politica de vize (JO L 231, 30.6.2021, p. 159, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/1060/2024-06-30).
I.întrucât cele peste 400 de programe naţionale şi regionale create pentru punerea în aplicare a politicii de coeziune a Uniunii în perioada de programare 2021-2027 vor pune la dispoziţie aproximativ 380 de miliarde EUR, în cadrul unor fonduri diferite, pentru a face faţă încercărilor economice, sociale şi de mediu cu care se confruntă regiunile, oraşele, satele şi municipalităţile Uniunii;
J.întrucât, la 19 februarie 2021, a intrat în vigoare Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului (3) de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă al Uniunii, oferind temeiul juridic pentru distribuirea de fonduri şi împrumuturi în valoare de până la 672,5 miliarde EUR (la preţurile din 2018) statelor membre între 2021 şi 2026 şi vizând, de asemenea, sprijinirea coeziunii economice, sociale şi teritoriale şi abordarea disparităţilor dintre regiunile Uniunii;
(3)Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă (JO L 57, 18.2.2021, p. 17), ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/241/2024-03-01).
K.întrucât, în calitate de instituţie a Uniunii în sensul Regulamentului financiar, Comitetul trebuie să îşi adopte propriile conturi anuale, întocmite în conformitate cu normele contabile adoptate de contabilul Comisiei (normele contabile ale Uniunii Europene), pe baza Standardelor internaţionale de contabilitate pentru sectorul public, care sunt în final consolidate în cele ale Uniunii,
1.constată că bugetul Comitetului se încadrează la rubrica 7 din CFM, "Administraţia publică europeană" ("rubrica 7"), care a avut un cuantum total de 12,3 miliarde EUR, adică 6,4% din cheltuielile de la bugetul Uniunii în 2023; constată că, în 2023, bugetul Comitetului a reprezentat 0,95% din creditele de la rubrica 7 din CFM;
2.constată că în raportul său anual pentru exerciţiul financiar 2023, Curtea de Conturi ("Curtea") a examinat un eşantion de 70 de operaţiuni de la rubrica 7, din care 21 (30%) conţineau erori; constată, de asemenea, că, pentru cinci dintre aceste erori care au fost cuantificate de Curte, Curtea a estimat un nivel de eroare sub pragul de semnificaţie;
3.ia notă, din raportul Curţii, de observaţia acesteia potrivit căreia cheltuielile administrative cuprind cheltuielile cu resursele umane, inclusiv pensiile, care în 2023 au constituit aproximativ 70% din totalul cheltuielilor administrative, precum şi cheltuielile legate de clădiri, echipamente, energie, comunicaţii şi tehnologia informaţiei; salută opinia reînnoită a Curţii potrivit căreia, în general, cheltuielile administrative prezintă un risc scăzut;
4.ia act, cu regret, din raportul Curţii, de avizul său privind o tranzacţie efectuată de Comitet în 2023, potrivit căruia durata de 10 ani a unui contract de întreţinere a clădirilor nu a fost justificată suficient;
5.constată, pe baza raportului anual de activitate al Comitetului pentru 2023, că bugetul final adoptat al Comitetului a fost de 116 675 392 EUR în 2023, inclusiv bugetul rectificativ 4/2023 (salarii şi energie), ceea ce reprezintă o creştere de 6 698 534 EUR (adică + 6,10%) faţă de 2022; constată cu satisfacţie că rata de execuţie bugetară a Comitetului pentru creditele de angajament din exerciţiul curent a crescut de la 99,20% în 2022 la 99,9% în 2023, iar rata de execuţie a creditelor de plată din exerciţiul curent a crescut de la 88% în 2022 la 91,20% în 2023; salută, de asemenea, creşterea ratei de execuţie a creditelor C8 de la 81,60% în 2022 la 85% în 2023; consideră că aceste rate ridicate de execuţie sunt, pe de o parte, un semn de bună gestiune bugetară şi financiară din partea Comitetului, datorită monitorizării consolidate a execuţiei bugetare, previziunilor bugetare în timp util şi realocării resurselor pentru a face faţă unor evenimente neprevăzute, dar, pe de altă parte, ar putea fi, de asemenea, un semn că Comitetul are nevoie de resurse suplimentare; invită Comisia şi autoritatea bugetară să ţină seama de acest lucru în cadrul procedurii bugetare;
6.ia act de faptul că, în cursul anului 2023, Comitetul a executat 31 de transferuri în valoare totală de 2,84 milioane EUR, din care 25 de transferuri interne în valoare totală de 0,98 milioane EUR şi şase transferuri externe în valoare totală de 1,86 milioane EUR, din care aproximativ 0,8 milioane EUR transferate către linii bugetare care cuprind contracte afectate de o inflaţie/indexare ridicată; constată că impactul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a continuat să creeze presiune bugetară pentru Comitet în 2023; constată, în acest context, că Comitetul a fost cel mai afectat de rata ridicată a inflaţiei, în mod direct sau indirect, în domenii precum costurile de deplasare (misiuni), energia, chiriile şi închirierea clădirilor, contractele de întreţinere, proiectele de construcţie, hârtia şi plăcile offset;
7.ia act de o creştere cu aproximativ 20% a plăţilor efectuate pentru membrii Comitetului, de la 6 573 307 EUR în 2022 la 7 955 968 EUR în 2023, plăţile fiind efectuate pentru cheltuielile de deplasare (8 119 plăţi), indemnizaţiile de deplasare (4 449 de plăţi), indemnizaţiile de şedinţă pentru participarea cu prezenţă fizică (7 845 de plăţi) şi participarea de la distanţă (152 de plăţi);
8.constată că bugetul pentru misiuni (creditele exerciţiului curent) a rămas stabil, cu 420 833 EUR în 2023 (faţă de 419 657 EUR în 2022) şi o rată de execuţie de aproximativ 80% în 2023 (similară cu rata pe 2022); ia act de faptul că, în pofida unei creşteri a costurilor medii de cazare şi de deplasare, bugetul pentru misiuni al Comitetului a rămas stabil, graţie unei reduceri cu 13% a numărului de misiuni efectuate în 2023 comparativ cu 2022; salută faptul că indemnizaţia pentru preşedinţia Comitetului (preşedintele şi primul vicepreşedinte) pentru cheltuieli de călătorie şi aferente şedinţelor, finanţate de la bugetul general pentru cheltuielile membrilor, a scăzut de la 71 810 EUR la 62 268 EUR, reprezentând o scădere de 13% în perioada 2022-2023; încurajează Comitetul să raţionalizeze şi să reducă în continuare cheltuielile în acest domeniu, asigurând o alocare optimă a resurselor în concordanţă cu principiile bunei gestiuni financiare;
9.observă cu îngrijorare o creştere de aproximativ 19% a creditelor pentru serviciile de interpretare în anul în curs, de la 3,494 milioane EUR în 2022 la 4,167 milioane EUR în 2023; solicită Comitetului să explice motivele acestei creşteri, având în vedere faptul că, în acelaşi timp, Comitetul a comunicat economii în legătură cu utilizarea interpretării de la distanţă în 2023;
10.ia act de faptul că, până la 23 iulie 2023, indemnizaţia forfetară de şedinţă la distanţă plătită de Comitet membrilor săi, supleanţilor acestora, precum şi experţilor raportorilor şi vorbitorilor invitaţi să participe la şedinţe la distanţă sau în format hibrid a fost de 200 EUR; constată, de asemenea, că, la acea dată, au intrat în vigoare noi norme pe această temă, care stabilesc indemnizaţia forfetară de şedinţă la distanţă la 50% din indemnizaţia obişnuită de şedinţă, cea din urmă fiind de 359 EUR, iar prima de 179,50 EUR; ia act, în acest context, de o scădere semnificativă a cuantumului total plătit pentru indemnizaţiile de şedinţă la distanţă, de la 1 742 000 EUR în 2021 şi 489 600 EUR în 2022, la 32 632 EUR în 2023, în timp ce cheltuielile totale legate de linia bugetară 1 0 0 4 ("Indemnizaţii de deplasare şi de şedere, participarea la reuniuni şi cheltuieli conexe") au crescut considerabil, de la aproximativ 6,6 milioane EUR în 2022 la aproximativ 8 milioane EUR în 2023, în principal din cauza unei reveniri puternice la reuniunile cu prezenţă fizică în 2023 şi a creşterii preţurilor aferente deplasărilor în urma pandemiei de COVID-19;
11.îşi exprimă îngrijorarea cu privire la creşterea semnificativă a indemnizaţiilor de deplasare şi şedinţă plătite membrilor Comitetului, de la 6,6 milioane EUR în 2022 la 8 milioane EUR în 2023; invită Comitetul să adopte o strategie clară de rentabilitate pentru cheltuielile de deplasare, inclusiv utilizarea pe scară mai largă a participării de la distanţă şi a reuniunilor în format hibrid pentru a reduce costurile şi emisiile inutile, menţinând în acelaşi timp angajamentul politic;
12.regretă că termenul mediu de plată a crescut de la 17,87 zile în 2022 la 21,88 zile în 2023; înţelege totuşi că această creştere este rezultatul faptului că, în 2023, Comitetul a prelucrat şi a plătit un număr record de facturi, şi anume 5 723 comparativ cu 4 260 în 2022; constată, în acest context, că ponderea facturilor comerciale primite electronic de Comitet a crescut de la 68% în 2022 la 76% în 2023 şi a continuat să crească în 2024;
13.recunoaşte că Comitetul joacă un rol fundamental în ceea ce priveşte contribuţia la elaborarea politicilor şi la procesele decizionale ale Uniunii, prin reprezentarea intereselor autorităţilor locale şi regionale din Uniune; ia act de faptul că, pentru 2023, ca parte a planului său operaţional anual, informarea privind performanţa Comitetului s-a bazat pe 25 de obiective, a căror realizare a fost evaluată prin intermediul a 80 de indicatori cantitativi, în timp ce ţintele majorităţii acestor indicatori (aproximativ 75%) au fost atinse cu un nivel de 90% sau mai mult;
14.reaminteşte că Comitetul contribuie la procesul Uniunii de elaborare a politicilor şi la procesul decizional al Uniunii din perspectiva autorităţilor locale şi regionale din Uniune, oferind un cadru pentru a îmbunătăţi cooperarea dintre nivelurile locale, regionale, naţionale şi europene şi pentru a aduce Europa mai aproape de cetăţenii săi; regretă că limitările bugetare au afectat capacitatea Comitetului de a-şi îndeplini pe deplin obiectivul de a aduce cetăţenii mai aproape de Uniune, limitând valoarea adăugată a Comitetului;
15.având în vedere rolul important al Comitetului în creşterea legitimităţii democratice a legislaţiei Uniunii prin asigurarea unei coordonări active a autorităţilor locale şi regionale, sprijină Comitetul în eforturile sale de a furniza mai multe evaluări ale impactului teritorial (EIT), în conformitate, de asemenea, cu raportul final şi recomandările Conferinţei privind viitorul Europei;
16.felicită Comitetul pentru realizările sale politice din principalele sale domenii prioritare în 2023; constată că Comitetul îşi îndeplineşte misiunea prin avize, care se referă la propunerile legislative ale Comisiei (sesizări), prin avize din proprie iniţiativă, care invită instituţiile Uniunii să ia măsuri, precum şi prin rezoluţii, care evidenţiază poziţia Comitetului cu privire la anumite subiecte; ia act de faptul că, în 2023, Comitetul a adoptat 53 de avize şi 6 rezoluţii, în scădere de la 55 de avize şi 8 rezoluţii adoptate în 2022 în pofida creşterii în credite şi în personal; încurajează Comitetul să continue să lucreze la îmbunătăţirea performanţei, precum şi la îmbunătăţirea eficacităţii; salută eforturile Comitetului de a introduce soluţii reformatoare şi inovatoare, de a raţionaliza administraţia şi de a evita suprapunerea rolurilor cu alte organisme;
17.apreciază faptul că, în 2023, Comitetul a continuat să pună în aplicare măsuri de modernizare a administraţiei sale şi de îmbunătăţire a raportului cost-eficacitate în contextul programului "Going for IMPact"; ia act, în acest context, de progresele înregistrate în ceea ce priveşte digitalizarea şi optimizarea fluxului de lucru, modernizarea instrumentelor de planificare şi informare ale Comitetului, crearea unui serviciu central pentru reuniuni şi consolidarea cooperării cu alte instituţii sau organisme [de exemplu, Comitetul Economic şi Social European ("CESE"), Comisia, Parlamentul, Oficiul pentru Infrastructură şi Logistică], printre altele; felicită Comitetul pentru punerea în aplicare a aproape 90% din proiectele de simplificare lansate în 2021, în domeniul proceselor administrative, al procedurilor scrise şi al documentelor juridice (interne);
18.constată cu satisfacţie, pe baza răspunsurilor Comitetului la chestionarul prezentat de Comisia pentru control bugetar a Parlamentului pentru descărcarea de gestiune pentru exerciţiul financiar 2023 (denumit în continuare "chestionarul"), că, datorită programului "Going for IMPact", Comitetul a reuşit în 2023 să îşi alinieze obiectivele la resursele disponibile aflate sub presiune ca urmare a efectelor inflaţioniste ale războiului din Ucraina; salută, în special, progresele înregistrate de Comitet în ceea ce priveşte punerea în aplicare a "convergenţei proiectelor" (un instrument bazat pe SharePoint pentru planificare, informare, evaluarea riscurilor şi continuitatea activităţii) şi a noii politici de continuitate a activităţii;
19.recunoaşte impactul activităţii Comitetului, în special al avizelor sale, unele dintre acestea fiind reflectate în rezoluţii, poziţii, propuneri, rapoarte, reexaminări, concluzii sau triloguri ale Comisiei, Parlamentului sau Consiliului în 2023; invită Comitetul să continue să furnizeze informaţii utile şi pertinente, cum ar fi date de pe teren şi analize, instituţiilor Uniunii şi altor beneficiari ai politicilor Uniunii; salută implicarea mai fermă a Comitetului de-a lungul întregului ciclu politic şi legislativ al Uniunii prin acorduri de cooperare şi planuri de acţiune cu Comisia, Parlamentul şi Banca Europeană de Investiţii; consideră că membrii Comitetului şi ai Comitetului Economic şi Social European ar trebui invitaţi la reuniunile parlamentare relevante în chestiuni care ţin de competenţa lor; ia act de faptul că, în 2023, membrii Comitetului s-au întâlnit, de asemenea, cu Consiliul şi cu reprezentanţele permanente şi au participat la evenimentele organizate de preşedinţia Consiliului, pentru a se asigura că poziţiile Comitetului se reflectă în legislaţia Uniunii; felicită Comitetul pentru că şi-a întărit implicarea în trilogurile legislative, în special prin faptul că, în 2023, i s-a acordat acces pentru prima oară la documentele trilogurilor;
20.invită Comitetul să asigure o implicare mai puternică a autorităţilor regionale şi locale în procesul decizional al Uniunii prin crearea unor mecanisme structurate de consultare cu autorităţile regionale şi locale, inclusiv cu parlamentele, municipalităţile şi organizaţiile locale ale societăţii civile, înainte de a emite avize; îndeamnă Comitetul să pledeze pentru un proces obligatoriu de consultare cu privire la chestiunile legislative care au un impact semnificativ asupra politicii de dezvoltare regională şi de coeziune;
21.constată, în ceea ce priveşte noul său cadru de control intern, că Comitetul a pus în aplicare o nouă metodologie privind controalele ex post începând din 2023, cu scopul de a simplifica şi a alinia abordarea la practica altor instituţii ale Uniunii, controalele ex post fiind în prezent centralizate în locul practicii descentralizate anterioare; observă că, în 2023, controalele ex post s-au axat pe salariul de bază şi pe timpul lucrat, fiind verificate 55 de dosare, şi că estimarea statistică a erorii care afectează populaţia de referinţă a fost de 0%; constată, de asemenea, că, în 2023, Comitetul şi-a reînnoit exerciţiul de asigurare a conformităţii şi a eficacităţii pentru a evalua măsura în care acesta respectă anumite standarde de control intern şi eficacitatea punerii lor în aplicare; felicită Comitetul pentru faptul că a informat cu privire la o îmbunătăţire a acestei chestiuni în comparaţie cu rezultatele exerciţiului din 2022; încurajează Comitetul să îşi continue eforturile pentru a creşte în continuare nivelul de conformitate şi gradul de eficacitate al măsurilor de control intern în vigoare; constată cu satisfacţie, în ceea ce priveşte noua politică privind posturile sensibile, că, în 2023, Comitetul a efectuat un exerciţiu de evaluare pentru a identifica nivelul de risc al fiecărui post şi, prin urmare, nivelul de sensibilitate al acestuia, precum şi măsurile necesare pentru a atenua aceste riscuri;
22.ia act de faptul că, în 2023, Comitetul a lansat două noi audituri: unul privind conformitatea diferitelor funcţii (de exemplu, gestionarea riscurilor, planificarea, sistemul de control) cu legislaţia pertinentă privind protecţia datelor şi altul privind performanţa organizaţiei de TI în cadrul Serviciilor comune (noua Direcţie comună pentru inovare şi tehnologia informaţiei a Comitetului şi a CESE); constată că, pentru fiecare dintre aceste audituri: au fost emise 11 recomandări, iar şapte recomandări au fost considerate foarte importante; constată, de asemenea, că, în urma auditului privind gestionarea posturilor vacante lansat în 2022, au fost emise 10 recomandări, dintre care trei au fost foarte importante; invită Comitetul să pună în aplicare toate recomandările pendinte cât mai curând cu putinţă şi să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune despre progresele înregistrate în acest sens;
23.ia act de faptul că, la sfârşitul anului 2023, Comitetul avea în total 559 de membri ai personalului (experţi naţionali detaşaţi, experţi interimari, intra muros şi stagiari neincluşi), faţă de 533 în 2022; constată că, la sfârşitul anului 2023, la Comitet erau angajaţi 74 de agenţi contractuali faţă de 56 de agenţi contractuali în 2022 şi 96 de agenţi temporari faţă de 89 de agenţi temporari în 2022, dintre care 21 de agenţi contractuali aveau un contract pe durată nedeterminată, 53 de agenţi contractuali aveau un contract pe durată determinată, 53 de agenţi temporari erau pe posturi permanente cu contracte pe durată determinată, 50 de agenţi temporari aveau un contract pe durată nedeterminată şi 3 agenţi temporari aveau un post temporar (în două cazuri cu contract pe durată nedeterminată şi, în cazul secretarului general, pe o durată determinată de cinci ani); remarcă, în plus, că Comitetul a angajat cinci agenţi interimari şi 12 membri externi ai personalului care lucrează la faţa locului, excluzând prestatorii externi de servicii din domeniile logisticii şi TI; speră ca această creştere a personalului să fie justificată în mod rezonabil; constată că, în 2023, rata de ocupare a posturilor din schema de personal a fost de 98% (o creştere de la 96% în 2022), iar rata de rotaţie a fost, respectiv, de 6,6% (o scădere de la 10,80% în 2022);
24.observă o creştere a dependenţei Comitetului de agenţi contractuali şi de agenţi temporari (reprezentând până la 26% din personalul Comitetului); constată, pe baza chestionarului, că această dependenţă se datorează în special absenţei, din 2018, a listelor de rezervă EPSO (Oficiul European pentru Selecţia Personalului) pentru profilurile de administratori generalişti; este îngrijorat de faptul că stabilitatea pe termen lung şi continuitatea activităţii Comitetului sunt ameninţate de lipsa atractivităţii contractelor cu durată limitată oferite; subliniază importanţa personalului permanent în menţinerea competenţelor, a continuităţii şi a unui mediu de lucru productiv; ia act de faptul că, în 2024, Comitetul a organizat un concurs intern pentru generalişti în cinci grade (AST/SC 1, AST 1, AST 3, AD 5 şi AD 7); sprijină Comitetul în eforturile sale de a răspunde acestor încercări; solicită Comitetului să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la astfel de concursuri organizate în 2024;
25.ia act de faptul că, la sfârşitul anului 2023, Comitetul număra 56,9% femei şi 43,1% bărbaţi; regretă că Comitetul nu a atins încă paritatea de gen în posturile de conducere, dar recunoaşte progresele semnificative înregistrate în cadrul strategiei şi planului de acţiune pe cinci ani ale Comitetului privind diversitatea şi incluziunea pentru perioada 2022-2026, inclusiv o creştere semnificativă a proporţiei femeilor în posturi de conducere de nivel superior de la 37,5% în 2022 la 44,4% în 2023; recomandă măsuri de consolidare a includerii în anunţurile de posturi vacante şi de încurajare a unei mai mari participări a femeilor la rolurile de conducere de nivel superior şi mediu, inclusiv prin obiective privind echilibrul de gen, o reprezentare echilibrată în comisiile de selecţie, oportunităţi de formare specifice pentru personalul feminin care aspiră la posturi de conducere şi promovarea unor formule de lucru mai flexibile; încurajează Comitetul să îşi continue eforturile de realizare a echilibrului de gen şi solicită, în acest context, statelor membre să desemneze atât un candidat de sex masculin, cât şi un candidat de sex feminin pentru numirea în calitate de membru al Comitetului, pentru a îmbunătăţi reprezentarea la toate nivelurile;
26.ia act de faptul că, în urma unui proiect-pilot privind un regim de lucru hibrid şi a unui sondaj privind satisfacţia personalului lansat în 2022, Comitetul a adoptat, la 1 ianuarie 2024, o decizie care prevede un regim de lucru hibrid şi un program de lucru săptămânal personalizat pentru fiecare membru al personalului, precum şi posibilitatea de a lucra de acasă până la 60% din timpul de lucru al personalului (cu excepţia categoriilor de personal incompatibile cu telemunca) şi de a lucra din afara oraşului de angajare timp de până la 15 zile pe an; recunoaşte că aceste măsuri vizează îmbunătăţirea echilibrului dintre viaţa profesională şi cea privată, menţinând în acelaşi timp eficienţa operaţională şi satisfacţia personalului;
27.constată cu satisfacţie că regimul de lucru hibrid al Comitetului a avut un impact pozitiv în ceea ce priveşte concediul medical de scurtă durată, în timp ce: - numărul de angajaţi fără concediu medical a crescut de la 71 (sau 12% din întregul personal) în 2018 la 211 (sau 36% din întregul personal) în 2023; - numărul angajaţilor aflaţi în concediu medical timp de mai puţin de şapte zile a scăzut de la 257 (sau 46% din întregul personal) în 2018 la 201 (sau 35% din întregul personal) în 2023 şi; - numărul angajaţilor aflaţi în concediu medical pentru o durată cuprinsă între 7,5 şi 21 de zile a scăzut de la 140 (sau 25% din întregul personal) în 2018 la 92 (sau 16% din totalul angajaţilor) în 2023; invită Comitetul să monitorizeze impactul noului regim de lucru şi să menţină acest subiect în viitoarele sondaje privind satisfacţia personalului; observă cu satisfacţie că 90,25% (82% în cazul managerilor) dintre cei care au răspuns la sondajul în rândul personalului din decembrie 2022 s-au declarat încântaţi de formulele flexibile;
28.observă cu îngrijorare că, în 2023, Comitetul a comunicat 18 cazuri de epuizare profesională, ceea ce reprezintă o creştere de la 16 cazuri în 2022; subliniază impactul social şi profesional semnificativ al epuizării asupra stării de bine şi performanţei personalului; remarcă şi că, în 2023, Comitetul a reuşit să reintegreze 16 membri ai personalului după o absenţă îndelungată ca urmare a epuizării profesionale, graţie unei urmăriri personalizate a concediului medical pe termen lung; felicită Comitetul pentru măsurile preventive luate pentru a reduce riscurile psihosociale şi epuizarea profesională; apreciază, în acest sens, abordarea proactivă a serviciului medical, conferinţele de informare, cursurile de formare şi cursurile organizate de Comitet; subliniază, cu toate acestea, necesitatea amplificării în continuare a eforturilor de a aborda cauzele profunde ale epuizării şi de a promova un mediu de lucru mai sănătos;
29.observă că, în 2023, Comitetul a continuat sensibilizarea cu privire la măsurile instituite pentru a împiedica şi combate hărţuirea la locul de muncă, în concordanţă cu decizia sa din 26 aprilie 2021 privind protecţia demnităţii la locul de muncă, gestionarea conflictelor şi combaterea hărţuirii, în special prin orientări specifice, comunicare internă şi organizarea mai multor sesiuni de informare pentru personal şi manageri; salută în special organizarea în 2023 a cinci sesiuni de formare privind "Împiedicarea hărţuirii psihologice şi sexuale" şi "Respectul şi demnitatea într-o echipă de înaltă performanţă" şi recomandă continuarea acestei iniţiative; constată, de asemenea, cu satisfacţie că în cursul anului nu au fost raportate cazuri noi, în curs sau închise privind hărţuirea sexuală;
30.felicită Comitetul pentru acţiunile întreprinse în 2023 în legătură cu integrarea persoanelor cu handicap, cum ar fi punerea la dispoziţia persoanelor cu mobilitate redusă a clădirilor Comitetului şi asigurarea faptului că toate posturile vacante sunt accesibile candidaţilor cu handicap;
31.ia act de faptul că, în 2023, Comitetul avea angajaţi reprezentând toate naţionalităţile Uniunii (şi un angajat de cetăţenie ucraineană), unele dintre acestea fiind suprareprezentate (de exemplu, Belgia); salută eforturile suplimentare ale Comitetului de a echilibra distribuţia geografică în rândul personalului prin vizarea unui public mai larg prin publicarea pe site-ul său şi pe reţelele de socializare a cererilor de exprimare a interesului pentru personalul contractual şi temporar; regretă lipsa persistentă a echilibrului geografic în cadrul personalului Comitetului, anumite naţionalităţi rămânând suprareprezentate în comparaţie cu altele; încurajează Comitetul să îşi intensifice eforturile pentru a realiza o distribuţie geografică mai echilibrată, îndeosebi la nivel de conducere; invită Comitetul să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la rezultatele acestui tip de acţiune;
32.salută participarea Biroului pentru stagii al Comitetului, în aprilie 2023, pentru a doua oară consecutiv, la sesiunea intitulată "Oportunităţi pentru tinerii romi"; salută iniţiativa de a prezenta programul de stagii al Comitetului participanţilor romi şi non-romi tineri şi motivaţi, reflectând un angajament ferm de a promova includerea, diversitatea şi egalitatea de şanse; încurajează continuarea şi extinderea unor astfel de iniţiative pentru a implica în continuare comunităţile subreprezentate şi pentru a promova o forţă de muncă europeană mai favorabilă includerii;
33.salută progresele înregistrate în ceea ce priveşte echilibrul de gen în conducere, cu o creştere a procentului femeilor atât în posturile de conducere de nivel mediu (de la 29,7% în 2022 la 32,5% în 2023), cât şi în posturile de conducere de nivel superior (de la 37,5% în 2022 la 44,4% în 2023);
34.salută activitatea desfăşurată de Comitete în 2023 pentru a consolida normele şi practicile etice într-un cadru juridic etic unic (Decizia nr. 157/2023), care cuprinde, printre altele, procedura disciplinară, demnitatea la locul de muncă, gestionarea conflictelor, combaterea hărţuirii, activităţile externe şi avertizarea de integritate; ia act de faptul că această activitate a culminat cu o decizie (nr. 157/2023), care a fost rezultatul unor consultări cuprinzătoare cu diferite părţi interesate, precum şi cu o monitorizare a unui sondaj intern privind sensibilizarea personalului cu privire la etica şi punerea în aplicare a unei recomandări de audit intern pe această temă; felicită Comitetul pentru faptul că a continuat, în 2023, să ofere cursuri de formare privind etica, integritatea şi respectul şi demnitatea la locul de muncă pentru diferite grupuri de angajaţi, de la nou-veniţi, la manageri şi angajaţi în general;
35.ia act de faptul că Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a tratat două cazuri în 2023: un caz privind presupuse activităţi lucrative externe ale unui membru al Comitetului şi un alt caz privind acuzaţii de recidivă privind activităţile externe neautorizate ale unui angajat; ia act de faptul că, în primul caz, OLAF nu a lansat nicio investigaţie din cauza lipsei de proporţionalitate dintre resursele necesare pentru efectuarea unei investigaţii şi rezultatele preconizate, în timp ce Comitetul a considerat că nu există conflicte de interese pe motiv că membrii Comitetului nu primesc nicio remuneraţie din partea Uniunii şi nici nu au obligaţia de a-şi declara activităţile profesionale, pentru care pot fi plătiţi pentru mandatele locale sau regionale pe care le-ar putea avea membrii respectivi; constată, în ceea ce priveşte acest din urmă caz, că OLAF a iniţiat o anchetă care s-a încheiat cu două recomandări, pe care Comitetul le-a pus în aplicare prin iniţierea unei proceduri disciplinare împotriva angajatului în cauză şi prin recuperarea câştigurilor rezultate din activităţile externe neautorizate ale persoanei respective; reaminteşte că cazul închis în 2022 privind acuzaţii de nereguli financiare, hărţuire şi gestionare defectuoasă în cadrul unui serviciu comun Comitet-CESE a condus la un exerciţiu de gestionare a conflictelor care a implicat persoanele în cauză şi la un plan de acţiune în cinci puncte; constată cu satisfacţie, pe baza raportului Comitetului privind acţiunile întreprinse ca urmare a deciziei Parlamentului de descărcare de gestiune referitoare la execuţia bugetului Comitetului pentru exerciţiul 2022, că planul de acţiune respectiv a fost pus în aplicare integral până la sfârşitul anului 2023;
36.reaminteşte că Comitetul a adoptat Regulamentul nr. 6/2023 din 4 iulie 2023 de stabilire a unor măsuri de transparenţă care se axează pe membrii care deţin o funcţie şi pe raportori; felicită, în acest context, Comitetul pentru aderarea oficială la Registrul de transparenţă al UE la 1 ianuarie 2024;
37.îndeamnă Comitetul să îmbunătăţească detectarea şi prevenirea conflictelor de interese prin introducerea unei perioade obligatorii de existenţă a stării de incompatibilitate pentru membrii al căror mandat se încheie înainte ca aceştia să se poată implica în activităţi de lobby sau de consiliere care implică instituţiile Uniunii; solicită publicarea proactivă a tuturor deciziilor de recuzare luate de membrii Comitetului din cauza conflictelor de interese;
38.salută eforturile reînnoite ale Comitetului în domeniul detectării şi prevenirii conflictelor de interese în 2023; ia act de faptul că, graţie Deciziei nr. 157/2023, Comitetul a definit conceptul de conflict de interese şi a instituit un mecanism de detectare şi prevenire a acestuia, prin care personalul este obligat să declare dacă ar putea avea un conflict de interese (potenţial sau posibil), completând un formular în diferite momente esenţiale ale carierei sau ale activităţilor sale profesionale; constată cu satisfacţie, pe baza chestionarului, că informaţiile anuale privind activităţile profesionale ale foştilor înalţi funcţionari sunt publicate în mod transparent pe site-ul internet al Comitetului; constată că, în 2023, Comitetul nu a detectat nicio situaţie de conflict de interese care ar fi necesitat urmărirea de către administraţie;
39.ia act de faptul că niciun caz de avertizare de integritate nu a fost comunicat Comitetului în 2023, cu excepţia informaţiilor primite de la OLAF cu privire la un caz de avertizare de integritate împotriva unui angajat al Comitetului, caz respins în cele din urmă de către OLAF; observă că în 2023 Comitetul nu a adoptat nicio măsură nouă privind avertizarea de integritate şi a continuat să se bazeze pe normele existente din 2015 şi să le promoveze prin cursuri în materie de etică şi de sensibilizare; sprijină formarea etică obligatorie periodică atât pentru personal, cât şi pentru nivelul de conducere;
40.ia act de faptul că Comitetul a instituit o serie de măsuri şi acţiuni antifraudă aplicabile membrilor săi şi personalului său, care sunt puse în aplicare de diferite servicii; observă că, în 2023, nu a fost instituită nicio strategie antifraudă, în pofida solicitărilor Parlamentului din rezoluţiile anterioare referitoare la descărcarea de gestiune; ia act cu satisfacţie, în urma recomandării Parlamentului şi precum s-a indicat în chestionar, de angajamentul Comitetului de a întări şi mai mult măsurile antifraudă existente prin adoptarea unei strategii antifraudă în 2025; încurajează Comitetul să înlesnească, ca parte a strategiei, cursuri periodice şi obligatorii de formare antifraudă; solicită Comitetului să ţină la curent autoritatea de descărcare de gestiune în această privinţă;
41.ia act de faptul că bugetul combinat pentru TI al Comitetului şi al CESE a fost de 12,7 milioane EUR în 2023, faţă de 11,712 milioane EUR în 2022, ceea ce constituie o creştere de 8,40%, în timp ce 350 000 EUR din acest buget au fost plătiţi pentru securitatea cibernetică în 2023;
42.salută noua "Strategie digitală 2024-2026" a Comitetului, adoptată la sfârşitul anului 2023; salută, în acest context, Comitetul pentru progresele sale în materie de digitalizare înregistrate în 2023 în diferite domenii, cum ar fi procesele administrative (inclusiv selecţia personalului), achiziţiile publice şi interpretarea, printre altele; invită Comitetul să accelereze eforturile de transformare digitală prin asigurarea punerii depline în aplicare a fluxurilor de lucru electronice, a semnăturilor electronice şi a instrumentelor digitale de gestionare a cazurilor până în 2026, reducând procesele pe suport de hârtie în conformitate cu angajamentele în materie de sustenabilitate, trecând la o administraţie mai informatizată;
43.constată cu satisfacţie că 90% dintre proiectele de simplificare prin digitalizare din cadrul iniţiativei "Going for impact" au fost puse în aplicare integral până la sfârşitul anului 2023; constată, în plus, că au fost valorificate şi mai multe creşteri ale eficienţei ca urmare a unui proiect informatic pentru a defini cel mai bun instrument pentru gestionarea electronică a fluxurilor de lucru bazate pe formă, prin urmare, multe dintre procesele Comitetului au început să fie simplificate şi digitalizate prin intermediul instrumentelor Microsoft 365; ia act cu satisfacţie de faptul că Comitetul utilizează module de achiziţii publice, cum ar fi licitaţiile electronice, notificările electronice, depunerea electronică, MyWorkplace, precum şi semnătura electronică calificată, introdusă în 2023 pentru semnarea contractelor; salută adoptarea de către Comitet a unor orientări interne privind utilizarea inteligenţei artificiale care pun bazele unor posibile soluţii viitoare şi încurajează introducerea unor cursuri de formare obligatorii periodice privind utilizarea în condiţii de siguranţă a inteligenţei artificiale;
44.remarcă, de asemenea, că în 2023 Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor (AEPD) nu a efectuat nicio investigaţie sau anchetă cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către Comitet; ia act de faptul că, în 2023, AEPD a lansat un chestionar general privind desemnarea şi funcţia responsabilului cu protecţia datelor (RPD), la care a răspuns RPD al Comitetului;
45.ia act de faptul că Comitetul nu s-a confruntat cu niciun atac cibernetic în 2023, cu excepţia anumitor atacuri de refuz al serviciului împotriva site-ului găzduit extern al Comitetului; ia act, pe baza chestionarului, de instrumentele şi strategiile Comitetului pentru monitorizarea în timp real a ameninţărilor şi identificarea vulnerabilităţilor sistemelor Comitetului; felicită Comitetul pentru aderarea la standarde în chestiuni legate de evaluările riscurilor legate de securitatea cibernetică, precum şi pentru instituirea unui sistem bazat pe planuri de răspuns la incidente, pe măsuri de redresare şi pe învăţămintele desprinse; constată cu satisfacţie că Comitetul şi CESE au adoptat cadrul de securitate cibernetică al NIST, cu accent, în 2023, pe principiile "protecţie" şi "detectare"; încurajează Comitetul să informeze membrii şi personalul său cu privire la securitatea cibernetică, să efectueze evaluări periodice ale riscurilor legate de infrastructura sa informatică şi să asigure audituri şi teste periodice ale sistemelor sale de apărare cibernetică;
46.constată că bugetul Comitetului (creditele exerciţiului curent) în 2023 a fost de 18,594 milioane EUR (faţă de 18,930 milioane EUR în 2022), cu o rată de execuţie a plăţilor de 93,70% (faţă de 82,60% în 2022); constată cu satisfacţie că, în urma schimbului de clădiri B68 şi TRE74 pentru clădirea VMA în 2022, s-au realizat economii datorită costurilor mai mici de închiriere a întregii clădiri VMA în 2023;
47.ia act de faptul că lucrările de renovare a clădirii VMA (etajul al treilea până la al nouălea) au continuat în 2023; constată, de asemenea, o rată scăzută de execuţie a plăţilor în ceea ce priveşte creditele C8 (reportate din 2022 în 2023), şi anume 18,90%, utilizate pentru amenajarea clădirii VMA; înţelege explicaţia Comitetului pentru această rată scăzută, în timp ce contractantul nu a fost în măsură să finalizeze părţi din lucrările de renovare în clădirile VMA; îşi reiterează apelul adresat Comitetului de a furniza autorităţii care acordă descărcarea de gestiune informaţii actualizate cu privire la randamentul investiţiilor în ceea ce priveşte tehnologiile inteligente instalate în VMA;
48.salută angajamentul Comitetului şi al CESE de a aplica în mod sistematic principiul "proiectării universale" pentru infrastructura lor, asigurând accesibilitatea clădirii lor din faza de proiectare; ia act de faptul că Comitetele au luat o serie de măsuri diferite pentru a asigura accesibilitatea clădirilor lor pentru persoanele cu diferite tipuri de handicap (utilizatori de scaune cu rotile, persoane nevăzătoare şi cu deficienţe de vedere, persoane surde, persoane în vârstă cu probleme musculare sau vasculare);
49.ia act de faptul că Comitetul a continuat să pună în aplicare o varietate de practici ecologice în 2023, cum ar fi utilizarea unor instalaţii de construcţii inovatoare eficiente din punct de vedere energetic, achiziţionarea a 100% energie electrică ecologică, înlocuirea fluxurilor de lucru fără hârtie cu semnături digitale, aplicarea criteriilor de mediu în toate procedurile de licitaţie (cu criterii ecologice personalizate pentru cererile de oferte de peste 60 000 EUR), concentrarea pe reducerea deşeurilor şi creşterea ratei de reciclare, punerea în aplicare a unor măsuri pentru o deplasare mai sustenabilă a personalului, inclusiv contribuţii financiare din partea Comitetului la costurile de transport public ale personalului său, utilizarea interpretării complete de la distanţă pentru reuniunile statutare şi alte măsuri de economisire a energiei; constată cu satisfacţie, pe baza chestionarului, o reducere a emisiilor de carbon legate de activităţile administraţiei Comitetului cu 18% faţă de 2019;
50.constată cu satisfacţie, pe baza chestionarului, că, datorită măsurilor sale de economisire a energiei, consumul de energie al Comitetului a fost redus cu aproximativ 3,4% în 2023 comparativ cu 2022, ceea ce corespunde unui câştig financiar de 64 240 EUR; felicită Comitetele pentru depăşirea obiectivelor EMAS pentru perioada 2021-2025 în toate domeniile (electricitate, gaz, apă, deşeuri, sortarea deşeurilor, hârtie pentru birou, emisii de CO2);
51.salută economiile bugetare şi administrative realizate prin cooperare interinstituţională, în special cooperarea strânsă stabilită la nivel administrativ cu CESE cu care Comitetul împarte spaţii şi servicii comune în domeniile traducerii, infrastructurii, logisticii şi TI, cu 470 de angajaţi şi aproximativ 60 de milioane EUR (excluzând cheltuielile legate de salarii) puse în comun de ambele instituţii în 2023; constată cu satisfacţie că Comitetul şi-a extins şi mai mult cooperarea cu CESE prin exploatarea unor sinergii suplimentare prin intermediul serviciilor medicale comune şi al registrului central comun de protecţie a datelor şi al operaţiunilor de prelucrare bazate pe Acordul privind controlul comun semnat de Comitet şi de CESE în 2023; îşi reiterează apelul adresat Comitetului de a susţine şi a extinde această cooperare şi în alte domenii, pentru a evita suprapunerile şi a raţionaliza în continuare costurile de funcţionare ale serviciilor disponibile în spaţiile comune ale Comitetului şi CESE; invită Comitetul şi CESE să analizeze posibilitatea de a institui o singură administraţie pentru Serviciile lor comune, păstrând direcţii sau unităţi separate pentru serviciile care se ocupă de aspecte legate de mandatele lor specifice şi independente; încurajează Comitetul şi CESE să îşi continue eforturile de a dezvolta în continuare cooperarea şi sinergiile;
52.salută faptul că Comitetul caută sinergii prin achiziţia de servicii de la alte instituţii pe baza unor acorduri privind nivelul serviciilor şi prin participarea la organisme de coordonare interinstituţionale şi la proceduri de achiziţii interinstituţionale; salută creşterea eficienţei în ceea ce priveşte comunicarea pentru alegerile europene din 2024, comunicată de Comitet în chestionar; constată că aceste câştiguri au fost posibile deoarece Comitetul a semnat cu Parlamentul un memorandum de înţelegere în februarie 2024 şi un nou acord de cooperare (PC) în mai 2024; constată, de asemenea, că PC a cuprins, de asemenea, cooperarea la nivel politic şi administrativ între cele două instituţii;
53.invită Comitetul să îşi aprofundeze cooperarea cu Parlamentul şi cu Comisia prin stabilirea unui dialog anual structurat între reprezentanţii Comitetului şi legiuitorii Uniunii cu privire la principalele dosare legislative care afectează dezvoltarea regională, politica privind clima şi coeziunea socială; îndeamnă Comisia să exploreze iniţiative comune cu Comisia pentru dezvoltare regională (REGI) a Parlamentului şi cu Comisia pentru mediu, climă şi siguranţă alimentară (ENVI) pentru a promova investiţiile regionale sustenabile;
54.constată că Comitetul cooperează cu Comisia (în schimbul unui comision anual) pentru gestionarea aspectelor legate de resursele umane şi utilizarea a diferite platforme de TI pentru gestiune bugetară şi resurse umane; observă de asemenea că Comitetul îşi organizează sesiunile plenare la sediul Parlamentului şi al Comisiei pentru a compensa lipsa de capacitate a propriilor sale săli de conferinţe şi că Comitetul cumpără servicii de interpretare de la aceste două instituţii;
55.salută reexaminarea, în 2023, a Acordului de cooperare al Comitetului cu Parlamentul, în vederea semnării sale finale în 2024; sprijină cooperarea Comitetului cu mai multe comisii parlamentare, intergrupuri şi direcţii generale ale Parlamentului şi consideră esenţial ca membrii Comitetului şi ai CESE să fie invitaţi în mod regulat şi sistematic la schimburile parlamentare relevante, inclusiv la reuniunile comisiilor, cu privire la chestiunile de care se ocupă;
56.ia act de faptul că activităţile de comunicare ale Comitetului se axează pe relaţia cu presa, pe organizarea de evenimente, pe conţinutul digital şi pe reţelele de socializare, cu un buget total (credite pentru anul curent) de aproximativ 2,8 milioane EUR în 2023; regretă o rată foarte scăzută de execuţie a plăţilor în aceste domenii (mergând de la 24,70% la 48,20%); constată, cu toate acestea, o rată ridicată de execuţie a creditelor C8 (reportate din 2022 în 2023), cuprinsă între 98% şi 100%; invită Comitetul să ia măsuri pentru a-şi îmbunătăţi planificarea bugetară în ceea ce priveşte posturile bugetare legate de comunicare;
57.ia act cu satisfacţie de realizările Comitetului în ceea ce priveşte promovarea politicilor şi a programelor Uniunii la nivel local şi regional, îmbunătăţind raza de acţiune a lucrărilor sale consultative şi mărind vizibilitatea şi impactul acestora; ia act de faptul că strategia de comunicare a Comitetului urmăreşte să îşi întărească profilul instituţional şi politic ca voce a regiunilor, oraşelor, satelor şi localităţilor Uniunii, evidenţiind în acelaşi timp contribuţiile esenţiale ale membrilor săi la conectarea politicilor Uniunii cu cetăţenii şi la promovarea implicării la nivel local şi regional; ia act, în acest context, de acţiunile de comunicare ale Comitetului din 2023 în domenii precum: - coeziunea (de exemplu, campania "Promovarea coeziunii ca valoare fundamentală a Uniunii" în cadrul Săptămânii europene a regiunilor şi oraşelor, cu peste 8 000 de participanţi); - schimbările climatice (de exemplu, campania "Construirea unor comunităţi locale reziliente şi inovatoare"); - democraţia (de exemplu, campania "Un nou capitol pentru democraţia UE", cu 1 400 de înregistrări pentru a participa la cea de-a 14-a conferinţă EuropCom); - dezvoltarea rurală ("Conferinţa Congresului european LEADER pe 2023") în 2023; felicită Comitetul pentru creşterea numărului de persoane înregistrate în Reţeaua consilierilor locali şi regionali ai UE (de la 2 307 în 2022 la 3 000 în 2023) şi a numărului de participanţi la programul "Tineri politicieni aleşi" (de la 775 în 2022 la 836 în 2023);
58.salută eforturile Comitetului de a spori nivelul de informare a autorităţilor regionale şi a comunităţilor locale, inclusiv extinderea Reţelei consilierilor locali şi regionali ai UE şi a programului "Tineri politicieni aleşi"; invită Comitetul să aloce resurse suplimentare pentru a sprijini programele regionale de consolidare a capacităţilor care capacitează autorităţile locale să pună mai bine în aplicare politicile Uniunii;
59.ia act de succesul Comitetului în ceea ce priveşte comunicarea cu mass-media, astfel cum reiese din indicatorii generali pentru 2023, cum ar fi: 13 210 menţiuni în mass-media, o creştere de 129% pentru vizitatorii site-urilor web şi o creştere de 11% pentru urmăritori; constată că, în ceea ce priveşte implicarea digitală, Comitetul nu şi-a atins obiectivul pentru 2023; constată că, la sfârşitul exerciţiului financiar 2023, Comitetul avea 200 000 de urmăritori pe reţelele sale de socializare, cu 15% mai mulţi decât în 2022, dintre care 57 603 urmăritori (o creştere de + 5%) pe X (fosta Twitter), 61 170 de urmăritori (o creştere de + 5%) pe Facebook, 68 613 urmăritori (o creştere de + 31%) pe LinkedIn şi 15 392 de urmăritori (o creştere de + 47%) pe Instagram;
60.ia act cu satisfacţie, pe baza chestionarului, de iniţiativele Comitetului de sensibilizare cu privire la măsurile specifice prevăzute de Regulamentul privind serviciile digitale şi de Regulamentul privind pieţele digitale, precum şi cu privire la securitatea cibernetică şi siguranţa online; recunoaşte rolul Comitetului în promovarea traiectoriei Uniunii către un viitor digital; felicită, în acest context, Comitetul pentru organizarea în 2023 a seriilor "Digital Masterclass", atât pentru personal, cât şi pentru publicul extern.
Publicat în Jurnalul Oficial seria L din data de 8 octombrie 2025