Capitolul 2 - 5.2. Efectele altor factori - Regulamentul 1981/07-oct-2025 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de articole de masă şi articole de bucătărie din ceramică originare din Republica Populară Chineză, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European şi al Consiliului

Acte UE

Jurnalul Oficial seria L

În vigoare
Versiune de la: 8 Octombrie 2025
CAPITOLUL 2:5.2. Efectele altor factori
(209)Volumul importurilor din alte ţări terţe a crescut doar marginal în perioada examinată, astfel cum se arată în considerentul 173 de mai sus. Aceste importuri au provenit în principal din Turcia (cotă de piaţă de 4,4% în PIR), Thailanda (2,6%), Regatul Unit (1,4%), Bangladesh (1,3%) şi Emiratele Arabe Unite (1,3%).
(210)În cazul Turciei şi al Emiratelor Arabe Unite, aceste importuri au fost efectuate la preţuri semnificativ mai mici decât cele ale producătorilor din Uniune pe parcursul perioadei examinate, deşi cu mult peste preţurile chineze. Numai în cursul PIR, preţurile de import din Bangladesh au fost mai mici decât preţurile de vânzare ale producătorilor din Uniune, dar au fost întotdeauna mai mari decât preţurile importurilor din China în cursul perioadei examinate. Dimpotrivă, importurile din alte ţări au fost la preţuri mult mai mari în comparaţie cu preţurile producătorilor din Uniune.
(211)Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că preţurile observate pentru Turcia, Emiratele Arabe Unite şi Bangladesh, care erau sub preţurile medii ale industriei Uniunii, ar fi putut contribui la prejudiciu. Cu toate acestea, având în vedere volumele scăzute ale acestor importuri, astfel de efecte ar fi fost limitate.
(212)După comunicarea constatărilor, CCCLA a susţinut că Comisia nu a analizat în mod corespunzător efectul importurilor din alte ţări terţe, deoarece, în opinia sa, chiar şi furnizorii de volume mici pot influenţa preţurile pieţei, în special pe segmentele de nişă sau pe subpieţele geografice. Cu toate acestea, CCCLA nu a furnizat niciun element de probă pentru a-şi susţine afirmaţia care a fost, prin urmare, respinsă.
(213)Exporturile efectuate de producătorii din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:
Tabelul 14

2020

2021

2022

PIR

Volumul exporturilor (tone)

74 978

96 920

87 517

81 059

Indice (2020 = 100)

100

129

117

108

Sursă: Răspunsurile verificate la chestionar din partea Cerame-Unie/FEPF.

(214)Vânzările la export au reprezentat aproximativ 40% din totalul vânzărilor producătorilor din Uniune. Deşi a existat o creştere semnificativă a vânzărilor la export ale producătorilor din Uniune, de 29% în 2021, cifrele referitoare la creştere au fost mai mici în comparaţie cu cele de pe piaţa Uniunii din 2022 şi din PIR (a se vedea tabelul 8, 2022: 27%, respectiv, PIR: 15%). În ansamblu, în cursul perioadei examinate, vânzările la export au crescut cu 8%, comparativ cu 15% pe piaţa Uniunii. În plus, utilizarea insuficientă a capacităţii (a se vedea tabelul 7) şi creşterea nivelurilor stocurilor (a se vedea tabelul 10) nu indică nicio redirecţionare către vânzările la export în această perioadă. Prin urmare, s-a concluzionat că rezultatele la export nu au contribuit la prejudiciul suferit.
(215)După comunicarea constatărilor, CCCLA a susţinut că performanţa sporită la export a industriei Uniunii contrazice concluzia Comisiei privind o industrie slăbită, ale cărei dificultăţi sunt determinate în principal de concurenţa importurilor din China. Comisia nu este de acord cu această evaluare. Astfel cum s-a explicat în considerentul anterior de mai sus, în cursul perioadei examinate, vânzările la export au crescut într-o măsură mult mai mică decât vânzările pe piaţa Uniunii, şi anume cu 8% faţă de 15%. Prin urmare, rezultatele la export ale industriei Uniunii nu au întrerupt legătura de cauzalitate.
(216)O creştere a costurilor energiei ca urmare a războiului din Ucraina a avut un impact asupra costurilor de producţie. Cu toate acestea, în cursul PIR, această tendinţă s-a inversat. Cu toate acestea, industria Uniunii nu a fost încă în măsură să îşi menţină cota de piaţă şi nici să crească preţurile de vânzare peste costurile de producţie, din cauza presiunii preţurilor şi a volumului importurilor din China care fac obiectul unui dumping în cursul PIR.