Titlul 5 - LEGĂTURA DE CAUZALITATE - Regulamentul 1981/07-oct-2025 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de articole de masă şi articole de bucătărie din ceramică originare din Republica Populară Chineză, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European şi al Consiliului
Acte UE
Jurnalul Oficial seria L
În vigoare Versiune de la: 8 Octombrie 2025
TITLUL 5:LEGĂTURA DE CAUZALITATE
(205)În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care au făcut obiectul unui dumping, provenite din ţara în cauză, au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă şi alţi factori cunoscuţi ar fi putut să aducă, în acelaşi timp, un prejudiciu industriei Uniunii. Comisia s-a asigurat de faptul că niciun prejudiciu posibil cauzat de alţi factori decât importurile care fac obiectul unui dumping provenite din ţara în cauză nu a fost atribuit impactului acestor importuri. Factorii respectivi sunt importurile din alte ţări terţe şi rezultatele la export ale industriei Uniunii.
(206)Volumul importurilor de articole de masă şi articole de bucătărie din ceramică din RPC a crescut cu 26% în cursul perioadei examinate, atingând o cotă de piaţă de 58,1% în Uniune în cursul PIR. În acelaşi timp, vânzările industriei Uniunii, deşi în creştere, au pierdut din cota de piaţă în favoarea importurilor din China. Preţul mediu de import din China a rămas constant şi semnificativ sub preţurile şi costurile industriei Uniunii pe parcursul perioadei examinate. Preţurile medii de import au subcotat preţul mediu de vânzare al industriei Uniunii cu 18%. Fără taxele antidumping, diferenţa ar fi de 38% (a se vedea considerentul 169).
(207)Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că importurile din China au fost semnificative şi au exercitat o presiune descendentă asupra preţurilor şi asupra volumelor de vânzări ale industriei Uniunii, determinând astfel prejudiciul suferit de industria Uniunii.
(208)În plus, Comisia a considerat că a existat o coincidenţă generală în timp între evoluţia ascendentă a importurilor din China şi situaţia prejudiciabilă a industriei Uniunii.
(209)Volumul importurilor din alte ţări terţe a crescut doar marginal în perioada examinată, astfel cum se arată în considerentul 173 de mai sus. Aceste importuri au provenit în principal din Turcia (cotă de piaţă de 4,4% în PIR), Thailanda (2,6%), Regatul Unit (1,4%), Bangladesh (1,3%) şi Emiratele Arabe Unite (1,3%).
(210)În cazul Turciei şi al Emiratelor Arabe Unite, aceste importuri au fost efectuate la preţuri semnificativ mai mici decât cele ale producătorilor din Uniune pe parcursul perioadei examinate, deşi cu mult peste preţurile chineze. Numai în cursul PIR, preţurile de import din Bangladesh au fost mai mici decât preţurile de vânzare ale producătorilor din Uniune, dar au fost întotdeauna mai mari decât preţurile importurilor din China în cursul perioadei examinate. Dimpotrivă, importurile din alte ţări au fost la preţuri mult mai mari în comparaţie cu preţurile producătorilor din Uniune.
(211)Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că preţurile observate pentru Turcia, Emiratele Arabe Unite şi Bangladesh, care erau sub preţurile medii ale industriei Uniunii, ar fi putut contribui la prejudiciu. Cu toate acestea, având în vedere volumele scăzute ale acestor importuri, astfel de efecte ar fi fost limitate.
(212)După comunicarea constatărilor, CCCLA a susţinut că Comisia nu a analizat în mod corespunzător efectul importurilor din alte ţări terţe, deoarece, în opinia sa, chiar şi furnizorii de volume mici pot influenţa preţurile pieţei, în special pe segmentele de nişă sau pe subpieţele geografice. Cu toate acestea, CCCLA nu a furnizat niciun element de probă pentru a-şi susţine afirmaţia care a fost, prin urmare, respinsă.
(213)Exporturile efectuate de producătorii din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:
Tabelul 14
2020 | 2021 | 2022 | PIR | |
Volumul exporturilor (tone) | 74 978 | 96 920 | 87 517 | 81 059 |
Indice (2020 = 100) | 100 | 129 | 117 | 108 |
Sursă: Răspunsurile verificate la chestionar din partea Cerame-Unie/FEPF. | ||||
(214)Vânzările la export au reprezentat aproximativ 40% din totalul vânzărilor producătorilor din Uniune. Deşi a existat o creştere semnificativă a vânzărilor la export ale producătorilor din Uniune, de 29% în 2021, cifrele referitoare la creştere au fost mai mici în comparaţie cu cele de pe piaţa Uniunii din 2022 şi din PIR (a se vedea tabelul 8, 2022: 27%, respectiv, PIR: 15%). În ansamblu, în cursul perioadei examinate, vânzările la export au crescut cu 8%, comparativ cu 15% pe piaţa Uniunii. În plus, utilizarea insuficientă a capacităţii (a se vedea tabelul 7) şi creşterea nivelurilor stocurilor (a se vedea tabelul 10) nu indică nicio redirecţionare către vânzările la export în această perioadă. Prin urmare, s-a concluzionat că rezultatele la export nu au contribuit la prejudiciul suferit.
(215)După comunicarea constatărilor, CCCLA a susţinut că performanţa sporită la export a industriei Uniunii contrazice concluzia Comisiei privind o industrie slăbită, ale cărei dificultăţi sunt determinate în principal de concurenţa importurilor din China. Comisia nu este de acord cu această evaluare. Astfel cum s-a explicat în considerentul anterior de mai sus, în cursul perioadei examinate, vânzările la export au crescut într-o măsură mult mai mică decât vânzările pe piaţa Uniunii, şi anume cu 8% faţă de 15%. Prin urmare, rezultatele la export ale industriei Uniunii nu au întrerupt legătura de cauzalitate.
(216)O creştere a costurilor energiei ca urmare a războiului din Ucraina a avut un impact asupra costurilor de producţie. Cu toate acestea, în cursul PIR, această tendinţă s-a inversat. Cu toate acestea, industria Uniunii nu a fost încă în măsură să îşi menţină cota de piaţă şi nici să crească preţurile de vânzare peste costurile de producţie, din cauza presiunii preţurilor şi a volumului importurilor din China care fac obiectul unui dumping în cursul PIR.
(217)Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că importurile care fac obiectul unui dumping provenite din RPC au adus un prejudiciu semnificativ industriei Uniunii.
(218)Ceilalţi factori identificaţi, cum ar fi importurile din alte ţări terţe, rezultatele vânzărilor la export ale producătorilor din Uniune şi creşterea costurilor energiei, luaţi în considerare separat sau împreună, nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping şi prejudiciu.