Titlul 4 - PREJUDICIUL - Regulamentul 1981/07-oct-2025 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de articole de masă şi articole de bucătărie din ceramică originare din Republica Populară Chineză, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European şi al Consiliului
Acte UE
Jurnalul Oficial seria L
În vigoare Versiune de la: 8 Octombrie 2025
TITLUL 4:PREJUDICIUL
(160)În cursul perioadei investigaţiei de reexaminare, produsul similar a fost fabricat în Uniune de peste 140 de producători cunoscuţi. Producţia este concentrată în Republica Cehă, Franţa, Germania, Italia, Polonia, Portugalia şi România. Producţia totală a Uniunii a fost stabilită la 226 147 de tone în PIR pe baza răspunsurilor verificate la chestionare prezentate de producătorii din Uniune incluşi în eşantion şi de Cerame-Unie/FEPF. Producătorii din Uniune care reprezintă producţia totală din Uniune constituie industria Uniunii în sensul articolului 4 alineatul (1) şi al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.
(161)Consumul la nivelul Uniunii a fost stabilit pe baza statisticilor Eurostat privind importurile şi volumul vânzărilor industriei Uniunii în Uniune, astfel cum au fost prezentate de Cerame-Unie/FEPF, precum şi pe baza informaţiilor furnizate de producătorii din Uniune incluşi în eşantion, care au fost verificate în mod corespunzător.
(162)În cursul perioadei examinate, consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:
Tabelul 3
2020 | 2021 | 2022 | PIR | |
Consumul la nivelul Uniunii (tone) | 399 085 | 459 741 | 555 832 | 491 264 |
Indice (2020 = 100) | 100 | 115 | 139 | 123 |
Sursă: Eurostat, răspunsul verificat la chestionar din partea Cerame-Unie/FEPF. | ||||
(163)În cursul perioadei examinate, consumul la nivelul Uniunii a crescut cu 23%, din cauza efectului post-COVID-19 al creşterii interesului consumatorilor europeni pentru articolele de masă şi articolele de bucătărie din ceramică. Acesta a crescut constant din 2020 până în 2022, când a atins un vârf de 555 832 de tone, dar a scăzut la 491 264 de tone în cursul PIR.
(164)Conform datelor Eurostat şi a macrodatelor furnizate de Cerame-Unie/FEPF, volumul importurilor, cota de piaţă şi preţurile medii ale importurilor produsului în cauză au evoluat după cum urmează:
Tabelul 4
Importurile din RPC | 2020 | 2021 | 2022 | PIR |
Volumul importurilor (tone) | 226 033 | 270 662 | 318 598 | 285 513 |
Indice (2020 = 100) | 100 | 120 | 141 | 126 |
Cota de piaţă (%) | 56,6 | 58,9 | 57,3 | 58,1 |
Sursă: Eurostat, răspunsul verificat la chestionar din partea Cerame-Unie/FEPF. | ||||
(165)În timp ce măsurile antidumping erau în vigoare, volumul total al importurilor din RPC a crescut cu 26% în cursul perioadei examinate. Aceasta a urmat creşterea constantă a consumului la nivelul Uniunii până în 2022, scăzând la 285 513 tone în cursul PIR. În contextul unei pieţe în creştere, cota importurilor din China în consumul total al Uniunii (a se vedea tabelul 3) a crescut în detrimentul industriei Uniunii, ajungând la 58,1% în cursul PIR.
(166)În cursul perioadei examinate, preţul importurilor din RPC în Uniune a evoluat după cum urmează:
Tabelul 5
Importurile din RPC | 2020 | 2021 | 2022 | PIR |
Preţ mediu de import (EUR/tonă) | 1 871 | 2 155 | 2 668 | 2 188 |
Indice (2020 = 100) | 100 | 115 | 143 | 117 |
Sursă: Eurostat. | ||||
(167)În cursul perioadei examinate, preţul importurilor din China a crescut cu 17%, de la 1 871 EUR/tonă la 2 188 EUR/tonă. Acesta este preţul mediu de import pe tonă al tuturor importurilor din produsul în cauză, prin urmare tendinţa ar putea fi afectată de importuri suplimentare.
(168)Comisia a determinat subcotarea preţurilor în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare comparând:
(i)preţurile de vânzare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluşi în eşantion, percepute de la clienţii neafiliaţi pe piaţa Uniunii, ajustate la un nivel franco fabrică. Aceste preţuri au fost ponderate în funcţie de ponderea segmentului relevant la care se refereau (şi anume, societăţile mari şi IMM-urile, a se vedea considerentul 178) şi
(ii)preţul de import (CIF la frontiera Uniunii) din datele Eurostat. Preţurile CIF au fost apoi ajustate în sens ascendent pentru costurile ulterioare importului, şi anume vămuirea, costurile de manipulare şi de încărcare, pe baza informaţiilor din investigaţia anterioară de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, taxele vamale convenţionale şi taxele antidumping.
(169)Rezultatul comparaţiei a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri înregistrată de producătorii din cadrul Uniunii incluşi în eşantion în perioada investigaţiei de reexaminare. Pe baza metodologiei de mai sus, comparaţia a arătat că, în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare, importurile produsului în cauză au subcotat preţurile industriei Uniunii cu 18%. Fără taxele antidumping, subcotarea s-ar fi ridicat la 38%.
(170)În observaţiile sale privind acordarea anonimatului de către Comisie pentru anumiţi producători din Uniune incluşi în eşantion şi anumiţi producători neincluşi în eşantion (a se vedea considerentul 51), CCCLA a susţinut, de asemenea, că producătorii chinezi vând numai produse generice, în timp ce producătorii din Uniune vând produse de vârf şi de marcă. Prin urmare, compararea produselor potenţial de marcă fabricate în UE cu produsele generice fabricate în China ar conduce în mod inevitabil la un calcul excesiv al subcotării.
(171)Cu toate acestea, investigaţia a arătat că aproape niciun produs de marcă nu a fost vândut de producătorii din Uniune incluşi în eşantion, care au reprezentat o proporţie semnificativă din volumul vânzărilor Uniunii în perioada examinată. Dacă ar exista vreun impact asupra calculului subcotării, acesta ar fi foarte limitat. Prin urmare, această afirmaţie a fost respinsă.
(172)Volumul agregat al importurilor în Uniune, precum şi cota de piaţă şi tendinţele preţurilor pentru importurile de articole de masă şi de articole de bucătărie din ceramică din alte ţări terţe decât RPC au evoluat după cum urmează:
Tabelul 6
Ţara | 2020 | 2021 | 2022 | PIR | |
Turcia | Volum (tone) | 17 177 | 22 139 | 33 228 | 21 546 |
Indice (2020 = 100) | 100 | 129 | 193 | 125 | |
Cota de piaţă (%) | 4,3 | 4,8 | 6,0 | 4,4 | |
Indice (2020 = 100) | 100 | 112 | 139 | 102 | |
Preţul mediu (EUR/tonă) | 2 095 | 2 250 | 2 798 | 3 465 | |
Indice (2020 = 100) | 100 | 107 | 134 | 165 | |
Thailanda | Volum (tone) | 10 500 | 11 184 | 15 190 | 12 626 |
Indice (2020 = 100) | 100 | 107 | 145 | 120 | |
Cota de piaţă (%) | 2,6 | 2,4 | 2,7 | 2,6 | |
Indice (2020 = 100) | 100 | 92 | 104 | 98 | |
Preţul mediu (EUR/tonă) | 5 152 | 5 209 | 5 986 | 5 639 | |
Indice (2020 = 100) | 100 | 101 | 116 | 109 | |
Regatul Unit | Volum (tone) | 9 705 | 4 082 | 6 695 | 7 074 |
Indice (2020 = 100) | 100 | 42 | 69 | 73 | |
Cota de piaţă (%) | 2,4 | 0,9 | 1,2 | 1,4 | |
Indice (2020 = 100) | 100 | 37 | 50 | 59 | |
Preţul mediu (EUR/tonă) | 5 823 | 8 263 | 8 225 | 8 499 | |
Indice (2020 = 100) | 100 | 142 | 141 | 146 | |
Bangladesh | Volum (tone) | 3 776 | 4 931 | 5 875 | 6 433 |
Indice (2020 = 100) | 100 | 131 | 156 | 170 | |
Cota de piaţă (%) | 0,9 | 1,1 | 1,1 | 1,3 | |
Indice (2020 = 100) | 100 | 113 | 112 | 138 | |
Preţul mediu (EUR/tonă) | 3 384 | 3 999 | 4 444 | 3 751 | |
Indice (2020 = 100) | 100 | 118 | 131 | 111 | |
Emiratele Arabe Unite | Volum (tone) | 471 | 652 | 5 286 | 6 532 |
Indice (2020 = 100) | 100 | 138 | 1 122 | 1 387 | |
Cota de piaţă (%) | 0,1 | 0,1 | 1,0 | 1,3 | |
Indice (2020 = 100) | 100 | 120 | 806 | 1 126 | |
Preţul mediu (EUR/tonă) | 2 687 | 2 996 | 3 375 | 3 606 | |
Indice (2020 = 100) | 100 | 111 | 126 | 134 | |
Altele | Volum (tone) | 12 824 | 15 969 | 20 085 | 15 590 |
Indice (2020 = 100) | 100 | 125 | 157 | 122 | |
Cota de piaţă (%) | 3,2 | 3,5 | 3,6 | 3,2 | |
Indice (2020 = 100) | 100 | 108 | 112 | 99 | |
Preţul mediu (EUR/tonă) | 3 874 | 4 168 | 4 640 | 4 675 | |
Indice (2020 = 100) | 100 | 108 | 120 | 121 | |
Totaluri | Volum (tone) | 54 454 | 58 958 | 86 359 | 69 802 |
Indice (2020 = 100) | 100 | 108 | 159 | 128 | |
Cota de piaţă (%) | 13,6 | 12,8 | 15,5 | 14,2 | |
Indice (2020 = 100) | 100 | 94 | 114 | 104 | |
Preţul mediu (EUR/tonă) | 3 733 | 4 094 | 4 389 | 4 223 | |
Indice (2020 = 100) | 100 | 110 | 118 | 113 | |
Sursă: Eurostat. | |||||
(173)În cursul PIR, 69 802 tone de articole de masă şi articole de bucătărie din ceramică au fost importate din ţări terţe, cu excepţia Chinei. Principalii exportatori ai produsului în cauză în Uniune au fost Turcia şi Thailanda, ale căror exporturi au reprezentat 4,4% şi, respectiv, 2,6% în cursul PIR. Volumul total al importurilor din ţări terţe a reprezentat 14,2% din piaţa Uniunii, ceea ce a reprezentat o uşoară creştere de la 13,6% la începutul perioadei examinate. În consecinţă, se poate concluziona că China a fost de departe cel mai mare exportator al produsului care face obiectul reexaminării către UE în această perioadă, reprezentând de peste patru ori volumul total al importurilor din toate celelalte ţări terţe luate împreună în cursul PIR.
(174)Preţurile medii de import din alte ţări terţe au fost în mod constant şi semnificativ mai mari decât preţul mediu de import din China în cursul perioadei examinate.
(175)În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care au făcut obiectul unui dumping asupra industriei Uniunii a inclus evaluarea tuturor factorilor şi indicilor economici care au influenţat situaţia industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.
(176)Indicatorii macroeconomici (producţia, capacitatea de producţie, gradul de utilizare a capacităţii de producţie, volumul vânzărilor, cota de piaţă, gradul de ocupare a forţei de muncă, productivitatea, importanţa marjelor de dumping şi redresarea în urma efectelor dumpingului anterior) au fost evaluaţi la nivelul întregii industrii din Uniune. Evaluarea s-a bazat pe informaţiile verificate furnizate de Cerame-Unie/FEPF, pe răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluşi în eşantion şi pe statisticile privind importurile.
(177)Analiza indicatorilor microeconomici (stocurile, preţurile de vânzare, profitabilitatea, fluxul de numerar, investiţiile, rentabilitatea investiţiilor, capacitatea de mobilizare a capitalurilor, salariile şi costul producţiei) s-a realizat la nivelul producătorilor din Uniune incluşi în eşantion. Evaluarea s-a bazat pe informaţiile furnizate de producătorii respectivi, care au fost verificate în mod corespunzător în timpul vizitelor de verificare la faţa locului.
(178)Industria Uniunii este puternic fragmentată şi poate fi, în mare, împărţită în două segmente: IMM-uri şi întreprinderi mai mari. Pentru unii indicatori macroeconomici (preţul de vânzare, fluxul de lichidităţi, investiţii, salariul mediu per angajat, stocurile, profitabilitatea şi costul de producţie), rezultatele întreprinderilor incluse în eşantion au fost ponderate în conformitate cu cota segmentului de care aparţinea respectiva întreprindere. La fel ca în investigaţia iniţială şi în ultima investigaţie de reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor, în acest scop a fost utilizată ponderea specifică în ceea ce priveşte volumele de producţie ale fiecărui segment în sectorul total al articolelor de masă şi al articolelor de bucătărie din ceramică (42% IMM-uri, 58% societăţi mari). Acest fapt a asigurat reflectarea adecvată a situaţiei întreprinderilor mai mici, pentru a preveni un dezechilibru al analizei globale a prejudiciului, din cauza rezultatelor întreprinderilor mari.
SUBSECŢIUNEA 1:4.5.1.1. Producţia, capacitatea de producţie şi rata de utilizare a capacităţii de producţie
(179)În perioada examinată, producţia, capacitatea de producţie şi gradul de utilizare a capacităţii de producţie corespunzătoare industriei Uniunii au evoluat după cum urmează:
Tabelul 7
2020 | 2021 | 2022 | PIR | |
Volumul producţiei (tone) | 199 487 | 228 747 | 245 278 | 226 147 |
Indice (2020 = 100) | 100 | 115 | 123 | 113 |
Capacitate de producţie (tone) | 307 470 | 320 896 | 327 575 | 330 260 |
Indice (2020 = 100) | 100 | 104 | 107 | 107 |
Rata de utilizare a capacităţii de producţie (%) | 73 | 82 | 76 | 68 |
Indice (2020 = 100) | 100 | 112 | 104 | 93 |
Sursă: Răspunsul verificat la chestionar din partea Cerame-Unie/FEPF. | ||||
(180)Rezultă că, în concordanţă cu creşterea consumului la nivelul Uniunii în cursul perioadei examinate, a existat o creştere a volumului producţiei (cu 13%). În ceea ce priveşte consumul, acesta a atins un nivel maxim în 2022 şi a scăzut în cursul PIR. Ca urmare a creşterii eficienţei ca urmare a investiţiilor în echipamente de producţie (a se vedea considerentul 193), capacitatea de producţie a crescut cu 7%. Cu toate acestea, în pofida unei pieţe în creştere, din cauza volumelor mari de importuri din China, gradul de utilizare a capacităţii de producţie a scăzut în cursul perioadei examinate, de la 73% la 68%.
SUBSECŢIUNEA 2:4.5.1.2. Volumul vânzărilor şi cota de piaţă din Uniune
(181)În cursul perioadei examinate, vânzările în Uniune realizate de către industria Uniunii au evoluat după cum urmează:
Tabelul 8
2020 | 2021 | 2022 | PIR | |
Volumul vânzărilor (tone) | 118 599 | 130 121 | 150 875 | 135 950 |
Indice (2020 = 100) | 100 | 110 | 127 | 115 |
Cota de piaţă (din consumul Uniunii) (%) | 29,7 | 28,3 | 27,1 | 27,7 |
Sursă: Răspunsul verificat la chestionar din partea Cerame-Unie/FEPF. | ||||
(182)Vânzările industriei Uniunii pe piaţa Uniunii au urmat evoluţia consumului şi au crescut în 2021 şi 2022, atingând un vârf de 150 875 de tone. În ceea ce priveşte consumul, volumul vânzărilor a scăzut din nou în cursul PIR. În ansamblu, acestea au crescut cu doar 15% pe parcursul perioadei examinate. Cu toate acestea, în acelaşi timp, cota de piaţă a industriei Uniunii a scăzut de la 29,7% la 27,7%, deoarece industria Uniunii nu a putut beneficia de pe urma creşterii pieţei Uniunii şi a pierderilor de vânzări către importurile din China care fac obiectul unui dumping.
SUBSECŢIUNEA 3:4.5.1.3. Ocuparea forţei de muncă şi productivitatea
(183)În cursul perioadei examinate, gradul de ocupare a forţei de muncă şi productivitatea la nivelul industriei Uniunii au evoluat după cum urmează:
Tabelul 9
2020 | 2021 | 2022 | PIR | |
Numărul de angajaţi (echivalent normă întreagă) | 19 496 | 19 907 | 21 685 | 22 007 |
Indice (2020 = 100) | 100 | 102 | 111 | 113 |
Productivitatea (tone pe angajat) | 102 | 11,5 | 11,3 | 10,3 |
Indice (2020 = 100) | 100 | 112 | 111 | 100 |
Sursă: Răspunsul verificat la chestionar din partea Cerame-Unie/FEPF. | ||||
(184)În concordanţă cu creşterea producţiei industriei Uniunii, ocuparea forţei de muncă a crescut cu 13% pe parcursul perioadei examinate. Productivitatea forţei de muncă a producătorilor din Uniune, măsurată ca producţie (tone) pe salariat pe an, a rămas stabilă în cursul perioadei examinate.
SUBSECŢIUNEA 4:4.5.1.4. Creşterea economică
(185)În cursul perioadei examinate, producţia industriei Uniunii a crescut cu 13%, în timp ce volumul vânzărilor în Uniune a crescut cu 15%, ca răspuns la creşterea consumului din Uniune. Industria Uniunii nu a fost în măsură să beneficieze de creşterea consumului la nivelul Uniunii cu 23%, din cauza importurilor din China care fac obiectul unui dumping şi, prin urmare, nu a fost în măsură să utilizeze pe deplin creşterile capacităţii de producţie a instalaţiilor sale de producţie realizate prin câştiguri în materie de eficienţă rezultate din investiţii.
SUBSECŢIUNEA 5:4.5.1.5. Amploarea dumpingului
(186)Dumpingul a continuat în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare la un nivel semnificativ, după cum se explică în secţiunea 3 de mai sus. Se remarcă faptul că producătorii chinezi au subcotat într-o măsură semnificativă preţurile de vânzare ale industriei Uniunii.
(187)În cursul perioadei examinate, industria Uniunii nu a putut profita pe deplin de creşterea consumului din Uniune, care nu a fost urmată în aceeaşi măsură de producţia şi vânzările industriei Uniunii. În plus, în pofida creşterii producţiei şi a vânzărilor, cotele de piaţă ale producătorilor din Uniune chiar au scăzut în perioada examinată. În schimb, volumul importurilor din RPC a crescut într-un ritm mai ridicat decât consumul din Uniune, permiţând creşterea cotelor de piaţă în aceeaşi perioadă. Prin urmare, Comisia a concluzionat că industria Uniunii nu a reuşit, de fapt, să câştige, în prezenţa importurilor din China, mai mult spaţiu economic pe o piaţă în creştere a Uniunii.
SUBSECŢIUNEA 1:4.5.2.1. Preţurile unitare medii de vânzare în Uniune şi costul de producţie
(188)Pe parcursul perioadei examinate, preţurile de vânzare unitare medii practicate faţă de clienţii neafiliaţi din Uniune şi costul mediu de producţie unitar al producătorilor din Uniune incluşi în eşantion au evoluat după cum urmează:
Tabelul 10
2020 | 2021 | 2022 | PIR | |
Preţul mediu de vânzare unitar către părţi neafiliate (EUR/tonă) | 3 154 | 3 257 | 3 812 | 3 925 |
Indice (2020 = 100) | 100 | 103 | 121 | 124 |
Costul unitar de producţie (EUR/ tonă) | 3 587 | 3 514 | 4 482 | 4 149 |
Indice (2020 = 100) | 100 | 98 | 125 | 116 |
Sursă: Răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluşi în eşantion. | ||||
(189)În cursul perioadei examinate, preţurile industriei Uniunii au fost, în general, constante în 2020 şi 2021. Acestea au crescut începând din 2022, ca urmare a creşterii costului de producţie, explicată prin creşterea costurilor energiei şi a inflaţiei. Cu toate acestea, preţurile industriei Uniunii au fost, în general, sub costul de producţie pe parcursul întregii perioade examinate, din cauza presiunii constante asupra preţurilor exercitate de importurile din China.
SUBSECŢIUNEA 2:4.5.2.2. Stocurile
(190)Pe parcursul perioadei examinate, nivelul stocurilor producătorilor din Uniune incluşi în eşantion a evoluat după cum urmează:
Tabelul 11
2020 | 2021 | 2022 | PIR | |
Stocuri (tone) | 1 409 | 1 342 | 1 732 | 2 610 |
Indice (2020 = 100) | 100 | 95 | 123 | 185 |
Sursă: Răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluşi în eşantion. | ||||
(191)Nivelul stocurilor finale ale industriei Uniunii a crescut cu 85% în termeni absoluţi în cursul perioadei examinate. Tendinţa ascendentă abruptă, în special între 2022 şi PIR, reprezintă un motiv de îngrijorare, având în vedere că industria funcţionează în mod normal pe bază de comenzi, astfel cum s-a constatat în investigaţia iniţială şi cum a fost confirmat în investigaţia actuală de reexaminare în ceea ce îi priveşte pe producătorii din Uniune incluşi în eşantion.
SUBSECŢIUNEA 3:4.5.2.3. Profitabilitatea, fluxul de numerar, investiţiile, rentabilitatea investiţiilor, capacitatea de mobilizare a capitalului şi salariile
Tabelul 12
2020 | 2021 | 2022 | PIR | |
Profitabilitatea (%) | -7,9 | -1,9 | -8,6 | -6,2 |
Fluxul de numerar (EUR) | 4 454 901 | 4 836 800 | 538 686 | 163 925 |
Indice (2020 = 100) | 100 | 109 | 12 | 4 |
Investiţiile (EUR) | 550 853 | 1 248 391 | 1 263 537 | 3 242 161 |
Indice (2020 = 100) | 100 | 227 | 229 | 589 |
Randamentul investiţiilor (active nete) (%) | -25,1 | -15,0 | -27,4 | -14,3 |
Indice (2020=-100) | - 100 | - 60 | - 109 | - 57 |
Costul anual al forţei de muncă per angajat (EUR) | 19 638 | 22 459 | 23 765 | 24 516 |
Indice (2020 = 100) | 100 | 114 | 121 | 125 |
Sursă: Răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluşi în eşantion. | ||||
(192)Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluşi în eşantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare, realizat din vânzările produsului similar către clienţi neafiliaţi din Uniune, ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective. În cursul perioadei examinate, industria Uniunii a înregistrat în mod constant pierderi, scăzând progresiv de la -7,9% la -6,2%. Acest nivel a fost inferior nivelului de profitabilitate atins în cursul investigaţiei iniţiale (3,5%) şi, prin urmare, s-a situat cu mult sub nivelul-ţintă al profitului considerat acceptabil în cursul investigaţiei iniţiale (şi anume 6,0%).
(193)În cursul perioadei examinate, fluxul de lichidităţi al industriei Uniunii a scăzut la aproape zero. În schimb, în acelaşi timp, nivelul investiţiilor a crescut cu 489%. Cu toate acestea, ar trebui remarcat faptul că aceste investiţii au fost finanţate în principal din fonduri de sprijin public acordate pentru a atenua impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19 în 2020 şi 2021 şi de creşterea bruscă a costurilor energiei în 2022. Aceste subvenţii unice de stat, legate de modernizarea echipamentelor de producţie, au permis societăţilor să îşi modernizeze semnificativ echipamentele de producţie, după cum o demonstrează creşterea producţiei.
(194)În cursul perioadei examinate, randamentul investiţiilor, definit ca profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investiţiilor, a fost în mod constant negativ.
SUBSECŢIUNEA 4:4.5.2.4. Costul cu forţa de muncă
Tabelul 13
2020 | 2021 | 2022 | PIR | |
Costul anual al forţei de muncă per angajat (EUR) | 19 638 | 22 459 | 23 765 | 24 516 |
Indice (2020 = 100) | 100 | 114 | 121 | 125 |
Sursă: Răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluşi în eşantion. | ||||
(195)În aceeaşi perioadă, nivelurile salariale medii au crescut cu 25%, adică într-un ritm mai ridicat decât creşterea globală a costului unitar de producţie.
(196)Analiza prejudiciului arată că situaţia industriei Uniunii s-a deteriorat în cursul perioadei examinate, în pofida eforturilor de a ţine pasul cu creşterea consumului. Deşi capacitatea de producţie şi volumele de producţie au crescut în conformitate cu volumul vânzărilor, cotele de piaţă nu au putut fi menţinute. Având în vedere creşterea costurilor de producţie, în special în sectorul energetic, industria Uniunii nu a fost în măsură să îşi crească în mod adecvat preţurile de vânzare. Acest lucru s-a datorat în mare parte preţurilor scăzute ale importurilor din China, care, în pofida măsurilor în vigoare, au subcotat în mod semnificativ preţurile industriei Uniunii. Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat, prin urmare, că industria Uniunii a suferit, într-adevăr, un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază în perioada investigaţiei de reexaminare.
(197)Prin urmare, este evident că industria Uniunii nu a fost în măsură să se redreseze în urma prejudiciului anterior în cursul perioadei examinate. Volumele semnificative continue ale importurilor din RPC la preţuri inferioare celor practicate de industria Uniunii, care erau deja sub costul de producţie, au pus din nou industria Uniunii într-o situaţie prejudiciabilă.
(198)După comunicarea constatărilor, Ceramie-Unie a subliniat că, la 2 aprilie 2025, administraţia SUA a anunţat o creştere generală a tarifelor pentru majoritatea partenerilor comerciali. În cazul mărfurilor chinezeşti, taxele vamale ale SUA s-au ridicat iniţial la 67%. Deşi această valoare procentuală a fost redusă prin negocieri, China face în prezent obiectul unei rate tarifare totale de 55% (care nu este încă în vigoare). Întrucât Comisia a constatat că SUA este una dintre principalele pieţe de export ale produsului în cauză din China, în cazul în care rata tarifară a SUA ar fi pusă în aplicare în mod efectiv, aceasta ar determina exporturi şi mai masive din China către Uniune, ceea ce ar duce la un prejudiciu suplimentar pentru producătorii de articole de masă din ceramică din Uniune. Prin urmare, Ceramie-Unie a susţinut că aşa-numitele tarife reciproce ale SUA ar putea avea ca efect consolidarea în continuare a atractivităţii pieţei Uniunii pentru exportatorii chinezi de articole de masă şi articole de bucătărie din ceramică, în special având în vedere capacităţile neutilizate semnificative ale industriei chineze a articolelor de masă.
(199)Comisia a examinat această afirmaţie şi a fost de acord că, într-adevăr, instituirea unor astfel de tarife ar putea spori atractivitatea pieţei Uniunii.
(200)După comunicarea constatărilor, CCCLA a contestat concluziile Comisiei privind prejudiciul, susţinând că legătura de cauzalitate dintre importurile din China şi prejudiciul observat în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare nu este susţinută de elemente de probă concrete.
(201)În opinia CCCLA, constatările Comisiei privind prejudiciul se bazează aproape în întregime pe indicatorul profitabilităţii, în timp ce mai mulţi indicatori macroeconomici cheie - inclusiv consumul, producţia, volumul vânzărilor, ocuparea forţei de muncă şi investiţiile din Uniune - au arătat o îmbunătăţire în cursul perioadei examinate.
(202)În plus, CCCLA a susţinut că şi unii indicatori microeconomici, cum ar fi costul unitar de producţie, investiţiile şi costul forţei de muncă, sunt principalele cauze care au redus profitabilitatea, şi nu importurile din China.
(203)Această afirmaţie a trebuit să fie respinsă. Este adevărat că, în urma creşterii consumului la nivelul Uniunii, producţia şi volumul vânzărilor industriei Uniunii au crescut din cauza efectului post-COVID-19 şi, pentru a beneficia de interesul reînnoit în rândul consumatorilor europeni, industria Uniunii a investit în creşterea capacităţii. Cu toate acestea, astfel cum se explică în considerentul 182, în pofida acestor eforturi, industria Uniunii nu a putut beneficia de pe urma creşterii pieţei Uniunii şi a pierdut din cota de piaţă în avantajul importurilor din China, astfel cum o demonstrează creşterea stocurilor şi scăderea gradului de utilizare a capacităţii.
(204)În ceea ce priveşte indicatorii microeconomici, Comisia este de acord că creşterea costului unitar de producţie al industriei Uniunii nu poate fi atribuită efectelor importurilor din China. Cu toate acestea, astfel cum a recunoscut chiar CCCLA în observaţiile sale, preţul mediu al industriei Uniunii a rămas sub costurile sale pe parcursul întregii perioade examinate. Astfel cum se explică în considerentul 189, presiunea constantă asupra preţurilor exercitată de importurile din China care fac obiectul unui dumping nu a permis industriei Uniunii să crească preţurile la un nivel sustenabil pentru a acoperi creşterea costurilor, cum ar fi forţa de muncă şi energia, şi pentru recuperarea investiţiilor realizate. Prin urmare, acest argument a fost respins.