Capitolul 5 - 4.5. Situaţia economică a industriei Uniunii - Regulamentul 1981/07-oct-2025 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de articole de masă şi articole de bucătărie din ceramică originare din Republica Populară Chineză, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European şi al Consiliului
Acte UE
Jurnalul Oficial seria L
În vigoare Versiune de la: 8 Octombrie 2025
CAPITOLUL 5:4.5. Situaţia economică a industriei Uniunii
(175)În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care au făcut obiectul unui dumping asupra industriei Uniunii a inclus evaluarea tuturor factorilor şi indicilor economici care au influenţat situaţia industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.
(176)Indicatorii macroeconomici (producţia, capacitatea de producţie, gradul de utilizare a capacităţii de producţie, volumul vânzărilor, cota de piaţă, gradul de ocupare a forţei de muncă, productivitatea, importanţa marjelor de dumping şi redresarea în urma efectelor dumpingului anterior) au fost evaluaţi la nivelul întregii industrii din Uniune. Evaluarea s-a bazat pe informaţiile verificate furnizate de Cerame-Unie/FEPF, pe răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluşi în eşantion şi pe statisticile privind importurile.
(177)Analiza indicatorilor microeconomici (stocurile, preţurile de vânzare, profitabilitatea, fluxul de numerar, investiţiile, rentabilitatea investiţiilor, capacitatea de mobilizare a capitalurilor, salariile şi costul producţiei) s-a realizat la nivelul producătorilor din Uniune incluşi în eşantion. Evaluarea s-a bazat pe informaţiile furnizate de producătorii respectivi, care au fost verificate în mod corespunzător în timpul vizitelor de verificare la faţa locului.
(178)Industria Uniunii este puternic fragmentată şi poate fi, în mare, împărţită în două segmente: IMM-uri şi întreprinderi mai mari. Pentru unii indicatori macroeconomici (preţul de vânzare, fluxul de lichidităţi, investiţii, salariul mediu per angajat, stocurile, profitabilitatea şi costul de producţie), rezultatele întreprinderilor incluse în eşantion au fost ponderate în conformitate cu cota segmentului de care aparţinea respectiva întreprindere. La fel ca în investigaţia iniţială şi în ultima investigaţie de reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor, în acest scop a fost utilizată ponderea specifică în ceea ce priveşte volumele de producţie ale fiecărui segment în sectorul total al articolelor de masă şi al articolelor de bucătărie din ceramică (42% IMM-uri, 58% societăţi mari). Acest fapt a asigurat reflectarea adecvată a situaţiei întreprinderilor mai mici, pentru a preveni un dezechilibru al analizei globale a prejudiciului, din cauza rezultatelor întreprinderilor mari.
SUBSECŢIUNEA 1:4.5.1.1. Producţia, capacitatea de producţie şi rata de utilizare a capacităţii de producţie
(179)În perioada examinată, producţia, capacitatea de producţie şi gradul de utilizare a capacităţii de producţie corespunzătoare industriei Uniunii au evoluat după cum urmează:
Tabelul 7
2020 | 2021 | 2022 | PIR | |
Volumul producţiei (tone) | 199 487 | 228 747 | 245 278 | 226 147 |
Indice (2020 = 100) | 100 | 115 | 123 | 113 |
Capacitate de producţie (tone) | 307 470 | 320 896 | 327 575 | 330 260 |
Indice (2020 = 100) | 100 | 104 | 107 | 107 |
Rata de utilizare a capacităţii de producţie (%) | 73 | 82 | 76 | 68 |
Indice (2020 = 100) | 100 | 112 | 104 | 93 |
Sursă: Răspunsul verificat la chestionar din partea Cerame-Unie/FEPF. | ||||
(180)Rezultă că, în concordanţă cu creşterea consumului la nivelul Uniunii în cursul perioadei examinate, a existat o creştere a volumului producţiei (cu 13%). În ceea ce priveşte consumul, acesta a atins un nivel maxim în 2022 şi a scăzut în cursul PIR. Ca urmare a creşterii eficienţei ca urmare a investiţiilor în echipamente de producţie (a se vedea considerentul 193), capacitatea de producţie a crescut cu 7%. Cu toate acestea, în pofida unei pieţe în creştere, din cauza volumelor mari de importuri din China, gradul de utilizare a capacităţii de producţie a scăzut în cursul perioadei examinate, de la 73% la 68%.
SUBSECŢIUNEA 2:4.5.1.2. Volumul vânzărilor şi cota de piaţă din Uniune
(181)În cursul perioadei examinate, vânzările în Uniune realizate de către industria Uniunii au evoluat după cum urmează:
Tabelul 8
2020 | 2021 | 2022 | PIR | |
Volumul vânzărilor (tone) | 118 599 | 130 121 | 150 875 | 135 950 |
Indice (2020 = 100) | 100 | 110 | 127 | 115 |
Cota de piaţă (din consumul Uniunii) (%) | 29,7 | 28,3 | 27,1 | 27,7 |
Sursă: Răspunsul verificat la chestionar din partea Cerame-Unie/FEPF. | ||||
(182)Vânzările industriei Uniunii pe piaţa Uniunii au urmat evoluţia consumului şi au crescut în 2021 şi 2022, atingând un vârf de 150 875 de tone. În ceea ce priveşte consumul, volumul vânzărilor a scăzut din nou în cursul PIR. În ansamblu, acestea au crescut cu doar 15% pe parcursul perioadei examinate. Cu toate acestea, în acelaşi timp, cota de piaţă a industriei Uniunii a scăzut de la 29,7% la 27,7%, deoarece industria Uniunii nu a putut beneficia de pe urma creşterii pieţei Uniunii şi a pierderilor de vânzări către importurile din China care fac obiectul unui dumping.
SUBSECŢIUNEA 3:4.5.1.3. Ocuparea forţei de muncă şi productivitatea
(183)În cursul perioadei examinate, gradul de ocupare a forţei de muncă şi productivitatea la nivelul industriei Uniunii au evoluat după cum urmează:
Tabelul 9
2020 | 2021 | 2022 | PIR | |
Numărul de angajaţi (echivalent normă întreagă) | 19 496 | 19 907 | 21 685 | 22 007 |
Indice (2020 = 100) | 100 | 102 | 111 | 113 |
Productivitatea (tone pe angajat) | 102 | 11,5 | 11,3 | 10,3 |
Indice (2020 = 100) | 100 | 112 | 111 | 100 |
Sursă: Răspunsul verificat la chestionar din partea Cerame-Unie/FEPF. | ||||
(184)În concordanţă cu creşterea producţiei industriei Uniunii, ocuparea forţei de muncă a crescut cu 13% pe parcursul perioadei examinate. Productivitatea forţei de muncă a producătorilor din Uniune, măsurată ca producţie (tone) pe salariat pe an, a rămas stabilă în cursul perioadei examinate.
SUBSECŢIUNEA 4:4.5.1.4. Creşterea economică
(185)În cursul perioadei examinate, producţia industriei Uniunii a crescut cu 13%, în timp ce volumul vânzărilor în Uniune a crescut cu 15%, ca răspuns la creşterea consumului din Uniune. Industria Uniunii nu a fost în măsură să beneficieze de creşterea consumului la nivelul Uniunii cu 23%, din cauza importurilor din China care fac obiectul unui dumping şi, prin urmare, nu a fost în măsură să utilizeze pe deplin creşterile capacităţii de producţie a instalaţiilor sale de producţie realizate prin câştiguri în materie de eficienţă rezultate din investiţii.
SUBSECŢIUNEA 5:4.5.1.5. Amploarea dumpingului
(186)Dumpingul a continuat în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare la un nivel semnificativ, după cum se explică în secţiunea 3 de mai sus. Se remarcă faptul că producătorii chinezi au subcotat într-o măsură semnificativă preţurile de vânzare ale industriei Uniunii.
(187)În cursul perioadei examinate, industria Uniunii nu a putut profita pe deplin de creşterea consumului din Uniune, care nu a fost urmată în aceeaşi măsură de producţia şi vânzările industriei Uniunii. În plus, în pofida creşterii producţiei şi a vânzărilor, cotele de piaţă ale producătorilor din Uniune chiar au scăzut în perioada examinată. În schimb, volumul importurilor din RPC a crescut într-un ritm mai ridicat decât consumul din Uniune, permiţând creşterea cotelor de piaţă în aceeaşi perioadă. Prin urmare, Comisia a concluzionat că industria Uniunii nu a reuşit, de fapt, să câştige, în prezenţa importurilor din China, mai mult spaţiu economic pe o piaţă în creştere a Uniunii.
SUBSECŢIUNEA 1:4.5.2.1. Preţurile unitare medii de vânzare în Uniune şi costul de producţie
(188)Pe parcursul perioadei examinate, preţurile de vânzare unitare medii practicate faţă de clienţii neafiliaţi din Uniune şi costul mediu de producţie unitar al producătorilor din Uniune incluşi în eşantion au evoluat după cum urmează:
Tabelul 10
2020 | 2021 | 2022 | PIR | |
Preţul mediu de vânzare unitar către părţi neafiliate (EUR/tonă) | 3 154 | 3 257 | 3 812 | 3 925 |
Indice (2020 = 100) | 100 | 103 | 121 | 124 |
Costul unitar de producţie (EUR/ tonă) | 3 587 | 3 514 | 4 482 | 4 149 |
Indice (2020 = 100) | 100 | 98 | 125 | 116 |
Sursă: Răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluşi în eşantion. | ||||
(189)În cursul perioadei examinate, preţurile industriei Uniunii au fost, în general, constante în 2020 şi 2021. Acestea au crescut începând din 2022, ca urmare a creşterii costului de producţie, explicată prin creşterea costurilor energiei şi a inflaţiei. Cu toate acestea, preţurile industriei Uniunii au fost, în general, sub costul de producţie pe parcursul întregii perioade examinate, din cauza presiunii constante asupra preţurilor exercitate de importurile din China.
SUBSECŢIUNEA 2:4.5.2.2. Stocurile
(190)Pe parcursul perioadei examinate, nivelul stocurilor producătorilor din Uniune incluşi în eşantion a evoluat după cum urmează:
Tabelul 11
2020 | 2021 | 2022 | PIR | |
Stocuri (tone) | 1 409 | 1 342 | 1 732 | 2 610 |
Indice (2020 = 100) | 100 | 95 | 123 | 185 |
Sursă: Răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluşi în eşantion. | ||||
(191)Nivelul stocurilor finale ale industriei Uniunii a crescut cu 85% în termeni absoluţi în cursul perioadei examinate. Tendinţa ascendentă abruptă, în special între 2022 şi PIR, reprezintă un motiv de îngrijorare, având în vedere că industria funcţionează în mod normal pe bază de comenzi, astfel cum s-a constatat în investigaţia iniţială şi cum a fost confirmat în investigaţia actuală de reexaminare în ceea ce îi priveşte pe producătorii din Uniune incluşi în eşantion.
SUBSECŢIUNEA 3:4.5.2.3. Profitabilitatea, fluxul de numerar, investiţiile, rentabilitatea investiţiilor, capacitatea de mobilizare a capitalului şi salariile
Tabelul 12
2020 | 2021 | 2022 | PIR | |
Profitabilitatea (%) | -7,9 | -1,9 | -8,6 | -6,2 |
Fluxul de numerar (EUR) | 4 454 901 | 4 836 800 | 538 686 | 163 925 |
Indice (2020 = 100) | 100 | 109 | 12 | 4 |
Investiţiile (EUR) | 550 853 | 1 248 391 | 1 263 537 | 3 242 161 |
Indice (2020 = 100) | 100 | 227 | 229 | 589 |
Randamentul investiţiilor (active nete) (%) | -25,1 | -15,0 | -27,4 | -14,3 |
Indice (2020=-100) | - 100 | - 60 | - 109 | - 57 |
Costul anual al forţei de muncă per angajat (EUR) | 19 638 | 22 459 | 23 765 | 24 516 |
Indice (2020 = 100) | 100 | 114 | 121 | 125 |
Sursă: Răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluşi în eşantion. | ||||
(192)Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluşi în eşantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare, realizat din vânzările produsului similar către clienţi neafiliaţi din Uniune, ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective. În cursul perioadei examinate, industria Uniunii a înregistrat în mod constant pierderi, scăzând progresiv de la -7,9% la -6,2%. Acest nivel a fost inferior nivelului de profitabilitate atins în cursul investigaţiei iniţiale (3,5%) şi, prin urmare, s-a situat cu mult sub nivelul-ţintă al profitului considerat acceptabil în cursul investigaţiei iniţiale (şi anume 6,0%).
(193)În cursul perioadei examinate, fluxul de lichidităţi al industriei Uniunii a scăzut la aproape zero. În schimb, în acelaşi timp, nivelul investiţiilor a crescut cu 489%. Cu toate acestea, ar trebui remarcat faptul că aceste investiţii au fost finanţate în principal din fonduri de sprijin public acordate pentru a atenua impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19 în 2020 şi 2021 şi de creşterea bruscă a costurilor energiei în 2022. Aceste subvenţii unice de stat, legate de modernizarea echipamentelor de producţie, au permis societăţilor să îşi modernizeze semnificativ echipamentele de producţie, după cum o demonstrează creşterea producţiei.
(194)În cursul perioadei examinate, randamentul investiţiilor, definit ca profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investiţiilor, a fost în mod constant negativ.
SUBSECŢIUNEA 4:4.5.2.4. Costul cu forţa de muncă
Tabelul 13
2020 | 2021 | 2022 | PIR | |
Costul anual al forţei de muncă per angajat (EUR) | 19 638 | 22 459 | 23 765 | 24 516 |
Indice (2020 = 100) | 100 | 114 | 121 | 125 |
Sursă: Răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluşi în eşantion. | ||||
(195)În aceeaşi perioadă, nivelurile salariale medii au crescut cu 25%, adică într-un ritm mai ridicat decât creşterea globală a costului unitar de producţie.