§ 313. - Hotarare din 2025 în Cauza Bădescu şi altele împotriva României
M.Of. 1090
În vigoare Versiune de la: 26 Noiembrie 2025
132. Revenind la situaţia de fapt din prezenta cauză, Curtea observă că articolele de lege care au incriminat succesiv abuzul în serviciu au fost redactate în mod similar şi au definit această infracţiune ca fiind fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unui terţ (supra, pct. 69 şi 70). Curtea observă, în special în ceea ce priveşte previzibilitatea acestor articole de lege şi compatibilitatea lor cu principiul statului de drept, că legiuitorul a utilizat o formulare suficient de generală pentru a defini comportamentul sancţionabil (fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos). Prin urmare, legea internă nu conţine o listă exhaustivă a conduitelor pasibile de pedeapsă. Cu toate acestea, Curtea a constatat deja că modul de redactare a multor legi nu este caracterizat de precizie absolută. Multe dintre ele, din cauza necesităţii de a evita rigiditatea excesivă şi de a se adapta la schimbările de situaţie, utilizează de nevoie formule mai mult sau mai puţin vagi (Kokkinakis, citată anterior, pct. 40 şi trimiterea citată acolo). În acest context Curtea observă că, sesizată cu o excepţie de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 297 alin. (1) N. C. pen., Curtea Constituţională a confirmat, ulterior situaţiei de fapt din speţă, că noţiunea "act" a fost definită în unanimitate în doctrină şi se circumscrie sferei atribuţiilor de serviciu/îndatoririlor pe care funcţionarul le are (supra, pct. 80).