Nou § 5. - Decizia 263/2025 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 260 alin. (3) teza finală din Codul de procedură fiscală şi ale art. 5 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

M.Of. 1157

În vigoare
Versiune de la: 12 Decembrie 2025
3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei. În ceea ce priveşte prevederile art. 260 alin. (3) din Codul de procedură fiscală arată că legiuitorul a condiţionat posibilitatea folosirii apărărilor de fond pe calea contestaţiei la executare de inexistenţa unor mijloace procedurale pentru realizarea dreptului în cadrul cărora aceste apărări să poată fi invocate. Accesul liber la justiţie nu este un drept absolut, sunt permise limitări cu condiţia să nu afecteze însăşi substanţa dreptului. Se mai susţine că viciile de neconstituţionalitate sunt invocate prin raportare la situaţia particulară a autorului excepţiei, care arată că nu a putut lua cunoştinţă în termen util de actul administrativ comunicat prin publicitate. Cu privire la comunicarea actului administrativ prin publicitate, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că aceasta este o formă ultimă şi subsidiară, atunci când, din motive obiective, nu s-a reuşit comunicarea actului prin celelalte modalităţi, iar constatarea unor eventuale vicii ale acestei proceduri este apanajul instanţei de judecată. Referitor la dispoziţiile art. 5 din Legea nr. 554/2004, se arată că actul administrativ nu este sustras controlului judecătoresc, ci acesta se realizează potrivit unei alte proceduri prevăzute prin lege organică. De asemenea, reprezentantul Ministerului Public susţine că legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură, principiul accesului liber la justiţie presupunând posibilitatea celor interesaţi de a utiliza aceste proceduri.