Regulamentul 693/28-apr-2021 de instituire a programului ''Justiţie'' şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1382/2013

Acte UE

Jurnalul Oficial 156L

În vigoare

Versiune de la: 5 Mai 2021

Dată act: 28-apr-2021

Emitent: Consiliul Uniunii Europene;Parlamentul European

(1)În conformitate cu articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnităţii umane, libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept, precum şi pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor. Valorile respective sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranţă, justiţie, solidaritate şi egalitate între femei şi bărbaţi. Articolul 3 din TUE prevede, în continuare, că Uniunea urmăreşte să promoveze pacea, valorile sale şi bunăstarea popoarelor sale şi că respectă bogăţia diversităţii sale culturale şi lingvistice şi veghează la protejarea şi dezvoltarea patrimoniului cultural european. Valorile respective sunt reafirmate şi formalizate în drepturile, libertăţile şi principiile consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare "carta").

(2)Este esenţial ca respectivele drepturi şi valori să fie în continuare cultivate, protejate, promovate, respectate şi diseminate în mod activ în rândul cetăţenilor şi al popoarelor şi să rămână în centrul proiectului Uniunii, având în vedere că o deteriorare a protejării acestor drepturi şi valori într-un stat membru poate avea efecte negative asupra Uniunii în ansamblul său. Prin urmare, în bugetul general al Uniunii ar trebui să se prevadă un nou fond pentru justiţie, drepturi şi valori, care să cuprindă programul "Cetăţeni, egalitate, drepturi şi valori" instituit prin Regulamentul (UE) 2021/692 al Parlamentului European şi al Consiliului (³) şi programul "Justiţie". Într-o perioadă în care societăţile europene se confruntă cu extremismul, cu radicalismul şi cu divizarea, iar spaţiul dedicat societăţii civile independente se reduce, este mai important ca oricând să se promoveze, să se consolideze şi să se apere justiţia, drepturile şi valorile Uniunii de respectare a demnităţii umane, a libertăţii, democraţiei, egalităţii statului de drept, şi de respectare a drepturilor omului. Acest lucru va avea implicaţii profunde şi directe asupra vieţii politice, sociale, culturale şi economice din Uniune. Ca parte a noului Fond pentru justiţie, drepturi şi valori, programul "Justiţie" (denumit în continuare "programul"), în concordanţă cu programul "Justiţie" pentru perioada 2014-2020 instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1382/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁴), va continua să sprijine dezvoltarea în continuare a unui spaţiu de justiţie în cadrul Uniunii bazat pe statul de drept, pe independenţa şi imparţialitatea sistemului judiciar, pe recunoaşterea reciprocă şi încredere reciprocă, pe accesul la justiţie şi pe cooperarea transfrontalieră. Programul "Cetăţeni, egalitate, drepturi şi valori" va reuni programul "Drepturi, egalitate şi cetăţenie" pentru perioada 2014-2020, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1381/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁵), şi programul "Europa pentru cetăţeni", instituit prin Regulamentul (UE) nr. 390/2014 al Consiliului (⁶).

(4)Fondul pentru justiţie, drepturi şi valori şi cele două programe de finanţare subiacente se vor concentra asupra persoanelor şi entităţilor care contribuie la revigorarea şi la dinamizarea valorilor noastre comune şi bogatei noastre diversităţi, precum şi a drepturilor şi egalităţii. Obiectivul final este acela de a cultiva şi de a susţine o societate bazată pe drepturi, egalitară, deschisă, pluralistă, favorabilă incluziunii şi democratică. Aceasta presupune o societate civilă dinamică şi capabilă să acţioneze ca un actor-cheie, care încurajează participarea democratică, civică şi socială a cetăţenilor şi cultivă bogata diversitate a societăţii europene, pe baza valorilor, istoriei şi memoriei noastre comune. Articolul 11 din TUE prevede ca instituţiile Uniunii să menţină un dialog deschis, transparent şi constant cu societatea civilă şi să acorde cetăţenilor şi asociaţiilor reprezentative, prin mijloace corespunzătoare, posibilitatea de a-şi face cunoscute opiniile şi de a face schimb de opinii în mod public, în toate domeniile de acţiune ale Uniunii.

(5)Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) prevede crearea unui spaţiu de libertate, securitate şi justiţie, cu respectarea drepturilor fundamentale şi a diferitelor sisteme de drept şi tradiţii juridice ale statelor membre. Respectarea şi promovarea statului de drept, a drepturilor fundamentale şi a democraţiei în Uniune sunt condiţii prealabile pentru respectarea tuturor drepturilor şi obligaţiilor consacrate în tratate, precum şi pentru consolidarea încrederii cetăţenilor în Uniune. Modul în care principiul statului de drept este pus în aplicare în statele membre joacă un rol esenţial în asigurarea încrederii reciproce între statele membre şi între sistemele lor de drept. În acest scop, Uniunea ar trebui să adopte măsuri pentru a dezvolta cooperarea judiciară în materie civilă şi penală. Respectarea drepturilor fundamentale, precum şi a principiilor şi valorilor comune, cum ar fi nediscriminarea şi egalitatea de tratament pe baza oricărui motiv enumerat la articolul 21 din cartă, pe lângă solidaritate, accesul efectiv la justiţie pentru toţi, statul de drept, democraţia şi un sistem judiciar independent şi performant, ar trebui garantate şi promovate la toate nivelurile pe măsură ce spaţiul european de justiţie continuă să se dezvolte.

(6)Finanţarea ar trebui să rămână unul dintre instrumentele importante pentru realizarea cu succes a obiectivelor ambiţioase stabilite de tratate. Printre alte măsuri, un program flexibil şi eficace referitor la Justiţie este esenţial pentru a facilita planificarea şi realizarea acestor obiective. Programul ar trebui să fie implementat într-un mod uşor de utilizat, de exemplu prin proceduri uşor de utilizat de depunere a cererilor şi de raportare, şi ar trebui să urmărească să aibă o acoperire geografică echilibrată. Ar trebui să se acorde o atenţie deosebită accesibilităţii programului pentru toate tipurile de beneficiari. În cadrul pachetului financiar pentru program, ar trebui păstrată o anumită flexibilitate în alocarea fondurilor între obiective specifice. Marja de flexibilitate ar trebui alocată în mod prioritar acţiunilor care sprijină promovarea statului de drept.

(7)Pentru a asigura instituirea progresivă a unui spaţiu de libertate, securitate şi justiţie pentru toţi, Uniunea adoptă măsuri privind cooperarea judiciară în materie civilă şi penală pe baza principiului recunoaşterii reciproce a hotărârilor judecătoreşti şi a deciziilor judiciare, care a fost, începând cu Consiliul European de la Tampere din 15-16 octombrie 1999, piatra de temelie a cooperării judiciare în cadrul Uniunii. Recunoaşterea reciprocă necesită un înalt nivel de încredere reciprocă între statele membre. Au fost adoptate deja măsuri de apropiere a legislaţiilor statelor membre în mai multe domenii pentru a facilita recunoaşterea reciprocă şi a consolida încrederea reciprocă. Un spaţiu de justiţie funcţional, în care sunt eliminate obstacolele din calea procedurilor judiciare transfrontaliere şi a accesului la justiţie în situaţii transfrontaliere, este de asemenea, esenţial pentru asigurarea creşterii economice şi a unei integrări sporite. În acelaşi timp, un spaţiu european de justiţie funcţional, care să includă sisteme de drept naţionale eficiente, independente şi de înaltă calitate, precum şi o încredere reciprocă de un nivel mai ridicat sunt necesare pentru a asigura prosperitatea pieţei interne şi pentru a susţine valorile comune ale Uniunii.

(9)Respectarea deplină a statului de drept şi promovarea sa sunt esenţiale pentru atingerea unui nivel înalt de încredere reciprocă în domeniul justiţiei şi afacerilor interne şi în special în vederea unei cooperări judiciare eficace în materie civilă şi penală, bazată pe recunoaşterea reciprocă. Statul de drept este una dintre valorile comune consacrate la articolul 2 din TUE, iar principiul protecţiei jurisdicţionale efective prevăzut la articolul 19 alineatul (1) din TUE şi la articolul 47 din cartă este o expresie concretă a statului de drept. Promovarea statului de drept prin sprijinirea eforturilor de îmbunătăţire a independenţei, transparenţei, responsabilităţii, calităţii şi eficienţei sistemelor naţionale de justiţie întăreşte încrederea reciprocă indispensabilă cooperării judiciare în materie civilă şi penală. Independenţa şi imparţialitatea justiţiei sunt componente esenţiale ale dreptului la un proces echitabil şi sunt indispensabile pentru protejarea valorilor europene. În plus, existenţa unor sisteme judiciare eficiente, în care termenele de soluţionare a procedurilor sunt rezonabile, contribuie la asigurarea securităţii juridice pentru toate părţile implicate.

(10)În temeiul articolului 81 alineatul (2) litera (h) şi al articolului 82 alineatul (1) litera (c) din TFUE, Uniunea sprijină formarea profesională a magistraţilor şi a personalului din justiţie ca o metodă de dezvoltare a cooperării judiciare în materie civilă şi penală bazată pe principiul recunoaşterii reciproce a hotărârilor judecătoreşti şi a deciziilor judiciare. Furnizarea de formare profesională specialiştilor din domeniul justiţiei este un instrument important pentru a dezvolta o viziune comună cu privire la modul în care pot fi aplicate şi respectate cel mai bine principiul statului de drept şi drepturile fundamentale. Aceasta contribuie la edificarea spaţiului european de justiţie prin crearea unei culturi judiciare comune a specialiştilor din domeniul justiţiei din statele membre. În cadrul procedurilor transfrontaliere, este esenţial să se asigure aplicarea nediscriminatorie, corectă, coerentă şi consecventă a legii în Uniune, precum şi încrederea reciprocă şi înţelegerea între specialiştii din domeniul justiţiei. Activităţile de formare sprijinite prin program ar trebui să se bazeze pe evaluări temeinice ale nevoilor de formare, să utilizeze metodologia de formare profesională cea mai recentă, să includă evenimente transfrontaliere care să implice specialişti din domeniul justiţiei din diferite state membre, să cuprindă elemente de învăţare activă şi de networking şi să fie durabile. Astfel de activităţi ar trebui să includă formări privind terminologia juridică, dreptul civil şi penal şi drepturile fundamentale, precum şi privind recunoaşterea reciprocă şi garanţiile procedurale. Astfel de activităţi ar trebui să includă, de asemenea, cursuri de formare pentru judecători, avocaţi şi procurori în legătură cu provocările şi obstacolele întâmpinate de persoanele care se confruntă frecvent cu discriminarea sau se află în situaţii de vulnerabilitate, cum ar fi femeile, copiii, minorităţile, persoanele LGBTIQ, persoanele cu handicap şi victimele violenţei pe criterii de gen, ale violenţei domestice sau ale violenţei în cadrul relaţiilor intime şi ale altor forme de violenţă interpersonală. Astfel de cursuri de formare ar trebui organizate cu implicarea directă a organizaţiilor care reprezintă sau sprijină aceste persoane şi, dacă este posibil, cu implicarea acestor persoane. Având în vedere faptul că femeile sunt subreprezentate în poziţiile de conducere în cadrul sistemului judiciar, femeile care exercită activitatea de judecător, procuror sau alte profesii juridice ar trebui să fie încurajate să participe la activităţile de formare.

(11)În sensul prezentului regulament, termenul "magistraţii şi personalul din justiţie" ar trebui interpretat în sens larg, astfel încât să includă judecătorii, procurorii, personalul instanţelor şi al parchetelor, precum şi orice alţi specialişti din domeniul justiţiei care sunt asociaţi sistemului judiciar sau care participă în alt mod la administrarea justiţiei, indiferent de definiţia din dreptul intern, statutul juridic sau organizarea internă a acestora, cum ar fi avocaţii, notarii, executorii judecătoreşti sau agenţii însărcinaţi cu aplicarea legii, practicienii în insolvenţă, mediatorii, interpreţii şi traducătorii judiciari, experţii judiciari, personalul penitenciarelor şi consilierii de probaţiune.

(12)Formarea judiciară poate implica diferiţi actori, cum ar fi autorităţile judiciare şi administrative ale statelor membre, instituţiile academice, organismele naţionale responsabile cu formarea judiciară, organizaţiile sau reţelele de formare la nivel european sau reţelele de coordonatori în domeniul dreptului Uniunii din cadrul instanţelor. Organismele şi entităţile care urmăresc un obiectiv de interes european general în domeniul formării profesionale a magistraţilor şi a personalului din justiţie, precum Reţeaua Europeană de Formare Judiciară (EJTN), Academia de Drept European (ERA), Reţeaua Europeană a Consiliilor Judiciare (RECJ), Asociaţia Consiliilor de Stat şi a Instanţelor Administrative Supreme din Uniunea Europeană (ACA-Europe), Reţeaua Preşedinţilor Curţilor Supreme de Justiţie din Uniunea Europeană (EUSJC) şi Institutul European de Administraţie Publică (EIPA), joacă un rol permanent în promovarea programelor de formare profesională cu o dimensiune europeană autentică pentru magistraţi şi personalul din justiţie şi, prin urmare, astfel de organisme sau entităţi ar putea să primească sprijin financiar adecvat în conformitate cu procedurile şi criteriile stabilite în programele de lucru adoptate de Comisie în temeiul prezentului regulament.

(13)Programul ar trebui să sprijine programul anual de lucru al EJTN, care este un actor esenţial în ceea ce priveşte formarea judiciară. EJTN se află într-o situaţie excepţională, fiind singura reţea de la nivelul Uniunii care reuneşte organismele de formare judiciară ale statelor membre. EJTN se află în poziţia unică de a organiza schimburi de judecători şi de procurori atât noi, cât şi cu experienţă între toate statele membre şi de a coordona activitatea organismelor naţionale de formare judiciară în ceea ce priveşte organizarea de activităţi de formare în domeniul dreptului Uniunii şi promovarea unor bune practici de formare profesională. EJTN este, de asemenea, un furnizor de activităţi de formare profesională de o calitate excelentă, furnizate într-o manieră eficientă din punctul de vedere al costurilor la nivelul Uniunii. În plus, aceasta include organismele de formare judiciară ale ţărilor candidate, în calitate de membri observatori. Raportul anual al EJTN ar trebui să includă informaţii privind formarea furnizată, defalcate, între altele, în funcţie de categoria de personal.

(14)Măsurile din cadrul programului ar trebui să sprijine consolidarea recunoaşterii reciproce a hotărârilor judecătoreşti şi a deciziilor judiciare în materie civilă şi penală, încrederea reciprocă între statele membre şi apropierea necesară a legislaţiilor pentru a facilita cooperarea dintre toate autorităţile relevante, inclusiv prin mijloace electronice. Programul ar trebui, de asemenea, să sprijine protecţia jurisdicţională a drepturilor individuale în materie civilă şi comercială. Acesta ar trebui, de asemenea, să promoveze o mai mare convergenţă în ceea ce priveşte dreptul civil, ceea ce va contribui la eliminarea obstacolelor din calea funcţionării satisfăcătoare şi eficiente a procedurilor judiciare şi extrajudiciare în beneficiul tuturor părţilor din cadrul unui litigiu civil. În cele din urmă, pentru a sprijini aplicarea efectivă şi punerea în practică a dreptului Uniunii privind cooperarea judiciară în materie civilă, programul ar trebui să sprijine funcţionarea Reţelei Judiciare Europene în materie civilă şi comercială, instituită prin Decizia 2001/470/CE a Consiliului (⁸). În materie penală, programul ar trebui să contribuie la promovarea şi punerea în aplicare a normelor şi procedurilor care vizează asigurarea recunoaşterii hotărârilor judecătoreşti şi a deciziilor în întreaga Uniune. Acesta ar trebui să faciliteze cooperarea şi să contribuie la eliminarea obstacolelor din calea cooperării eficiente şi a încrederii reciproce. Programul ar trebui să contribuie şi la îmbunătăţirea accesului la justiţie, prin promovarea şi sprijinirea drepturilor victimelor infracţiunilor, precum şi a drepturilor procedurale ale suspecţilor şi ale inculpaţilor în cadrul procedurilor penale.

(15)În temeiul articolului 3 din TUE, al articolului 24 din cartă şi al Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, programul ar trebui să sprijine protecţia drepturilor copilului şi ar trebui să integreze promovarea drepturilor copilului în implementarea tuturor acţiunilor sale. În acest scop, ar trebui acordată o atenţie deosebită acţiunilor care vizează protecţia drepturilor copilului în contextul procedurilor judiciare civile şi penale, inclusiv protecţia copiilor care însoţesc părinţii luaţi în custodie publică, a copiilor ai căror părinţi se află în închisoare şi a copiilor care sunt suspecţi sau inculpaţi în cadrul procedurilor penale.

(16)Programul "Justiţie" pentru perioada 2014-2020 a permis organizarea de activităţi de formare profesională privind dreptul Uniunii, în special în legătură cu domeniul de aplicare şi punerea în aplicare a cartei, destinate magistraţilor şi personalului din justiţie. În concluziile sale din 12 octombrie 2017 privind aplicarea cartei în 2016, Consiliul a reamintit importanţa derulării de acţiuni de sensibilizare privind aplicarea cartei, inclusiv în rândul factorilor de decizie, al practicienilor din domeniul dreptului şi al titularilor înşişi de drepturi, atât la nivel naţional, cât şi la nivelul Uniunii. Prin urmare, pentru a integra drepturile fundamentale într-un mod coerent, este necesar să se extindă sprijinul financiar pentru a include şi activităţi de sensibilizare adresate autorităţilor publice, altele decât autorităţile judiciare şi practicienii din domeniul dreptului.

(17)În temeiul articolului 67 din TFUE, Uniunea constituie un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie, cu respectarea drepturilor fundamentale. În acest sens, este esenţial accesul nediscriminatoriu al tuturor la justiţie. Pentru a facilita accesul efectiv la justiţie şi pentru a promova încrederea reciprocă indispensabilă funcţionării satisfăcătoare a spaţiului de libertate, securitate şi justiţie, este necesar să se extindă sprijinul financiar pentru a include activităţile de la nivel naţional, regional şi local ale autorităţilor, altele decât autorităţile judiciare, ale practicienilor din domeniul dreptului şi ale organizaţiilor societăţii civile, care contribuie la atingerea acestor obiective. Ar trebui să se acorde sprijin în special activităţilor care facilitează accesul efectiv şi egal la justiţie al persoanelor care se confruntă frecvent cu discriminarea sau care se află într-o situaţie de vulnerabilitate. Este important să se sprijine activităţile de promovare ale organizaţiilor societăţii civile, cum ar fi networking-ul, formularea de acţiuni în justiţie, desfăşurarea de campanii, comunicarea şi alte activităţi de supraveghere şi monitorizare. În acest context, specialiştii din domeniul justiţiei care sunt asociaţi sistemului judiciar şi care lucrează pentru organizaţiile societăţii civile au, de asemenea, un rol important.

(18)În conformitate cu articolele 8 şi 10 din TFUE, programul ar trebui să sprijine, în toate activităţile sale, integrarea perspectivei de gen şi a nediscriminării. În plus, Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap confirmă dreptul persoanelor cu handicap de a avea capacitate juridică deplină şi acces la justiţie. O evaluare interimară şi una finală a programului ar trebui să evalueze impactul din perspectiva genului pentru a aprecia măsura în care acesta contribuie la egalitatea de gen şi pentru a verifica dacă programul are un impact negativ neintenţionat asupra egalităţii de gen, în conformitate cu punctul 16 din Acordul interinstituţional din 16 decembrie 2020 între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene şi Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare şi buna gestiune financiară, precum şi privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii (⁹) (denumit în continuare "Acordul interinstituţional din 16 decembrie 2020"). În acest context şi ţinând seama, în acelaşi timp, de natura şi de amploarea diferite ale activităţilor obiectivelor specifice ale programului, este important ca datele individuale colectate de promotorii de proiecte să fie defalcate în funcţie de sex ori de câte ori este posibil. Este, de asemenea, important să se ofere informaţii solicitanţilor cu privire la modul în care să ţină seama de egalitatea de gen, inclusiv informaţii cu privire la utilizarea unor instrumente de integrare a perspectivei de gen, cum ar fi integrarea dimensiunii de gen în buget şi evaluările impactului din perspectiva genului, acolo unde este necesar. Atunci când sunt consultaţi experţii şi părţile interesate, ar trebui să se ţină seama de echilibrul de gen.

(19)În toate activităţile sale, atunci când este cazul, programul ar trebui de asemenea să sprijine şi să protejeze drepturile victimelor, atât în materie civilă, cât şi în materie penală. În acest scop, ar trebui acordată o atenţie deosebită unei mai bune aplicări a diferitelor instrumente ale Uniunii de protecţie a victimelor şi unei mai bune coordonări între acestea, precum şi acţiunilor care vizează schimbul de bune practici între instanţe şi practicienii din domeniul dreptului care se ocupă de cazurile de violenţă. Programul ar trebui, de asemenea, să sprijine îmbunătăţirea cunoştinţelor privind acţiunile colective în despăgubire, precum şi privind utilizarea acestora.

(20)Acţiunile cuprinse în program ar trebui să contribuie la crearea unui spaţiu european de justiţie, promovând independenţa şi eficienţa sistemului juridic, întărind cooperarea transfrontalieră şi networking-ul, consolidând încrederea reciprocă între sistemele judiciare ale statelor membre şi realizând aplicarea corectă, coerentă şi consecventă a dreptului Uniunii. Activităţile de finanţare ar trebui, de asemenea, să contribuie la o înţelegere comună a valorilor Uniunii şi a statului de drept, la o mai bună cunoaştere a dreptului şi politicilor Uniunii, la schimbul de know-how şi de bune practici privind utilizarea instrumentelor de cooperare judiciară de către toate părţile interesate implicate, precum şi la proliferarea şi promovarea soluţiilor digitale interoperabile care stau la baza unei cooperări transfrontaliere omogene şi eficiente, şi ar trebui să ofere o bază analitică solidă pentru a sprijini dezvoltarea, aplicarea şi înţelegerea corespunzătoare a dreptului Uniunii şi a politicilor sale, precum şi punerea în aplicare a acestora. Intervenţia Uniunii permite realizarea consecventă a acestor acţiuni pe întreg teritoriul Uniunii şi asigură economii de scară. În plus, Uniunea este mai în măsură decât statele membre să soluţioneze problemele transfrontaliere şi să ofere o platformă europeană pentru învăţare reciprocă şi schimb de bune practici.

(22)Comisia ar trebui să asigure coerenţa generală, complementaritatea şi sinergiile cu activitatea organelor, oficiilor şi agenţiilor Uniunii, în special cu Agenţia Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiţie Penală (Eurojust), Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), Agenţia Uniunii Europene pentru Gestionarea Operaţională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spaţiul de Libertate, Securitate şi Justiţie (eu-LISA) şi Parchetul European (EPPO), şi să ia în considerare rezultatele activităţii altor actori de la nivel naţional şi internaţional în domeniile vizate de program.

(23)Pentru a se asigura alocarea eficientă a fondurilor din bugetul general al Uniunii, este necesar să se asigure că toate acţiunile desfăşurate în cadrul programului au valoarea adăugată pentru Uniune, completează acţiunile statelor membre şi sunt coerente cu alte acţiuni ale Uniunii. Coerenţa, complementaritatea şi sinergiile cu programele de finanţare care sprijină domenii de politică care au legături strânse între ele, în special cu programul "Cetăţeni, egalitate, drepturi şi valori", precum şi cu Programul privind piaţa unică instituit prin Regulamentul (UE) 2021/690 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹⁰), cu programele în domeniul gestionării şi securităţii frontierelor, în special Fondul pentru azil, migraţie şi integrare şi Fondul pentru securitate internă, cu programele în domeniul infrastructurii strategice, în special programul Europa digitală instituit prin Regulamentul (UE) 2021/694 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹¹), Erasmus+ instituit prin Regulamentul (UE) .../... al Parlamentului European şi al Consiliului (¹²), Orizont Europa instituit prin Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹³), Instrumentul de asistenţă pentru preaderare şi programul LIFE instituit prin Regulamentul (UE) .../... al Parlamentului European şi al Consiliului (¹⁴).

(¹⁰)Regulamentul (UE) 2021/690 al Parlamentului European şi al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a unui program privind piaţa internă, competitivitatea întreprinderilor, inclusiv a întreprinderilor mici şi mijlocii, domeniul plantelor, animalelor, produselor alimentare şi hranei pentru animale şi statisticile europene (Programul privind piaţa unică) şi de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 99/2013, (UE) nr. 1287/2013, (UE) nr. 254/2014 şi (UE) nr. 652/2014 (JO L 153, 3.5.2021, p. 1).

(25)În conformitate cu articolul 193 alineatul (2) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹⁵) (denumit în continuare "Regulamentul financiar"), se poate acorda un grant pentru o acţiune deja începută, cu condiţia ca solicitantul să poată demonstra necesitatea demarării acţiunii înainte de semnarea acordului de grant. Cu toate acestea, costurile suportate înainte de data depunerii cererii de grant nu sunt eligibile decât în cazuri excepţionale justificate în mod corespunzător. Pentru a evita orice perturbare a sprijinului acordat de Uniune, care ar putea prejudicia interesele Uniunii, ar trebui să fie posibil ca, pentru o durată limitată la începutul cadrului financiar multianual 2021-2027, costurile suportate în legătură cu acţiunile deja începute, care beneficiază de sprijin în temeiul prezentului regulament, să fie considerate eligibile de la 1 ianuarie 2021, chiar dacă acestea au fost suportate înainte de depunerea cererii de grant.

(27)Tipurile de finanţare şi metodele de execuţie prevăzute de prezentul regulament ar trebui să fie alese pe baza capacităţii lor de a realiza obiectivele specifice ale acţiunilor şi de a obţine rezultate, luându-se în considerare în special costurile controalelor, sarcina administrativă, capacitatea părţilor interesate relevante şi a beneficiarilor vizaţi şi riscul de neconformitate preconizat. În acest sens ar trebui să se analizeze posibilitatea de a utiliza sume forfetare, finanţări forfetare şi costuri unitare, precum şi finanţări care nu sunt legate de costuri, astfel cum se menţionează la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar.

(28)În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹⁶) şi cu Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2988/95 (¹⁷), (Euratom, CE) nr. 2185/96 (¹⁸) şi (UE) 2017/1939 (¹⁹) ale Consiliului, interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporţionale, inclusiv prin măsuri referitoare la prevenirea, depistarea, corectarea şi investigarea neregulilor, inclusiv a fraudei, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau incorect utilizate şi, dacă este cazul, prin impunerea de sancţiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentele (Euratom, CE) nr. 2185/96 şi (UE, Euratom) nr. 883/2013, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) are competenţa de a desfăşura investigaţii administrative, inclusiv verificări şi inspecţii la faţa locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupţie sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, EPPO este împuternicit să investigheze şi să urmărească penal infracţiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum sunt prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European şi a Consiliului (²⁰). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primeşte fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde drepturile necesare şi să permită accesul reprezentanţilor Comisiei, ai OLAF, ai Curţii de Conturi şi, în ceea ce priveşte statele membre care participă la forma de cooperare consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, ai EPPO şi să se asigure că orice terţ implicat în execuţia fondurilor din partea Uniunii acordă drepturi echivalente.

(29)Ţările terţe care sunt membre ale Spaţiului Economic European (SEE) pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării stabilite în temeiul Acordului privind Spaţiul Economic European (²¹), care prevede implementarea programelor pe baza unei decizii adoptate în temeiul acordului menţionat. Ţările terţe pot participa şi pe baza altor instrumente juridice. Prezentul regulament ar trebui să cuprindă o dispoziţie specifică prin care să se solicite ţărilor terţe să acorde accesul şi drepturile necesare pentru ca ordonatorul de credite competent, OLAF şi Curtea de Conturi să îşi exercite în mod cuprinzător competenţele care le revin.

(30)Normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European şi de Consiliu în temeiul articolului 322 din TFUE se aplică în cazul prezentului regulament. Normele respective sunt prevăzute în Regulamentul financiar şi determină în special procedura de stabilire şi execuţie a bugetului prin granturi, achiziţii, premii şi execuţie indirectă şi prevăd verificarea responsabilităţilor actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE includ, de asemenea, un regim general de condiţionalitate pentru protejarea bugetului Uniunii.

(31)În temeiul Deciziei 2013/755/UE a Consiliului (²²), persoanele şi organismele şi instituţiile publice şi/sau private relevante din ţările şi teritoriile de peste mări sunt eligibile pentru a beneficia de finanţare sub rezerva normelor şi a obiectivelor programului şi a unor eventuale regimuri aplicabile statului membru de care este legat(ă) ţara respectivă sau teritoriul de peste mări respectiv.

(32)Pentru a reflecta importanţa combaterii schimbărilor climatice în conformitate cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris adoptat în temeiul Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice şi obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, programul este destinat să contribuie la integrarea acţiunilor climatice şi la atingerea unei ţinte globale reprezentate de alocarea a 30 % din cheltuielile bugetului Uniunii pentru sprijinirea obiectivelor climatice şi la realizarea ambiţiei de a aloca 7,5 % din bugetul Uniunii pentru cheltuieli legate de biodiversitate în 2024 şi 10 % în 2026 şi în 2027, luând în considerare suprapunerile existente între obiectivele climatice şi cele legate de biodiversitate. Programul ar trebui să sprijine activităţi care să respecte standardele şi priorităţile Uniunii în materie de climă şi mediu şi principiul de "a nu prejudicia" din Pactul verde european. Acţiunile relevante vor fi identificate în cursul pregătirii şi implementării programului şi vor fi reevaluate în contextul evaluărilor şi al proceselor de revizuire relevante.

(33)În temeiul punctelor 22 şi 23 din Acordul interinstituţional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (²³), programul ar trebui să fie evaluat pe baza informaţiilor colectate în conformitate cu cerinţe de monitorizare specifice, evitând totodată sarcinile administrative excesive, în special pentru statele membre, precum şi o reglementare excesivă. Cerinţele respective ar trebui să includă, după caz, indicatori cuantificabili, pe baza cărora să se evalueze efectele programului pe teren. Comisia ar trebui să raporteze anual Parlamentului European şi Consiliului cu privire la performanţa programului, în cadrul mecanismelor de raportare existente, în special tabloul de bord privind justiţia în UE.

(34)Pentru a asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate de program în direcţia realizării obiectivelor sale, competenţa de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce priveşte indicatorii prevăzuţi la articolele 13 şi 15 şi în anexa II. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experţi, şi ca respectivele consultări să se desfăşoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituţional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European şi Consiliul primesc toate documentele în acelaşi timp cu experţii din statele membre, iar experţii acestor instituţii au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experţi ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(35)În vederea asigurării unor condiţii uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competenţe de executare Comisiei. Respectivele competenţe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului (²⁴).

(36)Întrucât obiectivele prezentului regulament, şi anume de a contribui la dezvoltarea în continuare a unui spaţiu european de justiţie bazat pe statul de drept, pe recunoaşterea reciprocă şi pe încrederea reciprocă, în special prin promovarea cooperării judiciare în materie civilă şi penală, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea sau efectele acţiunii, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarităţii, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporţionalităţii, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.

(40)În conformitate cu articolele 1 şi 2 şi cu articolul 4a alineatul (1) din Protocolul nr. 21 privind poziţia Regatului Unit şi a Irlandei cu privire la spaţiul de libertate, securitate şi justiţie, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană şi la Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, şi fără a aduce atingere articolului 4 din protocolul respectiv, Irlanda nu participă la adoptarea prezentului regulament, acesta nu este obligatoriu pentru respectivul stat membru şi nu i se aplică,

CAPITOLUL I:DISPOZIŢII GENERALE

Art. 3: Obiectivele programului

(2)În cadrul obiectivului general prevăzut la alineatul (1), programul are următoarele obiective specifice:

Art. 5: Buget

(3)În conformitate cu articolul 193 alineatul (2) al doilea paragraf litera (a) din Regulamentul financiar, având în vedere intrarea în vigoare cu întârziere a prezentului regulament şi pentru a asigura continuitatea, pentru o durată limitată, costurile suportate în legătură cu acţiunile care beneficiază de sprijin în temeiul prezentului regulament pot fi considerate eligibile începând cu 1 ianuarie 2021, chiar dacă acestea au fost suportate înainte de depunerea cererii de grant.

(5)Resursele alocate statelor membre în cadrul gestiunii partajate pot fi transferate către program, la cererea statului membru în cauză, sub rezerva condiţiilor prevăzute la articolul 26 dintr-un regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a dispoziţiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziţie justă şi Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit şi acvacultură şi de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum şi Fondului pentru azil, migraţie şi integrare, Fondului pentru securitate internă şi Instrumentului pentru gestionarea frontierelor şi politica de vize (denumit în continuare "Regulamentul privind dispoziţiile comune pentru perioada 2021-2027"). Comisia execută aceste resurse direct, în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a) din Regulamentul financiar, sau indirect, în conformitate cu litera (c) de la paragraful respectiv. Resursele respective sunt utilizate în beneficiul statului membru în cauză.

Art. 6: Ţări terţe asociate la program

(d)alte ţări terţe, în conformitate cu condiţiile prevăzute de un acord specific referitor la participarea ţării terţe respective la un program al Uniunii, cu condiţia ca acordul:

Art. 7: Implementare şi forme de finanţare din partea Uniunii

Art. 8: Tipuri de acţiuni

(c)activităţi analitice şi de monitorizare pentru o mai bună cunoaştere şi înţelegere a potenţialelor obstacole în calea bunei funcţionări a unui spaţiu european de justiţie şi pentru a îmbunătăţi punerea în aplicare a dreptului şi a politicilor Uniunii în statele membre, cum ar fi activităţi care includ colectarea de date şi statistici; elaborarea de metodologii comune şi, după caz, de indicatori sau criterii de referinţă; studii, cercetări, analize şi anchete; evaluări; evaluarea impactului; şi dezvoltarea şi publicarea de ghiduri, rapoarte şi materiale cu scop educativ;

CAPITOLUL II:GRANTURI

Art. 10: Finanţare cumulativă şi alternativă

(1)O acţiune care a beneficiat de o contribuţie în cadrul programului poate primi o contribuţie şi din partea altui program al Uniunii, inclusiv din fonduri care fac obiectul gestiunii partajate, cu condiţia ca aceste contribuţii să nu acopere aceleaşi costuri. Normele programului relevant al Uniunii se aplică contribuţiei respective la acţiune. Finanţarea cumulativă nu depăşeşte costurile eligibile totale ale acţiunii. Sprijinul din partea diferitelor programe ale Uniunii poate fi calculat pe bază proporţională în conformitate cu documentele care stabilesc condiţiile de acordare a sprijinului.

(2)Acţiunile cărora li s-a acordat eticheta "Marca de excelenţă" în cadrul programului pot beneficia de sprijin din partea Fondului european de dezvoltare regională sau a Fondului social european Plus, în conformitate cu articolul 73 alineatul (4) din Regulamentul privind dispoziţiile comune pentru perioada 2021-2027, dacă îndeplinesc următoarele condiţii cumulative:

Art. 11: Entităţi eligibile

CAPITOLUL III:PROGRAMARE, MONITORIZARE, EVALUARE ŞI CONTROL

Art. 13: Monitorizare şi raportare

Comisia raportează anual Parlamentului European şi Consiliului cu privire la performanţa programului, în cadrul mecanismelor de raportare existente, în special tabloul de bord privind justiţia în UE. În special, Comisia raportează cu privire la utilizarea fondurilor alocate fiecărui obiectiv specific. În raportul său, Comisia precizează tipurile de acţiuni care au beneficiat de finanţare, inclusiv acţiunile legate de promovarea egalităţii de gen. Pe baza respectivului raport, Parlamentul European poate face recomandări. Comisia ţine seama în mod corespunzător de aceste recomandări.

Art. 14: Evaluare

Art. 15: Exercitarea delegării de competenţe

(6)Un act delegat adoptat în temeiul articolului 13 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European şi nici Consiliul nu au formulat obiecţii în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European şi Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European şi Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecţii. Respectivul termen se prelungeşte cu două luni la iniţiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Art. 16: Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

În cazul în care o ţară terţă participă la program printr-o decizie adoptată în temeiul unui acord internaţional sau în temeiul oricărui alt instrument juridic, ţara terţă în cauză acordă accesul şi drepturile necesare pentru ca ordonatorul de credite competent, OLAF şi Curtea de Conturi să îşi exercite în mod cuprinzător competenţele care le revin. În cazul OLAF, aceste drepturi includ dreptul de a efectua investigaţii, inclusiv verificări şi inspecţii la faţa locului, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013.

CAPITOLUL IV:DISPOZIŢII TRANZITORII ŞI FINALE

Art. 17: Informare, comunicare şi publicitate

Art. 20: Dispoziţii tranzitorii

ANEXA II:INDICATORI

5.numărul de persoane, pentru fiecare obiectiv specific, care au beneficiat de: