Secţiunea i - Cereri de informaţii, proceduri de urgenţă în temeiul legislaţiei Uniunii privind produsele şi cereri prioritare - Regulamentul 2747/09-oct-2024 de instituire a unui cadru de măsuri privind situaţiile de urgenţă pe piaţa internă şi rezilienţa pieţei interne şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2679/98 al Consiliului (Regulamentul privind situaţiile de urgenţă pe piaţa internă şi rezilienţa pieţei interne)

Acte UE

Jurnalul Oficial seria L

Neintrat în vigoare
Versiune de la: 8 Noiembrie 2024
SECŢIUNEA I:Cereri de informaţii, proceduri de urgenţă în temeiul legislaţiei Uniunii privind produsele şi cereri prioritare
Art. 26: Cerinţa privind activarea pe două niveluri
(1)Măsurile prevăzute în prezenta secţiune sunt adoptate de Comisie numai atunci când a fost activat un regim de urgenţă pe piaţa internă şi a fost întocmită o listă de către Consiliu în temeiul articolului 18 alineatul (4).
(2)Un act de punere în aplicare care introduce o măsură inclusă în prezenta secţiune enumeră în mod clar şi specific bunurile şi serviciile relevante în situaţii de criză cărora li se aplică o astfel de măsură. Această măsură se aplică numai pe durata regimului de urgenţă pe piaţa internă.
Art. 27: Cereri de informaţii adresate operatorilor economici
(1)Comisia poate invita operatorii economici relevanţi din lanţurile de aprovizionare cu bunuri relevante în situaţii de criză sau servicii relevante în situaţii de criză să furnizeze, în mod voluntar şi într-un termen stabilit, informaţii specifice în următoarele circumstanţe:
a)există deficite grave de bunuri relevante în situaţii de criză sau de servicii relevante în situaţii de criză sau o ameninţare iminentă în acest sens;
b)informaţiile solicitate sunt strict necesare pentru a evalua dacă vreuna dintre măsurile prevăzute la articolul 28 sau la articolele 34-39 este în măsură să reducă astfel de deficite sau ameninţarea iminentă în acest sens;
c)informaţiile furnizate prin intermediul Comitetului pentru situaţii de urgenţă şi rezilienţă pe piaţa internă sau obţinute prin alte mijloace de la statele membre în faza de contingenţă sau în cadrul regimului de vigilenţă pe piaţa internă nu sunt suficiente; şi
d)Comisia nu este în măsură să obţină astfel de informaţii din alte surse.
Comisia, după consultarea Comitetului pentru situaţii de urgenţă şi rezilienţă pe piaţa internă, evaluează existenţa condiţiilor menţionate la primul paragraf.
(2)Comisia poate formula o cerere de informaţii, prin intermediul unui act de punere în aplicare, în cazul în care:
a)nu se furnizează Comisiei nicio informaţie în mod voluntar în termenul stabilit în temeiul alineatului (1); sau
b)informaţiile primite de Comisie, prin furnizarea voluntară de informaţii în temeiul alineatului (1) sau din orice alte surse disponibile în timpul fazei de contingenţă sau al regimului de vigilenţă pe piaţa internă, sunt în continuare insuficiente pentru a evalua dacă implementarea măsurilor prevăzute la articolul 28 sau la articolele 34-39 ar reduce deficitele grave de bunuri relevante în situaţii de criză sau de servicii relevante în situaţii de criză sau ameninţarea iminentă a unor astfel de deficite şi dacă ar trebui luate astfel de măsuri.
(3)Înainte de adoptarea unui act de punere în aplicare, astfel cum se menţionează la alineatul (2) şi ţinând seama de avizul Comitetului pentru situaţii de urgenţă şi rezilienţă pe piaţa internă, Comisia:
a)evaluează necesitatea şi proporţionalitatea unei astfel de cereri de informaţii pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute la alineatul (1) litera (b); şi
b)ţine seama în mod corespunzător de sarcina administrativă pe care o astfel de cerere ar putea să o genereze pentru operatorii economici în cauză, în special pentru IMM-uri, şi stabileşte termenele pentru transmiterea informaţiilor în consecinţă.
(4)Cererile de informaţii menţionate la alineatele (1) şi (2) se limitează la informaţii specifice în legătură cu:
a)capacităţile de producţie şi eventualele stocuri de bunuri relevante în situaţii de criză în unităţile de producţie situate în Uniune sau în ţări din afara Uniunii pe care operatorul relevant le exploatează, cu care încheie contracte sau pe care le foloseşte pentru aprovizionare, cu respectarea deplină a secretelor comerciale şi de afaceri;
b)dacă este disponibil, calendarul producţiei preconizate de bunuri relevante în situaţii de criză a instalaţiilor de producţie situate în Uniune şi a instalaţiilor de producţie situate în ţări din afara Uniunii pe care operatorul economic relevant le exploatează sau cu care încheie contracte, pentru următoarele trei luni de la primirea cererii de informaţii;
c)orice perturbări sau deficite relevante ale lanţurilor de aprovizionare cu bunuri relevante în situaţii de criză sau servicii relevante în situaţii de criză.
(5)Actul de punere în aplicare care prevede o cerere de informaţii din partea Comisiei adresată operatorilor economici în temeiul alineatului (2):
a)precizează bunurile şi serviciile relevante în situaţii de criză care sunt relevante pentru cererea de informaţii;
b)precizează operatorii economici relevanţi care îşi desfăşoară activitatea de-a lungul lanţurilor de aprovizionare cu bunuri relevante în situaţii de criză sau servicii relevante în situaţii de criză şi care sunt vizaţi de cererea de informaţii;
c)precizează informaţiile solicitate, inclusiv furnizând, dacă este necesar, un model cu întrebări care ar putea fi adresate operatorilor economici relevanţi individuali;
d)demonstrează existenţa necesităţii excepţionale menţionate la alineatul (1) litera (b) pentru care sunt solicitate informaţiile şi include evaluarea menţionată la alineatul (3) litera (a);
e)explică scopul cererii, utilizarea preconizată a informaţiilor solicitate şi durata utilizării respective; şi
f)precizează perioada în care operatorul economic poate solicita Comisiei să modifice cererea.
Cererea de informaţii prevăzută de actul de punere în aplicare menţionat la primul paragraf se formulează într-un limbaj clar, concis şi uşor de înţeles şi ţine seama de protecţia secretelor comerciale şi de efortul depus de operatorul economic pentru a pune informaţiile la dispoziţie în mod voluntar, în special dacă este un IMM.
(6)În urma solicitării de informaţii adresate de Comisie operatorilor economici prin intermediul unui act de punere în aplicare în temeiul alineatului (2), Comisia adresează o decizie individuală fiecăruia dintre operatorii economici în cauză din categoria specificată în respectivul act de punere în aplicare, solicitându-le fie să furnizeze informaţiile specificate în respectivul act de punere în aplicare, fie să explice de ce nu pot furniza astfel de informaţii. Comisia se bazează, atunci când este posibil, pe inventarele relevante şi disponibile ale operatorilor economici relevanţi, întocmite de statele membre în conformitate cu articolul 16 alineatul (3). Comisia poate, de asemenea, obţine de la statele membre informaţiile necesare privind operatorii economici în cauză, atunci când este cazul.
(7)Deciziile Comisiei care conţin cereri individuale de informaţii adoptate în conformitate cu alineatul (6) sunt justificate în mod corespunzător şi sunt proporţionale în ceea ce priveşte volumul, natura şi granularitatea datelor cerute, precum şi frecvenţa accesului la datele respective şi sunt necesare pentru gestionarea situaţiei de urgenţă.
Astfel de decizii trebuie să conţină toate elementele următoare:
a)o trimitere la actul de punere în aplicare menţionat la alineatul (2) pe care se bazează acestea;
b)o descriere a situaţiilor de deficite grave legate de criză sau de o ameninţare iminentă în acest sens care au stat la baza deciziei;
c)garanţii privind protecţia datelor cu caracter personal în conformitate cu articolul 42 privind nedivulgarea informaţiilor comerciale sensibile, nedivulgarea secretelor comerciale şi protecţia proprietăţii intelectuale, conţinute în răspuns în conformitate cu articolul 43;
d)informaţii privind posibilitatea contestării deciziei în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în conformitate cu dreptul relevant al Uniunii;
e)un termen rezonabil care să nu depăşească 20 de zile lucrătoare în care trebuie să fie furnizate informaţiile sau justificarea refuzului de a furniza astfel de informaţii.
La stabilirea termenului menţionat la al doilea paragraf litera (e), Comisia ia în considerare, în special, dimensiunea operatorului economic în cauză în ceea ce priveşte angajaţii şi efortul necesar pentru colectarea şi punerea la dispoziţie a informaţiilor.
Operatorul economic poate solicita o singură dată prelungirea termenului, cu până la două zile înainte de expirarea sa, dacă gravitatea situaţiei impune această prelungire. Comisia răspunde, în termen de o zi lucrătoare, oricărei astfel de cereri de prelungire a termenului.
(8)În cazul în care prelucrarea unei cereri de informaţii de către un operator economic are potenţialul de a-i perturba în mod semnificativ operaţiunile, operatorul economic respectiv poate refuza să furnizeze informaţiile solicitate şi prezintă Comisiei motivele refuzului. Comisia nu divulgă niciun astfel de refuz de a furniza informaţiile solicitate sau motivele refuzului.
(9)Comisia transmite fără întârziere o copie a oricărei cereri de informaţii menţionate la alineatele (1) şi (2) autorităţii competente relevante a statului membru pe al cărui teritoriu se află operatorul economic. La solicitarea autorităţii competente, Comisia transmite informaţiile obţinute de la operatorul economic respectiv în conformitate cu dreptul Uniunii.
(10)După primirea informaţiilor în temeiul unei cereri de informaţii menţionate la alineatele (1) şi (2), Comisia:
a)foloseşte informaţiile numai într-un mod compatibil cu scopul pentru care au fost solicitate informaţiile;
b)asigură, în măsura în care prelucrarea datelor cu caracter personal este necesară, punerea în aplicare a unor măsuri tehnice şi organizatorice care să păstreze confidenţialitatea şi integritatea informaţiilor solicitate, în special a datelor cu caracter personal, şi care să protejeze drepturile şi libertăţile persoanelor vizate;
c)şterge informaţiile de îndată ce acestea nu mai sunt necesare în scopul declarat şi informează operatorul economic şi autoritatea competentă relevantă a statului membru în cauză, fără întârzieri nejustificate, că informaţiile au fost şterse, cu excepţia cazului în care arhivarea informaţiilor este necesară în scopuri de transparenţă în conformitate cu dreptul intern.
(11)Fiecare operator economic în cauză sau oricine autorizat în mod corespunzător să reprezinte operatorul economic respectiv furnizează informaţiile solicitate în mod individual, în conformitate cu normele Uniunii în materie de concurenţă care reglementează schimbul de informaţii.
(12)Actele de punere în aplicare menţionate la alineatul (2) din prezentul articol se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 45 alineatul (2). Din motive imperative de urgenţă legate de impactul crizei asupra pieţei interne, justificate în mod corespunzător, Comisia adoptă acte de punere în aplicare imediat aplicabile în conformitate cu procedura menţionată la articolul 45 alineatul (3).
(13)Cererile de informaţii emise în temeiul prezentului articol nu se referă la informaţii a căror divulgare ar fi contrară intereselor esenţiale ale securităţii naţionale a statelor membre.
Art. 28: Activarea procedurilor de urgenţă în dreptul relevant al Uniunii privind produsele
(1)Atunci când a fost activat regimul de urgenţă pe piaţa internă prin intermediul unui act de punere în aplicare al Consiliului adoptat în temeiul articolului 18 din prezentul regulament şi există un deficit de anumite bunuri relevante în situaţii de criză, Comisia poate activa, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, procedurile de urgenţă incluse în actele juridice ale Uniunii modificate prin Regulamentul (UE) 2024/2748 al Parlamentului European şi al Consiliului (55) şi Directiva (UE) 2024/2749 a Parlamentului European şi a Consiliului (56) în ceea ce priveşte respectivele bunuri relevante în situaţii de criză. Actele de punere în aplicare respective indică bunurile relevante în situaţii de criză şi procedurile de urgenţă care fac obiectul activării, precizează motivele acestei activări şi proporţionalitatea acesteia şi indică durata activării în cauză.
(55)Regulamentul (UE) 2024/2748 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 octombrie 2024 de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 305/2011, (UE) 2016/424, (UE) 2016/425, (UE) 2016/426, (UE) 2023/988 şi (UE) 2023/1230 în ceea ce priveşte procedurile de urgenţă pentru evaluarea conformităţii, prezumţia de conformitate, adoptarea specificaţiilor comune şi supravegherea pieţei ca urmare a unei situaţii de urgenţă pe piaţa internă (JO L, 2024/2748, 8.11.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/2748/oj).
(56)Directiva (UE) 2024/2749 a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 octombrie 2024 de modificare a Directivelor 2000/14/CE, 2006/42/CE, 2010/35/UE, 2014/29/UE, 2014/30/UE, 2014/33/UE, 2014/34/UE, 2014/35/UE, 2014/53/UE şi 2014/68/UE în ceea ce priveşte procedurile de urgenţă pentru evaluarea conformităţii, prezumţia de conformitate, adoptarea specificaţiilor comune şi supravegherea pieţei ca urmare a unei situaţii de urgenţă pe piaţa internă (JO L, 2024/2749, 8.11.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2024/2749/oj).
(2)Activarea procedurilor de urgenţă astfel cum se menţionează la alineatul (1) se aplică numai pe durata regimului de urgenţă pe piaţa internă.
(3)Actele de punere în aplicare menţionate la alineatul (1) din prezentul articol se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 45 alineatul (2). Din motive imperative de urgenţă legate de impactul crizei asupra pieţei interne, justificate în mod corespunzător, Comisia adoptă acte de punere în aplicare imediat aplicabile, în conformitate cu procedura menţionată la articolul 45 alineatul (3).
Art. 29: Cereri prioritare
(1)În situaţii excepţionale, după consultarea statelor membre în care sunt stabiliţi operatorii economici şi ţinând seama în cea mai mare măsură de opiniile acestora, Comisia poate adresa o cerere unuia sau mai multor operatori economici stabiliţi în Uniune să accepte şi să trateze cu prioritate producerea sau furnizarea de bunuri relevante în situaţii de criză (denumite în continuare "cereri prioritare") în cazul în care:
a)există un deficit grav şi persistent de bunuri relevante în situaţii de criză care fac obiectul cererii; şi
b)producerea sau furnizarea unor astfel de bunuri nu a putut fi realizată prin alte măsuri prevăzute în prezentul regulament, inclusiv cele menţionate la articolul 35 sau în titlul V.
(2)Comisia demonstrează că alegerea destinatarilor şi a beneficiarilor cererilor prioritare menţionate la prezentul articol este nediscriminatorie şi respectă normele Uniunii în materie de concurenţă.
(3)Comisia îşi bazează cererile prioritare menţionate la prezentul articol pe date obiective, concrete, măsurabile şi justificate, care arată că o astfel de prioritizare este indispensabilă pentru a asigura menţinerea funcţiilor societale sau a activităţilor economice vitale pe piaţa internă, precum şi ţinând seama de interesele legitime ale operatorului economic şi de costurile şi eforturile necesare pentru orice modificare a secvenţei de producţie a lanţului de aprovizionare. Comisia indică în mod explicit în cererea prioritară că operatorul economic rămâne liber să refuze cererea respectivă.
(4)În cazul în care operatorul economic căruia i se adresează cererea prioritară menţionată la alineatul (1) a acceptat în mod expres cererea respectivă, Comisia adoptă un act de punere în aplicare care prevede:
a)temeiul juridic al cererii prioritare care trebuie respectat de către operatorul economic;
b)bunurile care fac obiectul cererii prioritare şi cantitatea în care urmează să fie livrate;
c)termenele în care trebuie finalizată cererea prioritară;
d)beneficiarii cererii prioritare; şi
e)renunţarea la răspunderea contractuală în condiţiile prevăzute la alineatul (6).
(5)Cererile prioritare formulate în temeiul alineatului (4) se prezintă la un preţ echitabil şi rezonabil, ţinând seama în mod corespunzător de costurile de oportunitate ale operatorului economic atunci când îndeplineşte cererea prioritară în raport cu obligaţiile de performanţă existente. Respectiva cerere prioritară prevalează asupra oricărei obligaţii anterioare de executare, în temeiul dreptului privat sau public, legată de bunurile care fac obiectul cererii prioritare.
(6)Operatorul economic care face obiectul unei cereri prioritare în temeiul alineatului (4) nu este răspunzător pentru nicio încălcare a obligaţiei contractuale care este reglementată de legislaţia unui stat membru, cu condiţia ca:
a)încălcarea obligaţiei contractuale să fie necesară pentru respectarea priorităţii necesare;
b)actul de punere în aplicare menţionat la alineatul (4) să fi fost respectat; şi
c)acceptarea cererii prioritare să nu fi avut scopul unic de a evita în mod nejustificat o obligaţie contractuală prealabilă.
(7)Cererile prioritare nu includ bunuri a căror producere sau furnizare ar fi contrară intereselor esenţiale de securitate naţională şi de apărare ale statelor membre.
(8)Comisia adoptă actul de punere în aplicare menţionat la alineatul (4) în conformitate cu dreptul aplicabil al Uniunii, inclusiv cu principiile necesităţii şi proporţionalităţii, precum şi cu obligaţiile Uniunii în temeiul dreptului internaţional.
(9)Actul de punere în aplicare menţionat la alineatul (4) din prezentul articol se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 45 alineatul (2).
(10)În cazul în care un operator economic, după ce a acceptat în mod expres o cerere prioritară, nu se conformează, în mod intenţionat sau din neglijenţă gravă, cererii respective, Comisia poate, printr-o decizie, în cazul în care se consideră necesar şi proporţional, să impună o amendă operatorului economic în cauză. Amenda respectivă nu depăşeşte 100 000 EUR. Amenzile impuse IMM-urilor nu depăşesc 25 000 EUR.
Art. 30: Amenzi impuse operatorilor economici pentru nerespectarea cererilor prioritare acceptate în mod expres
(1)La stabilirea cuantumului amenzii menţionate la articolul 29 alineatul (10), Comisia ia în considerare dimensiunea şi resursele economice ale operatorului economic în cauză, natura, gravitatea şi durata nerespectării cererii prioritare, ţinând seama în mod corespunzător de principiile proporţionalităţii şi adecvării.
(2)Curtea de Justiţie a Uniunii Europene este pe deplin competentă să exercite controlul legalităţii deciziilor prin care Comisia a stabilit o amendă în conformitate cu articolul 29 alineatul (10). Curtea poate să anuleze, să reducă sau să majoreze amenda impusă.
Art. 31: Termen de prescripţie pentru impunerea amenzilor
(1)Competenţa Comisiei de a impune amenzi în conformitate cu articolul 29 alineatul (10) face obiectul unui termen de prescripţie de doi ani:
(2)Termenul de prescripţie începe să curgă din ziua în care Comisia ia cunoştinţă de nerespectarea cererii prioritare acceptate în mod expres. Totuşi, în cazul unor nerespectări continue sau repetate, termenul de prescripţie începe să curgă din ziua în care încetează nerespectarea.
(3)Orice acţiune întreprinsă de Comisie sau de autorităţile competente ale statelor membre în scopul asigurării respectării cererii prioritare întrerupe termenul de prescripţie.
(4)Întreruperea termenului de prescripţie se aplică tuturor părţilor care sunt considerate responsabile pentru participarea la nerespectare.
(5)După fiecare întrerupere, termenul de prescripţie începe să curgă din nou de la zero. Totuşi, termenul de prescripţie expiră cel târziu în ziua în care s-a scurs o perioadă egală cu dublul termenului de prescripţie fără să se fi impus o amendă de către Comisie. Această perioadă se prelungeşte cu durata în care termenul de prescripţie este suspendat deoarece decizia Comisiei face obiectul unor cauze pendinte la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.
Art. 32: Termen de prescripţie pentru punerea în executare a amenzilor
(1)Competenţa Comisiei de a pune în executare deciziile luate în temeiul articolului 29 alineatul (10) face obiectul unui termen de prescripţie de cinci ani.
(2)Termenul de prescripţie începe să curgă de la data la care decizia devine definitivă.
(3)Termenul de prescripţie pentru punerea în executare a amenzilor este întrerupt:
a)prin notificarea unei decizii de modificare a cuantumului iniţial al amenzii sau de refuzare a unei cereri de modificare;
b)prin orice act al Comisiei sau al unui stat membru care acţionează la cererea Comisiei care vizează executarea amenzii.
(4)După fiecare întrerupere, termenul de prescripţie începe să curgă din nou de la zero.
(5)Termenul de prescripţie pentru punerea în executare a amenzilor se suspendă pe perioada în care:
a)se acordă timp pentru efectuarea plăţii;
b)se suspendă executarea plăţii în temeiul unei hotărâri a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
Art. 33: Dreptul de a fi ascultat cu privire la aplicarea de amenzi
(1)Înainte de a adopta o decizie în temeiul articolului 29 alineatul (10), Comisia acordă operatorului economic în cauză posibilitatea de a fi ascultat cu privire la:
a)constatările preliminare ale Comisiei, inclusiv cu privire la orice chestiune referitor la care Comisia a ridicat obiecţii;
b)măsurile pe care Comisia ar putea să le adopte având în vedere constatările preliminare menţionate la litera (a) de la prezentul alineat.
(2)Operatorii economici în cauză îşi pot prezenta observaţiile cu privire la constatările preliminare ale Comisiei în temeiul alineatului (1) litera (a) într-un termen care este stabilit de Comisie în concluziile sale preliminare şi care nu poate fi mai mic de 21 de zile.
(3)Comisia îşi bazează deciziile numai pe obiecţiile cu privire la care operatorii economici în cauză au fost în măsură să prezinte observaţii.
(4)Dreptul la apărare al operatorului economic în cauză este pe deplin respectat în cadrul tuturor procedurilor. Operatorul economic în cauză are dreptul de a avea acces la dosarul Comisiei în condiţiile unei divulgări negociate, sub rezerva interesului legitim al operatorilor economici de a-şi proteja secretele comerciale. Dreptul de acces la dosar nu include accesul la informaţii confidenţiale şi la documente interne ale Comisiei sau ale autorităţilor statelor membre. În special, dreptul de acces nu include accesul la corespondenţa dintre Comisie şi autorităţile statelor membre. Nicio dispoziţie din prezentul alineat nu împiedică Comisia să divulge şi să utilizeze informaţiile necesare pentru a dovedi o încălcare.