Regulamentul 1890/18-sept-2025 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de accesorii turnate filetate pentru tuburi şi ţevi, din fontă maleabilă şi din fontă cu grafit sferoidal, originare din Republica Populară Chineză şi din Thailanda, ca urmare a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European şi al Consiliului

Acte UE

Jurnalul Oficial seria L

În vigoare
Versiune de la: 19 Septembrie 2025
Regulamentul 1890/18-sept-2025 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de accesorii turnate filetate pentru tuburi şi ţevi, din fontă maleabilă şi din fontă cu grafit sferoidal, originare din Republica Populară Chineză şi din Thailanda, ca urmare a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European şi al Consiliului
Dată act: 18-sept-2025
Emitent: Comisia Europeana
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European şi al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecţia împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea ţărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1) (denumit în continuare "regulamentul de bază"), în special articolul 11 alineatul (2),
(1)JO L 176, 30.6.2016, p. 21, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2016/1036/oj.
Întrucât:
1.PROCEDURA
1.1.Investigaţiile anterioare şi măsurile în vigoare
(1)Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 430/2013 (2), Consiliul a instituit taxe antidumping la importurile de accesorii turnate filetate pentru tuburi şi ţevi, din fontă maleabilă şi din fontă cu grafit sferoidal, cu excepţia componentelor de fitinguri de compresie care utilizează filetaje metrice conforme cu standardul ISO DIN 13 şi a cutiilor de joncţiune circulare filetate din fontă maleabilă fără capac, încadrate în prezent la codurile NC ex 7307 19 10 (codul TARIC 7307 19 10 10) şi ex 7307 19 90 (codul TARIC 7307 19 90 10) originare din Republica Populară Chineză ("RPC" sau "China") şi din Thailanda ("investigaţia iniţială").
(2)Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 430/2013 al Consiliului din 13 mai 2013 de instituire a unei taxe antidumping definitive şi de stabilire a perceperii cu titlu definitiv a taxei provizorii instituite la importurile de accesorii turnate filetate pentru tuburi şi ţevi, din fontă maleabilă şi din fontă cu grafit sferoidal, originare din Republica Populară Chineză şi din Thailanda şi de închidere a procedurii în ceea ce priveşte Indonezia (JO L 129, 14.5.2013, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2013/430/oj).
(2)Taxa, bazată pe nivelul de eliminare a dumpingului, a variat între 14,9 % şi 57,8 %. Investigaţia care a condus la instituirea măsurilor iniţiale va fi denumită în continuare "investigaţia iniţială".
(3)La 12 iunie 2013, producătorul-exportator chinez Jinan Meide Castings Co., Ltd ("Jinan Meide") a depus o cerere la Tribunalul Uniunii Europene, solicitând anularea Regulamentului (UE) nr. 430/2013 în măsura în care acesta i se aplică. La 30 iunie 2016, Tribunalul a constatat, în hotărârea sa, că drepturile la apărare ale Jinan Meide au fost încălcate şi a anulat regulamentul în litigiu în măsura în care acesta instituia o taxă antidumping la importurile de accesorii turnate filetate pentru tuburi şi ţevi, din fontă maleabilă, fabricate de Jinan Meide.
(4)În urma hotărârii menţionate mai sus, prin avizul din 28 octombrie 2016 (3), Comisia Europeană ("Comisia") a redeschis investigaţia antidumping privind accesoriile turnate filetate pentru tuburi şi ţevi, din fontă maleabilă, fabricate de Jinan Meide.
(3)JO C 398, 28.10.2016, p. 57.
(5)Comisia a reinstituit prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1146 al Comisiei din 28 iunie 2017 (4) o taxă antidumping definitivă de 39,2 % la importurile de accesorii turnate filetate pentru tuburi şi ţevi, din fontă maleabilă, originare din RPC şi fabricate de Jinan Meide.
(4)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1146 al Comisiei din 28 iunie 2017 de reinstituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de accesorii turnate filetate pentru tuburi şi ţevi, din fontă maleabilă, originare din Republica Populară Chineză şi fabricate de Jinan Meide Castings Co., Ltd (JO L 166, 29.6.2017, p. 23, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2017/1146/oj).
(6)La 25 noiembrie 2015, în urma solicitării societăţii Metpro Limited, Comisia a deschis o reexaminare intermediară parţială privind anumite tipuri de accesorii turnate filetate pentru tuburi şi ţevi, din fontă maleabilă, originare din RPC şi din Thailanda, pentru a stabili dacă acestea intră în sfera de aplicare a măsurilor antidumping aplicabile. Comisia a încheiat această reexaminare intermediară parţială la 18 iulie 2016, prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/1176 (5), în urma retragerii de către solicitant a cererii sale.
(5)Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/1176 a Comisiei din 18 iulie 2016 de încheiere a reexaminării intermediare parţiale privind importurile de anumite tipuri de accesorii turnate filetate pentru tuburi şi ţevi, din fontă maleabilă, originare din Republica Populară Chineză şi din Thailanda (JO L 193, 19.7.2016, p. 115, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec_impl/2016/1176/oj).
(7)La 23 mai 2017, Comisia a deschis o reexaminare intermediară parţială, în urma solicitării societăţii Hebei Yulong Casting Co., privind anumite tipuri de accesorii turnate filetate pentru tuburi şi ţevi, din fontă maleabilă, originare din RPC şi din Thailanda, pentru a stabili dacă acestea intră în sfera de aplicare a măsurilor antidumping aplicabile. Comisia a încheiat această reexaminare intermediară parţială prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/52 din 11 ianuarie 2018 (6), în urma retragerii de către solicitant a cererii sale.
(6)Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/52 a Comisiei din 11 ianuarie 2018 de încheiere a reexaminării intermediare parţiale privind importurile de anumite tipuri de accesorii turnate filetate pentru tuburi şi ţevi, din fontă maleabilă, originare din Republica Populară Chineză şi din Thailanda (JO L 7, 12.1.2018, p. 39, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec_impl/2018/52/oj).
(8)La 12 iulie 2018, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (7) a decis că accesoriile fabricate din fontă cu grafit sferoidal (cunoscută şi sub denumirea de fontă ductilă) nu corespund conceptului de "fontă maleabilă", astfel cum este definită la subpoziţia NC 7307 19 10. Curtea a concluzionat că accesoriile fabricate din fontă cu grafit sferoidal trebuie clasificate la subpoziţia reziduală NC 7307 19 90 (ca alte articole din alte tipuri de fier).
(7)Hotărârea Curţii de Justiţie din 12 iulie 2018, Profit Europe NV/Belgische Staat, C-397/17 şi C-398/17, ECLI:EU:C:2018:564.
(9)La 14 februarie 2019, Comisia a publicat Regulamentul (UE) 2019/262 (8) prin care s-au modificat trimiterile la codurile TARIC pentru a le alinia la concluziile Curţii de Justiţie. Întrucât măsurile antidumping sunt instituite în conformitate cu definiţia produsului, indiferent de clasificarea tarifară, această modificare nu a avut niciun impact asupra definiţiei produsului din cadrul măsurilor în vigoare.
(8)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/262 al Comisiei din 14 februarie 2019 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 430/2013 al Consiliului de instituire a unei taxe antidumping definitive şi de stabilire a perceperii cu titlu definitiv a taxei provizorii instituite la importurile de accesorii turnate filetate pentru tuburi şi ţevi, din fontă maleabilă, originare din Republica Populară Chineză şi din Thailanda şi de închidere a procedurii în ceea ce priveşte Indonezia (JO L 44, 15.2.2019, p. 6, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2019/262/oj).
(10)Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1259 al Comisiei (9), Comisia Europeană a reinstituit măsurile antidumping definitive la importurile de accesorii turnate filetate pentru tuburi şi ţevi, din fontă maleabilă şi din fontă cu grafit sferoidal, originare din Republica Populară Chineză şi din Thailanda, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor (denumită în continuare "reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor").
(9)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1259 al Comisiei din 24 iulie 2019 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de accesorii turnate filetate pentru tuburi şi ţevi, din fontă maleabilă şi din fontă cu grafit sferoidal, originare din Republica Populară Chineză şi din Thailanda, ca urmare a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European şi al Consiliului (JO L 197, 25.7.2019, p. 2, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2019/1259/oj).
(11)Jinan Meide a contestat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1146 în faţa Tribunalului. La 20 septembrie 2019, Tribunalul a pronunţat hotărârea în cauza T-650/17 (10) privind Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1146.
(10)Hotărârea Tribunalului (Camera a cincea) din 20 septembrie 2019, Jinan Meide Casting Co. Ltd/Comisia Europeană, T-650/17, ECLI:EU:T:2019:644.
(12)Comisia a reinstituit prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1210 al Comisiei (11) o taxă antidumping definitivă de 36,0 % la importurile de accesorii turnate filetate pentru tuburi şi ţevi, din fontă maleabilă, originare din RPC şi fabricate de Jinan Meide.
(11)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1210 al Comisiei din 19 august 2020 de reinstituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de accesorii turnate filetate pentru tuburi şi ţevi, din fontă maleabilă şi din fontă cu grafit sferoidal, originare din Republica Populară Chineză şi fabricate de Jinan Meide Castings Co., Ltd, în urma hotărârii Tribunalului în cauza T-650/17 (JO L 274, 21.8.2020, p. 20, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2020/1210/oj).
(13)Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/2202 al Comisiei (12), Comisia a decis să excludă următoarele produse din domeniul de aplicare al măsurilor antidumping:
(12)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/2202 al Comisiei din 16 octombrie 2023 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/1259 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de accesorii turnate filetate pentru tuburi şi ţevi, din fontă maleabilă şi din fontă cu grafit sferoidal, originare din Republica Populară Chineză şi din Thailanda (JO L, 2023/2202, 17.10.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2023/2202/oj).
- componentele de fitinguri de compresie care utilizează filetaje metrice conforme cu standardul ISO DIN 13;
- cutiile de joncţiune circulare filetate din fontă maleabilă fără capac;
- racorduri în T din fontă ductilă cu garnitură din cauciuc şi un orificiu de ieşire;
- capacele canelate din fontă ductilă destinate utilizării cu ţevi canelate din oţel cu ieşire filetată;
- reducţiile canelate din fontă ductilă cu capăt filetat;
- piesele în T cu reducţie canelate din fontă ductilă cu ieşire filetată; şi
- colierele de ştanţare din fontă ductilă fără ieşiri filetate, utilizate pentru sigilarea unui orificiu într-un tub sau într-o ţeavă.
(14)Taxele antidumping în vigoare în prezent variază între 24,6 % şi 57,8 % pentru importurile din China şi între 14,9 % şi 15,5 % pentru importurile din Thailanda.
1.2.Cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor
(15)În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (13), Comisia a primit o cerere de reexaminare în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.
(13)JO C, C/2023/387, 25.10.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2023/387/oj.
(16)Cererea de reexaminare a fost depusă la 25 aprilie 2024 de către Comitetul ad-hoc pentru protecţia industriei producătoare de accesorii pentru ţevi din fontă maleabilă din Uniunea Europeană (Ad Hoc Defence Committee of Malleable Cast Iron Pipe Fittings industry of the European Union, denumit în continuare "solicitantul") în numele industriei producătoare de accesorii turnate filetate pentru tuburi şi ţevi, din fontă maleabilă şi din fontă cu grafit sferoidal a Uniunii, în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Cererea de reexaminare s-a bazat pe argumentul că expirarea măsurilor ar avea ca efect probabil continuarea dumpingului şi continuarea sau reapariţia prejudiciului pentru industria Uniunii.
1.3.Deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor
(17)Întrucât a stabilit, în urma consultării comitetului înfiinţat în temeiul articolului 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, la 24 iulie 2024, Comisia a deschis o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor în privinţa importurilor în Uniune de accesorii turnate filetate pentru tuburi şi ţevi, din fontă maleabilă şi din fontă cu grafit sferoidal, originare din China şi din Thailanda (denumite în continuare "ţările în cauză"), în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (14) (denumit în continuare "avizul de deschidere").
(14)JO C, C/2024/4656, 24.7.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/4656/oj.
1.4.Perioada investigaţiei de reexaminare şi perioada examinată
(18)Investigaţia privind continuarea sau reapariţia dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 iulie 2023 şi 30 iunie 2024 ("perioada investigaţiei de reexaminare"). Examinarea tendinţelor relevante pentru evaluarea probabilităţii unei continuări sau a unei reapariţii a prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 şi sfârşitul perioadei investigaţiei de reexaminare (denumită în continuare "perioada examinată").
1.5.Părţile interesate
(19)În avizul de deschidere, părţile interesate au fost invitate să contacteze Comisia în vederea participării la investigaţie. În plus, Comisia a informat în mod specific solicitantul, alţi producători cunoscuţi din Uniune, producătorii cunoscuţi din China şi din Thailanda, autorităţile din Republica Populară Chineză şi din Thailanda şi importatorii cunoscuţi, precum şi utilizatorii şi comercianţii cu privire la deschiderea investigaţiei de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor şi i-a invitat să participe.
(20)Părţile interesate au avut posibilitatea de a prezenta observaţii cu privire la deschiderea reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor şi de a solicita să fie audiate de Comisie şi/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale. Niciuna dintre părţile interesate nu a solicitat o audiere.
1.6.Eşantionarea
(21)În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eşantion din rândul părţilor interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.
a)Constituirea eşantionului de producători din Uniune
(22)În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eşantion de producători din Uniune. Comisia a selectat eşantionul pe baza reprezentativităţii în ceea ce priveşte volumul producţiei şi al vânzărilor produsului care face obiectul investigaţiei în perioada investigaţiei de reexaminare.
(23)Eşantionul a fost compus din doi producători din Uniune care au reprezentat aproximativ 70 % din producţia totală estimată a Uniunii şi din volumul vânzărilor produsului similar în Uniune. Eşantionul a asigurat, de asemenea, o bună distribuţie geografică.
(24)În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a invitat părţile interesate să prezinte observaţii cu privire la eşantionul provizoriu. Nu s-au primit observaţii. Prin urmare, Comisia a concluzionat că eşantionul este reprezentativ pentru industria Uniunii.
b)Constituirea eşantionului de importatori
(25)Pentru a decide dacă eşantionarea era necesară şi, în caz afirmativ, pentru a selecta un eşantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliaţi să furnizeze informaţiile specificate în avizul de deschidere.
(26)Niciun importator neafiliat nu a furnizat informaţiile solicitate şi nu a acceptat să fie inclus în eşantion. Ca atare, Comisia a decis că nu este necesară constituirea unui eşantion.
c)Eşantionarea producătorilor din China
(27)Pentru a decide dacă eşantionarea era necesară şi, în caz afirmativ, pentru a selecta un eşantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor din China să furnizeze informaţiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice şi/sau să contacteze orice alţi producători care ar putea fi interesaţi să participe la investigaţie.
(28)Niciun producător din China nu a furnizat informaţiile solicitate şi nu a acceptat să fie inclus în eşantion. Prin urmare, Comisia a considerat că niciun producător din China nu a cooperat la investigaţie.
d)Eşantionarea producătorilor din Thailanda
(29)Pentru a decide dacă eşantionarea era necesară şi, în caz afirmativ, pentru a selecta un eşantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor din Thailanda să furnizeze informaţiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Thailandei pe lângă Uniunea Europeană să identifice şi/sau să contacteze orice alţi producători care ar putea fi interesaţi să participe la investigaţie.
(30)Niciun producător din Thailanda nu a furnizat informaţiile solicitate şi nu a acceptat să fie inclus în eşantion. Prin urmare, Comisia a considerat că niciun producător din Thailanda nu a cooperat la investigaţie.
1.7.Răspunsurile la chestionar
(31)Comisia a trimis Guvernului Republicii Populare Chineze (denumit în continuare "GC") un chestionar referitor la existenţa unor distorsiuni semnificative în China în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia nu a primit niciun răspuns la acest chestionar. Prin urmare, nu a existat cooperare din partea GC.
(32)Comisia a solicitat producătorilor din Uniune incluşi în eşantion să completeze chestionarele, care au fost puse la dispoziţie pe site-ul său internet în ziua deschiderii investigaţiei.
(33)S-au primit răspunsuri la chestionar din partea celor doi producători din Uniune incluşi în eşantion: Berg Montana Fittings EAD şi Georg Fischer Fittings GmbH.
1.8.Verificare
(34)Comisia a căutat şi a verificat toate informaţiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariţiei dumpingului şi a prejudiciului şi interesul Uniunii. Au fost efectuate vizite de verificare, în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază, la sediile următoarelor societăţi:
Producători din Uniune
- Berg Montana Fittings EAD, Bulgaria
- Georg Fischer Fittings GmbH, Austria
1.9.Procedura ulterioară
(35)La data de 10 iulie 2025, Comisia a comunicat faptele şi consideraţiile esenţiale pe baza cărora intenţiona să menţină taxele antidumping în vigoare. Tuturor părţilor li s-a acordat un termen în cursul căruia au putut formula observaţii cu privire la informaţiile comunicate.
(36)Comisia a primit observaţii din partea solicitantului, care a fost de acord cu constatările sale. Nu s-au primit alte observaţii sau cereri de audiere.
2.PRODUSUL CARE FACE OBIECTUL REEXAMINĂRII, PRODUSUL ÎN CAUZĂ ŞI PRODUSUL SIMILAR
2.1.Produsul care face obiectul reexaminării
(37)Produsul care face obiectul reexaminării este acelaşi cu cel din investigaţia iniţială şi din reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor, şi anume accesoriile turnate filetate pentru tuburi şi ţevi, din fontă maleabilă şi din fontă cu grafit sferoidal, încadrate în prezent la codul NC ex 7307 19 10 (codurile TARIC 7307 19 10 10 şi 7307 19 10 20) (denumit în continuare "produsul care face obiectul reexaminării" sau "ATM").
(38)Următoarele produse sunt excluse: componentele de fitinguri de compresie care utilizează filetaje metrice conforme cu standardul ISO DIN 13; cutiile de joncţiune circulare filetate din fontă maleabilă fără capac; racorduri în T din fontă ductilă cu garnitură din cauciuc şi un orificiu de ieşire; capacele canelate din fontă ductilă destinate utilizării cu ţevi canelate din oţel cu ieşire filetată; reducţiile canelate din fontă ductilă cu capăt filetat; piesele în T cu reducţie canelate din fontă ductilă cu ieşire filetată; colierele de ştanţare din fontă ductilă fără ieşiri filetate, utilizate pentru sigilarea unui orificiu într-un tub sau într-o ţeavă.
(39)Principalele materii prime sunt deşeurile de metal, cocsul/energia electrică/gazul, nisipul (pentru turnare în forme) şi zincul (pentru galvanizare). Prima etapă a procesului de fabricaţie este topirea deşeurilor metalice. Aceasta este urmată de procesul de turnare în diferite forme, care sunt apoi separate în piese individuale. Produsele trebuie să treacă printr-un proces îndelungat de recoacere pentru a garanta faptul că acestea sunt suficient de maleabile pentru a fi utilizate în aplicaţii în care, de exemplu, este necesară rezistenţa la şocuri şi la vibraţii şi pentru a rezista la schimbările rapide de temperatură. Ulterior, accesoriile pot fi galvanizate. Apoi au loc filetarea şi alte operaţiuni de mecanică generală.
(40)Produsul care face obiectul reexaminării este utilizat într-o gamă largă de aplicaţii, de exemplu pentru conectarea a două sau mai multe ţevi sau tuburi, conectarea unei conducte la un aparat, schimbarea direcţiei unui flux de fluid sau închiderea unei conducte. Accesoriile turnate filetate pentru tuburi şi ţevi sunt utilizate mai ales în sistemele pentru gaze, apă şi de încălzire ale clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale. Ele sunt utilizate, de asemenea, pentru sistemele de conducte ale rafinăriilor petroliere. Aceste accesorii sunt disponibile în multe configuraţii, cele mai frecvente dintre acestea fiind coturile de 90 de grade, teurile, racordurile, crucile şi reducţiile. Acestea sunt produse atât în formă negalvanizată, cât şi în formă galvanizată.
2.2.Produsul în cauză
(41)Produsul care face obiectul prezentei investigaţii este produsul care face obiectul reexaminării originar din China şi din Thailanda.
2.3.Produsul similar
(42)Astfel cum s-a stabilit în investigaţia iniţială, precum şi în reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor, prezenta investigaţie de reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor a confirmat faptul că următoarele produse au aceleaşi caracteristici fizice şi tehnice de bază, precum şi aceleaşi utilizări de bază:
- produsul care face obiectul reexaminării;
- produsul care face obiectul reexaminării fabricat şi vândut pe piaţa internă din China şi Thailanda;
- produsul care face obiectul reexaminării fabricat şi vândut de producătorii-exportatori către restul lumii şi
- produsul care face obiectul reexaminării fabricat şi vândut în Uniune de către industria Uniunii.
(43)Prin urmare, aceste produse sunt considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.
3.DUMPINGUL
3.1.China
3.1.1.Observaţii preliminare
(44)În cursul perioadei investigaţiei de reexaminare, importurile de ATM din China au continuat să intre pe piaţa Uniunii.
(45)Potrivit Eurostat şi informaţiilor furnizate de industria Uniunii, importurile de ATM din China au reprezentat aproximativ 19 % din piaţa Uniunii în perioada investigaţiei de reexaminare, comparativ cu o cotă de piaţă de 47 % în timpul investigaţiei iniţiale şi de 21 % în cursul reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor.
(46)Astfel cum se menţionează în considerentele 28 şi 30, niciun producător-exportator din China nu a cooperat la investigaţie. Prin urmare, Comisia a informat autorităţile din China că, din cauza lipsei de cooperare, ar putea aplica articolul 18 din regulamentul de bază cu privire la constatările referitoare la China. Comisia nu a primit nicio observaţie sau cerere de intervenţie a consilierului-auditor în această privinţă.
(47)În consecinţă, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, constatările cu privire la probabilitatea continuării dumpingului în ceea ce priveşte China s-au bazat pe datele disponibile, şi anume pe informaţiile din cererea de reexaminare, pe statisticile colectate şi pe alte surse publice identificate, după caz.
3.1.2.Procedura de stabilire a valorii normale în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază pentru importurile de produs care face obiectul reexaminării originar din China
(48)Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la momentul deschiderii investigaţiei, care tind să demonstreze existenţa unor distorsiuni semnificative în China în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a deschis investigaţia în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.
(49)Pentru a obţine informaţiile pe care le-a considerat necesare pentru investigaţia sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar către GC. În plus, Comisia a invitat toate părţile interesate să îşi prezinte punctele de vedere şi să furnizeze informaţii şi documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
(50)În termenul stabilit nu s-a primit niciun răspuns la chestionar din partea GC şi nicio observaţie privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Ulterior, Comisia a informat GC că va folosi datele disponibile, în sensul articolului 18 din regulamentul de bază, pentru a determina existenţa distorsiunilor semnificative în China.
(51)În avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, ar putea fi necesar să selecteze o ţară reprezentativă adecvată în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale bazate pe preţuri sau valori de referinţă nedistorsionate. Solicitantul a utilizat Brazilia ca ţară reprezentativă în cererea sa de reexaminare.
(52)Comisia a precizat, de asemenea, că va examina şi alte posibile ţări adecvate, în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) prima liniuţă din regulamentul de bază.
(53)La 10 februarie 2025, Comisia a publicat o notă pentru a informa părţile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenţiona să le utilizeze la stabilirea valorii normale.
(54)În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producţie, cum ar fi materiile prime, forţa de muncă şi energia, utilizaţi pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. În plus, pe baza criteriilor de alegere a preţurilor sau a valorilor de referinţă nedistorsionate, Comisia a identificat Thailanda drept ţară reprezentativă adecvată.
(55)Comisia a informat, de asemenea, părţile interesate că va stabili costurile de vânzare, cheltuielile administrative şi alte costuri generale (denumite în continuare "costurile VAG"), precum şi profiturile, pe baza informaţiilor disponibile pentru trei societăţi thailandeze profitabile.
(56)Comisia a primit observaţii cu privire la notă din partea solicitantului, care a acceptat Thailanda ca ţară reprezentativă adecvată.
3.1.3.Valoarea normală
(57)În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, "[v]aloarea normală se stabileşte de obicei pe baza preţurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operaţiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenţi din ţara exportatoare".
(58)Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, "[î]n cazul în care se stabileşte [...] că nu este adecvat să se folosească preţurile şi costurile interne din ţara exportatoare din cauza existenţei în ţara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înţelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producţie şi de vânzare care reflectă preţuri sau valori de referinţă nedistorsionate" şi "include o sumă rezonabilă şi nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare şi cele generale şi pentru profituri" ("cheltuielile administrative, costurile de vânzare şi cele generale" sunt denumite în continuare "costurile VAG").
(59)Astfel cum este explicat în continuare, Comisia a concluzionat în cadrul prezentei investigaţii că, pe baza elementelor de probă disponibile şi având în vedere lipsa cooperării din partea GC şi a producătorilor chinezi, aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este adecvată.
3.1.3.1.Existenţa unor distorsiuni semnificative
(60)Comisia a examinat elementele de probă din dosar pentru a decide dacă în China există distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, care ar face inadecvată utilizarea preţurilor şi a costurilor interne din ţara respectivă. Analiza respectivă a acoperit următoarele elemente de probă cu privire la diferitele criterii relevante pentru a stabili existenţa unor distorsiuni semnificative.
(61)În primul rând, elementele de probă cuprinse în cerere au inclus elementele de mai jos, care indică existenţa unor distorsiuni semnificative.
(62)Solicitantul a susţinut că piaţa chineză a produsului care face obiectul reexaminării este deservită de întreprinderi care se află în proprietatea autorităţilor chineze sau care îşi desfăşoară activitatea sub controlul, supravegherea în privinţa politicilor sau îndrumarea autorităţilor chineze. Solicitantul a remarcat existenţa proprietăţii statului în sectorul siderurgic, în special prin legăturile strânse dintre întreprinderi şi PCC. Această proprietate este îndeosebi evidentă în sectorul ATM-urilor, prin orientările furnizate în cadrul obiectivelor Asociaţiei chineze a fierului şi oţelului ("AFOC") (15).
(15)A se vedea: https://www.chinaisa.org.cn/gxportal/xfgl/portal/index.html.
(63)În conformitate cu articolul 3 din actul constitutiv al AFOC, asociaţia "îşi desfăşoară activitatea în serviciul întreprinderilor, deserveşte sectorul respectiv şi deserveşte guvernul (...) şi depune eforturi pentru a asigura un rol de corelare între guvern şi întreprinderile implicate". În plus, articolul 24 prevede că AFOC "îndeplineşte orice altă sarcină care îi este încredinţată de guvern şi de administraţia relevantă", în timp ce articolul 26 prevede că AFOC "respectă în mod corespunzător linia, orientările, politicile, guvernanţa politică a partidului".
(64)Solicitantul a susţinut, de asemenea, că prezenţa statului chinez în cadrul producătorilor de ATM face posibilă intervenţia acestuia în procesul de stabilire a preţurilor şi a costurilor. Solicitantul a susţinut că acest lucru este valabil atât pentru întreprinderile deţinute de stat, cât şi pentru societăţile private. Astfel, solicitantul a luat act de obligaţia constituţională, în conformitate cu articolul 33 din Constituţia Republicii Populare Chineze, potrivit căreia "[o]rganizaţiile de partid la nivel înalt din cadrul entităţilor din afara sectorului public pun în aplicare principiile şi politicile partidului, ghidează şi supraveghează respectarea de către întreprinderile lor a actelor cu putere de lege şi a normelor administrative ale statului". Articolul 19 din Legea chineză privind societăţile comerciale subliniază obligaţia societăţilor "de a asigura condiţiile necesare desfăşurării activităţilor partidului" şi cerinţa de a desemna în cadrul societăţii "o organizaţie a Partidului Comunist din China [...] pentru a desfăşura activităţile partidului".
(65)Cererea de reexaminare a remarcat prezenţa puternică a statului în sectorul siderurgic, atât la nivel naţional, cât şi la nivel municipal. Solicitantul a menţionat investigaţia antidumping recentă privind importurile de profile plate cu proeminenţe din oţel originare din China (16), în cadrul căreia Comisia a citat planul de acţiune pentru 2022 al municipalităţii Hebei Tangshan privind fierul şi oţelul, în care diverse entităţi municipale sunt însărcinate cu "identificarea şi îndrumarea instituţiilor financiare care să ofere împrumuturi cu dobândă redusă pentru ca întreprinderile din sectorul metalurgiei şi al siderurgiei să facă tranziţia către industrii noi şi, în acelaşi timp [...] oferirea de subvenţii sub forma unor reduceri ale ratei dobânzii". Solicitantul a observat că această prezenţă a statului în cadrul societăţilor siderurgice se aplică şi în cazul celor din sectorul ATM.
(16)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1444 al Comisiei din 11 iulie 2023 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de profile plate cu proeminenţe din oţel originare din Republica Populară Chineză şi Turcia (JO L 177, 12.7.2023, p. 63, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2023/1444/oj).
(66)Solicitantul a indicat că autorităţile chineze aplică politici sau măsuri publice discriminatorii în favoarea furnizorilor sau care influenţează în alt mod forţele de pe piaţa liberă. Solicitantul a constatat că sectorul siderurgic din China face obiectul a numeroase planuri naţionale şi municipale, în special în ceea ce priveşte optimizarea şi dezvoltarea industriei siderurgice şi modernizarea la nivelul lanţului de aprovizionare.
(67)Solicitantul a subliniat totodată lipsa sau aplicarea discriminatorie sau inadecvată a legislaţiei privind falimentul, întreprinderile sau proprietatea. Potrivit solicitantului, acest lucru rezultă în mod clar din influenţa guvernului chinez în cadrul procedurilor de insolvenţă. Având în vedere subordonarea instanţelor faţă de GC, multe întreprinderi insolvabile beneficiază de planuri de restructurare care decurg din garanţiile guvernamentale de facto acordate întreprinderilor deţinute de stat. În plus, solicitantul a invocat lipsa de transparenţă a normelor privind furnizarea şi achiziţia de terenuri.
(68)În ceea ce priveşte în mod specific sectorul siderurgic şi producătorii de ATM, solicitantul a subliniat concluzia reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor, în care s-a stabilit că există distorsiuni deoarece "aplicarea legilor privind falimentul şi proprietatea în sectorul siderurgic, inclusiv în ceea ce priveşte produsul care face obiectul reexaminării, a fost discriminatorie sau inadecvată".
(69)Potrivit cererii, costurile salariale sunt distorsionate în China, în special în sectorul ATM. Cu privire la acest aspect, solicitantul a remarcat ceea ce s-a stabilit în cadrul primei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor (17): "Accesoriile turnate pentru tuburi şi ţevi sunt astfel afectate de distorsiunile costurilor salariale atât direct (la fabricarea produsului care face obiectul reexaminării), cât şi indirect (la accesul la capitalul sau la inputurile întreprinderilor care sunt supuse aceluiaşi sistem de muncă din RPC)". Potrivit solicitantului, situaţia nu s-a schimbat în ceea ce priveşte distorsiunile care afectează costurile salariale şi a confirmat că există în continuare distorsiuni semnificative ale costurilor salariale, atât direct, cât şi indirect, în sectorul accesoriilor turnate pentru tuburi şi ţevi.
(17)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1259 al Comisiei din 24 iulie 2019 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de accesorii turnate filetate pentru tuburi şi ţevi, din fontă maleabilă şi din fontă cu grafit sferoidal, originare din Republica Populară Chineză şi din Thailanda, ca urmare a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European şi al Consiliului, considerentul 90.
(70)În al doilea rând, în cadrul investigaţiilor recente privind sectorul siderurgic din China (18), Comisia a constatat existenţa unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. În cadrul investigaţiilor respective, Comisia a constatat că în China există o intervenţie substanţială a statului, ceea ce duce la distorsionarea alocării efective a resurselor în conformitate cu principiile pieţei (19).
(18)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/1666 al Comisiei din 6 iunie 2024 de instituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de cabluri din oţel originare din Republica Populară Chineză, extinsă la importurile de cabluri din oţel expediate din Maroc şi Republica Coreea, indiferent dacă au fost declarate sau nu ca fiind originare din aceste ţări, în urma unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European şi al Consiliului, http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2024/1666/oj; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1444 al Comisiei din 11 iulie 2023 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de profile plate cu proeminenţe din oţel originare din Republica Populară Chineză şi Turcia, http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2023/1444/oj; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/100 al Comisiei din 11 ianuarie 2023 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de butoaie reîncărcabile din oţel inoxidabil originare din Republica Populară Chineză, http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2023/100/oj; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2068 al Comisiei din 26 octombrie 2022 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite produse plate din oţel laminate la rece originare din Republica Populară Chineză şi din Federaţia Rusă în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European şi al Consiliului, http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2022/2068/oj; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/191 al Comisiei din 16 februarie 2022 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite elemente de fixare din fier sau din oţel originare din Republica Populară Chineză, http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2022/191/oj.
(19)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/1666 al Comisiei, considerentul 76; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1444 al Comisiei, considerentul 66; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/100 al Comisiei, considerentul 58; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2068 al Comisiei, considerentul 80; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/191 al Comisiei, considerentul 208.
(71)În special, Comisia a concluzionat că, în sectorul siderurgic, nu numai că GC continuă să deţină în proprietate o mare parte în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuţă din regulamentul de bază (20), ci este, de asemenea, în măsură să intervină în ceea ce priveşte preţurile şi costurile prin prezenţa statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuţă din regulamentul de bază (21).
(20)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/1666 al Comisiei, considerentul 60; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1444 al Comisiei, considerentul 45; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/100 al Comisiei, considerentul 38; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2068 al Comisiei, considerentul 64; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/191 al Comisiei, considerentul 192.
(21)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/1666 al Comisiei, considerentele 66-68; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1444 al Comisiei, considerentul 58; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/100 al Comisiei, considerentul 40; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2068 al Comisiei, considerentul 66; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/191 al Comisiei, considerentele 193-194. Deşi dreptul de a numi şi de a revoca personalul-cheie din conducerea întreprinderilor deţinute de stat de către autorităţile de stat relevante, în conformitate cu legislaţia chineză, poate fi considerat ca reflectând drepturile de proprietate corespunzătoare, celulele PCC atât din cadrul întreprinderilor deţinute de stat, cât şi din cadrul celor private reprezintă un alt canal important prin care statul poate interveni în deciziile comerciale. Conform dreptului societăţilor comerciale din RPC, în fiecare întreprindere trebuie să fie înfiinţată o organizaţie a PCC (cu cel puţin trei membri ai PCC, astfel cum se specifică în Constituţia PCC), iar întreprinderea trebuie să ofere condiţiile necesare pentru desfăşurarea activităţilor organizaţiei de partid. În trecut, această cerinţă pare să nu fi fost întotdeauna urmată sau aplicată cu stricteţe. Cu toate acestea, cel puţin din 2016, PCC şi-a consolidat pretenţiile de a controla deciziile comerciale în întreprinderile deţinute de stat ca o chestiune de principiu politic. Se pare că PCC exercită, de asemenea, presiuni asupra societăţilor private pentru ca acestea să acorde prioritate "patriotismului" şi să urmeze disciplina de partid. În 2017 s-a raportat că există celule de partid în 70 % din cele aproximativ 1,86 milioane de societăţi private, exercitându-se o presiune tot mai mare ca organizaţiile PCC să aibă ultimul cuvânt în procesul decizional din cadrul întreprinderilor respective. Aceste reguli se aplică pe scară largă în întreaga economie a Chinei, în toate sectoarele, inclusiv producătorilor produsului care face obiectul reexaminării şi furnizorilor de factori de producţie aferenţi.
(72)Comisia a constatat, de asemenea, că prezenţa şi intervenţia statului pe pieţele financiare, precum şi în furnizarea de materii prime şi de factori de producţie, au un efect suplimentar de distorsionare asupra pieţei. Astfel, în ansamblu, sistemul de planificare din China are ca rezultat direcţionarea resurselor către sectoarele desemnate de GC ca fiind strategice sau importante din punct de vedere politic, în locul alocării acestora în conformitate cu forţele pieţei (22).
(22)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/1666 al Comisiei, considerentele 61-65; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1444 al Comisiei, considerentul 59; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/100 al Comisiei, considerentul 43; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2068 al Comisiei, considerentul 68; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/191 al Comisiei, considerentele 195-201.
(73)În plus, Comisia a concluzionat că legislaţia chineză privind falimentul şi proprietatea nu funcţionează în mod corespunzător în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuţă din regulamentul de bază, ceea ce generează distorsiuni, în special atunci când întreprinderile insolvente sunt menţinute pe linia de plutire şi când sunt atribuite drepturi de folosinţă asupra terenurilor în China (23).
(23)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/1666 al Comisiei din 6 iunie 2024, considerentul 54; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1444 al Comisiei din 11 iulie 2023, considerentul 62; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/100 al Comisiei, considerentul 52; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2068 al Comisiei din 26 octombrie 2022, considerentul 74; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/191 al Comisiei, considerentul 202.
(74)Comisia a constatat distorsiuni ale costurilor salariale în sectorul siderurgic în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuţă din regulamentul de bază (24), precum şi distorsiuni pe pieţele financiare în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a şasea liniuţă din regulamentul de bază, în special în ceea ce priveşte accesul la capital al întreprinderilor din China (25).
(24)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/1666 al Comisiei, considerentul 72; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1444 al Comisiei, considerentul 45; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/100 al Comisiei, considerentul 33; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2068 al Comisiei, considerentul 74; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/191 al Comisiei, considerentul 203.
(25)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/1666 al Comisiei, considerentul 73; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1444 al Comisiei, considerentul 64; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/100 al Comisiei, considerentul 54; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2068 al Comisiei, considerentul 76; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/191 al Comisiei, considerentul 204.
(75)În cea mai recentă reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor referitoare la produsul care face obiectul reexaminării (26), Comisia a concluzionat că au fost prezente distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia nu are cunoştinţă de schimbări structurale majore în China în general şi/sau în sectorul relevant în special care să poată influenţa această concluzie.
(26)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1259 al Comisiei din 24 iulie 2019 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de accesorii turnate filetate pentru tuburi şi ţevi, din fontă maleabilă şi din fontă cu grafit sferoidal, originare din Republica Populară Chineză şi din Thailanda, ca urmare a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European şi al Consiliului, http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2019/1259/2023-01-20.
(76)Elementele de probă suplimentare disponibile în Raportul privind distorsiunile semnificative din economia Chinei (denumit în continuare "raportul") (27), elaborat de Comisie în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază, au indicat existenţa unor distorsiuni semnificative şi în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare.
(27)Commission Staff Working Document on Significant Distortions in the Economy of the People's Republic of China for the Purposes of Trade Defence Investigations (Documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul investigaţiilor în materie de apărare comercială), 10 aprilie 2024, SWD(2024) 91 final.
(77)Nici GC, nici producătorii nu au prezentat elemente de probă sau argumente contrare în cadrul prezentei investigaţii.
(78)Având în vedere cele de mai sus, elementele de probă disponibile au arătat că preţurile sau costurile produsului care face obiectul reexaminării, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei şi ale forţei de muncă, nu sunt rezultatul forţelor de pe piaţa liberă, deoarece sunt afectate de intervenţia substanţială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau potenţial al unuia sau al mai multor elemente relevante menţionate la dispoziţia respectivă.
(79)Pe această bază, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze preţurile şi costurile de pe piaţa internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz.
(80)Prin urmare, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza costurilor de producţie şi de vânzare care reflectă preţuri sau valori de referinţă nedistorsionate, şi anume, în acest caz, pe baza costurilor de producţie şi de vânzare corespunzătoare dintr-o ţară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.
3.1.3.2.Ţara reprezentativă
a)Observaţii generale
(81)Alegerea ţării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:
- un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din China. În acest scop, Comisia a avut în vedere ţări cu un venit naţional brut pe cap de locuitor similar celui din China, potrivit datelor din baza de date a Băncii Mondiale (28);
(28)World Bank Open Data - Upper Middle Income (Date deschise ale Băncii Mondiale - Venituri medii-superioare), https://data.worldbank.org/income-level/upper-middle-income.
- fabricarea produsului care face obiectul reexaminării în ţara respectivă (29);
(29)În cazul în care produsul care face obiectul reexaminării nu este fabricat în nicio ţară cu un nivel similar de dezvoltare, se poate lua în considerare fabricarea unui produs din aceeaşi categorie generală şi/sau sector cu produsul care face obiectul reexaminării.
- disponibilitatea datelor publice relevante în ţara reprezentativă;
- în cazul în care există mai multe ţări reprezentative posibile, ar trebui să se acorde prioritate, dacă este cazul, ţării cu un nivel adecvat de protecţie socială şi a mediului.
(82)Astfel cum s-a explicat în considerentul 53 de mai sus, la 10 februarie 2025, Comisia a publicat o notă la dosar cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale. Prin această notă, Comisia a comunicat părţilor interesate intenţia sa de a considera Thailanda drept ţară reprezentativă adecvată în cazul de faţă, dacă se va confirma existenţa distorsiunilor semnificative menţionate la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.
b)Un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din China
(83)În nota privind factorii de producţie, Comisia a identificat Argentina, Brazilia, Turcia şi Thailanda ca fiind ţări cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din China conform Băncii Mondiale, cu alte cuvinte, toate aceste ţări sunt clasificate de Banca Mondială drept ţări cu "venituri medii-superioare" pe baza venitului naţional brut, şi în care se cunoştea faptul că are loc fabricarea produsului care face obiectul reexaminării.
c)Disponibilitatea datelor publice relevante în ţara reprezentativă
(84)În notă, Comisia a analizat disponibilitatea datelor publice relevante în cele patru ţări reprezentative posibile, după cum urmează.
(85)Pentru Argentina, nu existau date financiare uşor accesibile pentru singurul producător cunoscut de ATM, iar această ţară nu importa resturi de oţel, principala materie primă.
(86)În cazul Turciei, singurul producător cunoscut de ATM nu a fost profitabil în 2023.
(87)În cazul Thailandei şi al Braziliei, Comisia a găsit date pentru producători din ambele ţări, şi anume trei societăţi din Thailanda şi una din Brazilia. Societăţile thailandeze erau producători de ATM, în timp ce societatea braziliană era un grup de mari dimensiuni cu informaţii financiare consolidate.
(88)În lumina consideraţiilor de mai sus, Comisia a informat părţile interesate că intenţionează să utilizeze Thailanda ca ţară reprezentativă adecvată şi cei trei producători thailandezi în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuţă din regulamentul de bază, ca sursă de preţuri sau valori de referinţă nedistorsionate în vederea calculării valorii normale.
d)Nivelul de protecţie socială şi a mediului
(89)După ce s-a stabilit că Thailanda este o ţară reprezentativă adecvată, pe baza tuturor elementelor de mai sus, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului protecţiei sociale şi a mediului în conformitate cu ultima teză a articolului 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuţă din regulamentul de bază.
e)Concluzie
(90)Având în vedere analiza de mai sus, Thailanda a îndeplinit criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuţă din regulamentul de bază pentru a fi considerată drept ţară reprezentativă adecvată.
3.1.3.3.Surse utilizate pentru stabilirea costurilor nedistorsionate
(91)În notă, Comisia a afirmat că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza Global Trade Atlas (GTA) pentru a stabili costul nedistorsionat al majorităţii factorilor de producţie, în special al materiilor prime. Nota a indicat, de asemenea, sursele pe care Comisia le va utiliza pentru alţi factori de producţie, care sunt prezentaţi mai jos.
a)Costurile şi valorile de referinţă nedistorsionate
a1)Factorii de producţie
(92)În absenţa cooperării producătorilor chinezi, Comisia s-a bazat pe solicitant pentru a specifica factorii de producţie utilizaţi în producţia de ATM.
(93)Având în vedere toate informaţiile bazate pe cerere, au fost identificaţi următorii factori de producţie şi sursele acestora pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:
Tabelul 1 Factorii de producţie

Factor de producţie

Codul mărfurilor

Sursă

Unitate de măsură

Cost unitar (EUR)

Materii prime

Resturi de oţel

7204 41 00 09

GTA

tonă

227,68

Zinc

7901 11

GTA

tonă

2 416,61

Ferosiliciu

7202 21

GTA

tonă

1 414,83

Feromangan

7202 11

GTA

tonă

887,52

Nisip

2505 10

GTA

tonă

121,61

Bentonită

2508 10

GTA

tonă

159,00

Răşină

3909 40

GTA

tonă

3 593,49

Alice pentru sablare (30)

7205 10

GTA

tonă

2 045,53

Energie

Energie electrică

Autoritatea provincială pentru energie electrică din Thailanda

kWh

0,23

Gaze naturale

Biroul de planificare şi politică energetică al Ministerului Energiei din Thailanda

m3

0,36

Forţa de muncă

Costul cu forţa de muncă

Banca Thailandei

oră

2,35

(30) "Alice pentru sablare" este termenul utilizat de industrie pentru granulele folosite în procesul de sablare.

(94)Solicitantul a indicat că materiile prime utilizate pentru producţia de ATM s-au modificat în comparaţie cu reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor. În considerentele 134-135 din reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a constatat că cel mai mare producător chinez producea ATM într-un cuptor denumit "cubilou", care utilizează cocsul pentru topirea materiilor prime. Cu toate acestea, solicitantul a găsit informaţii potrivit cărora, în perioada investigaţiei de reexaminare, cei mai mari doi producători din China au utilizat cuptoare electrice pentru a fabrica produsul care face obiectul reexaminării, care utilizează materii prime diferite în procesul de încălzire.
a2)Materii prime
(95)Pentru a stabili preţul nedistorsionat al materiilor prime, livrate la poarta fabricii unui producător din ţara reprezentativă, Comisia a utilizat drept bază preţul mediu ponderat de import în Thailanda, astfel cum a fost raportat în GTA, la care au fost adăugate taxele la import. Preţul de import în Thailanda a fost stabilit ca medie ponderată a preţurilor unitare ale importurilor din toate ţările terţe, cu excepţia Chinei şi a ţărilor care nu sunt membre ale OMC, menţionate în anexa I la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European şi al Consiliului (31).
(31)Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind regimul comun aplicabil importurilor din anumite ţări terţe (JO L 123, 19.5.2015, p. 33, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2015/755/oj). Conform articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, preţurile de pe piaţa internă din ţările respective nu pot fi utilizate în scopul stabilirii valorii normale.
(96)Comisia a decis să excludă importurile din China în Thailanda, concluzionând că nu este oportun să se utilizeze preţurile şi costurile interne din China din cauza existenţei unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.
(97)Având în vedere că nu există niciun element de probă din care să reiasă că aceleaşi distorsiuni nu afectează în egală măsură şi produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleaşi distorsiuni au afectat şi preţurile de export. După excluderea importurilor din China în ţara reprezentativă, volumul importurilor din alte ţări terţe a rămas reprezentativ.
(98)În ceea ce priveşte taxele de import, Comisia a constatat că Thailanda a importat materiile prime relevante din numeroase ţări, cu niveluri diferite ale taxelor la import şi cu diferenţe semnificative în privinţa cantităţilor. Deşi în cadrul unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor nu este necesar să se calculeze o marjă exactă de dumping, ci mai degrabă să se stabilească probabilitatea continuării dumpingului, Comisia a luat în considerare taxele la import extrase din GTA pentru fiecare ţară de origine.
a3)Forţa de muncă
(99)Comisia a utilizat ultimele date disponibile public furnizate de Banca Thailandei pentru salariile medii din Thailanda în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare (32). Acestea au fost ajustate pentru a include contribuţiile sociale (33). În fine, costul anual total cu forţa de muncă a fost împărţit la numărul de ore din an (şi anume 8 ore pe zi, înmulţite cu 5 zile lucrătoare pe săptămână şi cu numărul de săptămâni dintr-un an).
(32)https://app.bot.or.th/BTWS_STAT/statistics/BOTWEBSTAT.aspx?reportID=636&language=ENG, în special, salariul mediu clasificat în funcţie de industrie (ISIC Rev.4) pentru industria prelucrătoare, în cursul PI. Datele au fost apoi ajustate pentru a include contribuţii sociale în valoare de 5,2 % pentru angajator, precum şi contribuţii sociale în valoare de 5 % pentru angajat (sursa: https://www.papayaglobal.com/countrypedia/country/thailand).
(33)https://www.papayaglobal.com/countrypedia/country/thailand/.
a4)Energie electrică
(100)Comisia a utilizat preţurile energiei electrice industriale din tranşa de consum corespunzătoare, în kWh, publicate de autoritatea provincială thailandeză pentru energie electrică (34). Acest cost al energiei a rămas neschimbat din 2018 şi este actualizat lunar cu ajutorul instrumentului denumit "Ft surcharge". Prin urmare, costurile cu energia electrică facturate în fiecare lună se calculează după cum urmează:
(34)Autoritatea provincială pentru energie electrică, date pentru mai 2023, tariful în funcţie de ora de consum (tariful TOU - serviciu general pentru întreprinderi cu consum mare), nivel de tensiune sub 22 Kv https://www.pea.co.th/sites/default/files/documents/tariff/EN_Electricity_Tariffs_May_2023.pdf.
- un cost de bază al energiei electrice, în conformitate cu tarifele descrise mai sus, care a rămas constant de-a lungul anilor, plus/minus
- un cost de ajustare al energiei (Ft), care este actualizat periodic de Comisia thailandeză de reglementare în domeniul energiei (ERC) (35).
(35)https://www.mea.or.th/en/our-services/tariff-calculation/latestft.
(101)La calcularea valorii de referinţă, Comisia a adăugat costul mediu ajustat al energiei la costul de bază al energiei electrice pentru perioada investigaţiei de reexaminare.
a5)Gaze naturale
(102)Pentru a stabili valoarea de referinţă pentru gaze, Comisia a utilizat preţurile gazelor aplicabile societăţilor comerciale (utilizatorilor industriali) din Thailanda, publicate de Biroul pentru politici şi planificare în domeniul energiei din cadrul Ministerului Energiei (36). Preţurile variau în funcţie de volumul consumului. Comisia a utilizat preţurile corespunzătoare din tabelul 7.2-4: consumul final de energie pe cap de locuitor. Comisia a utilizat ca valoare de referinţă cele mai recente date aferente anului 2023.
(36)Ministerul Energiei - Biroul pentru politici şi planificare în domeniul energiei (tabelul 7.2-4), https://www.eppo.go.th/index.php/en/en-energystatistics/energy-economy-static.
a6)Cheltuielile indirecte de fabricaţie, costurile VAG, profiturile şi amortizarea
(103)În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, "valoarea normală construită include o sumă rezonabilă şi nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare şi cele generale şi pentru profituri". În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricaţie care să acopere costurile neincluse în factorii de producţie menţionaţi anterior.
(104)Pentru a stabili o valoare nedistorsionată a cheltuielilor indirecte de fabricaţie, având în vedere lipsa cooperării din partea producătorilor, Comisia a utilizat datele disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Prin urmare, pe baza datelor furnizate de solicitant, Comisia a stabilit raportul dintre cheltuielile indirecte de fabricaţie, pe de o parte, şi costurile totale de fabricaţie şi cu forţa de muncă, pe de altă parte. Acest procent a fost aplicat ulterior la valoarea nedistorsionată a costului de fabricaţie pentru a obţine valoarea nedistorsionată a cheltuielilor indirecte de fabricaţie, în funcţie de modelul produs.
3.1.3.4.Calcularea valorii normale
(105)Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală medie la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.
(106)În primul rând, Comisia a stabilit costurile de fabricaţie nedistorsionate. În lipsa cooperării din partea producătorilor chinezi, Comisia a utilizat informaţiile furnizate de solicitant în cererea de reexaminare referitoare la utilizarea fiecărui factor de producţie (materiale şi forţă de muncă) la fabricarea ATM.
(107)După ce a fost stabilit costul de fabricaţie nedistorsionat, Comisia a adăugat cheltuielile indirecte de fabricaţie, astfel cum s-a menţionat mai sus, şi apoi costurile VAG şi profitul. Costurile VAG şi profitul au fost stabilite pe baza situaţiilor financiare a trei producători thailandezi de ATM pentru 2023, astfel cum au fost raportate în conturile societăţilor în cauză:
- Siam Fittings Co., Ltd.
- BIS Pipe Fitting Industry Co., Ltd
- Thai Malleable Iron and Steel Co., Ltd.
(108)Comisia a adăugat următoarele elemente la costurile de fabricaţie nedistorsionate:
- cheltuielile indirecte de fabricaţie, care au reprezentat în total 11 % din costurile directe de fabricaţie;
- costurile VAG şi alte costuri, care au reprezentat 19,1 % din costurile mărfurilor vândute ("CMV") şi
- profitul, care s-a ridicat la 32,4 % din CMV.
(109)Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală la nivel franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.
3.1.4.Preţul de export
(110)În absenţa cooperării din partea producătorilor din China, preţul de export a fost stabilit pe baza datelor comunicate de Eurostat, ajustate la nivelul franco fabrică. Din preţul CIF raportat de Eurostat s-a dedus o estimare a costurilor de transport maritim şi de asigurare şi a costurilor de transport intern, pe baza informaţiilor furnizate de solicitant în cererea de reexaminare.
3.1.5.Comparaţia
(111)Comisia a comparat valoarea normală şi preţul de export la nivel franco fabrică stabilit mai sus.
(112)În absenţa cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, nu au fost efectuate ajustări în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază.
3.1.6.Marja de dumping
(113)Marjele de dumping au fost calculate la 65 % pentru importurile din China.
3.2.Thailanda
3.2.1.Observaţii preliminare
(114)În cursul perioadei investigaţiei de reexaminare, importurile de accesorii de ţevărie maleabile ("ATM") din Thailanda au continuat să intre pe piaţa Uniunii.
(115)Potrivit Eurostat şi informaţiilor furnizate de industria Uniunii, importurile de ATM din Thailanda au reprezentat aproximativ 4 % din piaţa Uniunii în perioada investigaţiei de reexaminare, comparativ cu o cotă de piaţă de 5,2 % în timpul investigaţiei iniţiale şi de 5 % în cursul reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor.
(116)Astfel cum se menţionează în considerentele 28 şi 30, niciun producător din Thailanda nu a cooperat la investigaţie. Prin urmare, Comisia a informat autorităţile din Thailanda că, din cauza lipsei de cooperare, ar putea aplica articolul 18 din regulamentul de bază cu privire la constatările referitoare la Thailanda. Comisia nu a primit nicio observaţie sau cerere de intervenţie a consilierului-auditor în această privinţă.
(117)În consecinţă, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, constatările cu privire la probabilitatea continuării dumpingului în ceea ce priveşte Thailanda s-au bazat pe datele disponibile, şi anume pe informaţiile din cererea de reexaminare, pe statisticile colectate şi pe alte surse publice identificate, după caz.
3.2.2.Valoarea normală
(118)Niciun producător thailandez de ATM nu a cooperat la investigaţie şi, prin urmare, valoarea normală s-a bazat pe informaţiile privind preţurile interne thailandeze cuprinse în cererea de reexaminare şi actualizate de solicitant pentru a acoperi perioada investigaţiei de reexaminare.
(119)Informaţiile furnizate de solicitant au arătat că aceste vânzări interne au fost efectuate în cadrul operaţiunilor comerciale normale şi, prin urmare, au fost utilizate ca sursă a valorii normale.
3.2.3.Preţul de export
(120)În absenţa cooperării din partea producătorilor din Thailanda, preţul de export a fost stabilit pe baza datelor comunicate de Eurostat, ajustate la nivelul franco fabrică. Din preţul CIF raportat de Eurostat s-a dedus o estimare a costurilor de transport maritim şi de asigurare şi a costurilor de transport intern, pe baza informaţiilor furnizate de solicitant în cererea de reexaminare.
3.2.4.Comparaţia
(121)Comisia a comparat valoarea normală şi preţul de export la nivel franco fabrică stabilit mai sus.
(122)În absenţa cooperării din partea producătorilor thailandezi, nu au fost efectuate ajustări în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază.
3.2.5.Marja de dumping
(123)Marjele de dumping au fost calculate la 70 % pentru importurile din Thailanda.
4.PROBABILITATEA CONTINUĂRII DUMPINGULUI
4.1.China
(124)Ca urmare a constatării existenţei dumpingului în perioada investigaţiei de reexaminare, Comisia a examinat, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, probabilitatea continuării dumpingului din partea Chinei, în eventualitatea abrogării măsurilor.
(125)S-au analizat următoarele elemente suplimentare:
- capacitatea de producţie şi capacitatea neutilizată din China;
- atractivitatea pieţei Uniunii şi
- relaţia dintre preţurile din Uniune şi cele din China.
(126)Ca urmare a lipsei de cooperare din partea producătorilor din China, această analiză s-a bazat pe informaţiile de care dispune Comisia, şi anume informaţiile furnizate în cererea de reexaminare şi informaţiile obţinute din alte surse independente disponibile, cum ar fi statisticile oficiale privind importurile şi informaţiile obţinute în cadrul investigaţiei iniţiale şi al reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor.
4.1.1.Capacitatea de producţie şi capacitatea neutilizată din China
(127)Cererea nu conţinea informaţii exacte privind capacitatea de producţie şi capacitatea neutilizată aferente produsului care face obiectul reexaminării din China (37). În cadrul reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor, s-a constatat că piaţa chineză este fragmentată, fiind prezenţi mulţi producători mici şi o serie de producători mari. Cererea a furnizat însă informaţii pe baza informaţiilor disponibile public. În special, aceasta a indicat că Jinan Meide Casting Co. Ltd. şi-a mărit capacitatea de producţie în 2022 şi produce peste 150 000 de tone pe an. Cererea a indicat, de asemenea, că grupul Jianzhi, unul dintre principalii producători chinezi, are o capacitate anuală de producţie de peste 400 000 de tone de ATM (38).
(37)A se vedea secţiunea 5.1 din cerere.
(38)https://www.jianzhipipefitting.com/about-us/, pagină accesată la 3 iunie 2025.
(128)Cererea a făcut trimitere, de asemenea, la o investigaţie antidumping argentiniană din 2022 privind importurile de accesorii de ţevărie maleabile din China şi Brazilia, care ar fi stabilit că China are o capacitate anuală de producţie de ATM de 500 000 de tone.
(129)Potrivit cererii de reexaminare, consumul intern din China este cu mult sub capacitatea de producţie chineză, fapt care a fost confirmat în investigaţia antidumping efectuată de Argentina.
(130)Reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor a confirmat existenţa unor capacităţi excedentare substanţiale în China. Nu a existat niciun indiciu al unei creşteri semnificative a cererii interne şi nici al unor pieţe din ţări terţe capabile să absoarbă acest excedent de la reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor. În mod similar, nu a existat nicio dovadă a unei reduceri a capacităţilor de producţie din China.
(131)Prin urmare, Comisia a concluzionat, pe baza datelor disponibile, că în China există o capacitate neutilizată care ar putea fi utilizată pentru a aproviziona piaţa Uniunii la preţuri de dumping în cazul expirării măsurilor.
4.1.2.Atractivitatea pieţei Uniunii
(132)Pentru a stabili posibila evoluţie a importurilor în cazul abrogării măsurilor, Comisia a luat în considerare atractivitatea pieţei Uniunii în ceea ce priveşte preţurile.
(133)În pofida taxelor antidumping în vigoare, în perioada investigaţiei de reexaminare, China a efectuat în continuare exporturi către Uniune, cu o cotă de piaţă de 19 %, ceea ce demonstrează că Uniunea a rămas o piaţă atractivă şi o destinaţie de export atractivă pentru China.
(134)Având în vedere constatarea existenţei dumpingului din partea Chinei şi faptul că importurile continuă să intre pe piaţa Uniunii, Comisia a considerat că piaţa Uniunii continuă să fie atractivă pentru producătorii chinezi şi, în cazul expirării măsurilor, importurile care fac obiectul unui dumping în Uniune ar creşte.
4.1.3.Relaţia dintre preţurile din Uniune şi cele din China
(135)Astfel cum se menţionează în considerentul 166, Comisia a constatat că importurile din China au continuat să subcoteze preţurile industriei Uniunii, indicând că nivelul preţurilor din Uniune a fost atractiv pentru producătorii-exportatori chinezi, chiar şi în condiţiile măsurilor antidumping în vigoare.
4.1.4.Concluzie
(136)Investigaţia a indicat că exporturile din China au continuat să intre pe piaţa Uniunii la preţuri de dumping în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare. Comisia a concluzionat, de asemenea, că, în cazul expirării măsurilor, este foarte probabil ca producătorii chinezi să exporte cantităţi semnificative de produs în cauză către Uniune la preţuri de dumping. Prin urmare, Comisia a concluzionat că există o mare probabilitate de continuare a dumpingului în cazul expirării măsurilor.
4.2.Thailanda
(137)Ca urmare a constatării existenţei dumpingului în perioada investigaţiei de reexaminare, Comisia a examinat, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, probabilitatea continuării dumpingului, în eventualitatea abrogării măsurilor.
(138)S-au analizat următoarele elemente suplimentare:
- capacitatea de producţie şi capacitatea neutilizată din Thailanda;
- atractivitatea pieţei Uniunii şi
- relaţia dintre preţurile din Uniune şi cele din Thailanda.
(139)Ca urmare a lipsei de cooperare din partea producătorilor din Thailanda, această analiză s-a bazat pe informaţiile de care dispune Comisia, şi anume informaţiile furnizate în cererea de reexaminare şi informaţiile obţinute din alte surse independente disponibile, cum ar fi statisticile oficiale privind importurile şi informaţiile obţinute în cadrul investigaţiei iniţiale şi al reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor.
4.2.1.Capacitatea de producţie şi capacitatea neutilizată din Thailanda
(140)Cererea nu conţinea informaţii specifice privind capacitatea de producţie şi capacitatea neutilizată aferente produsului care face obiectul reexaminării din Thailanda. Cererea a precizat însă că exportatorii thailandezi au continuat să depindă în mare măsură de piaţa Uniunii pentru exporturi şi că cota lor de piaţă a crescut în cursul perioadei examinate la preţuri de subcotare.
(141)Reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor a confirmat existenţa unor capacităţi excedentare substanţiale în Thailanda. Nu a existat niciun indiciu al unei creşteri semnificative a cererii interne şi nici al unor pieţe din ţări terţe capabile să absoarbă acest excedent de la reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor. În mod similar, nu a existat nicio dovadă a unei reduceri a capacităţilor de producţie din Thailanda.
(142)Prin urmare, Comisia a concluzionat că în Thailanda există o capacitate neutilizată care ar putea fi utilizată pentru a aproviziona piaţa Uniunii la preţuri de dumping în cazul expirării măsurilor.
4.2.2.Atractivitatea pieţei Uniunii
(143)Pentru a stabili posibila evoluţie a importurilor în cazul abrogării măsurilor, Comisia a luat în considerare atractivitatea pieţei Uniunii în ceea ce priveşte preţurile.
(144)În pofida taxelor antidumping în vigoare, în perioada investigaţiei de reexaminare, Thailanda a efectuat în continuare exporturi către Uniune, cu o cotă de piaţă de 4 %, ceea ce demonstrează că Uniunea a rămas o piaţă atractivă şi o destinaţie de export atractivă.
(145)Având în vedere constatarea existenţei dumpingului din partea Thailandei şi faptul că importurile continuă să intre pe piaţa Uniunii, Comisia a considerat că piaţa Uniunii continuă să fie atractivă pentru producătorii thailandezi şi, în cazul expirării măsurilor, importurile thailandeze care fac obiectul unui dumping în Uniune ar creşte.
4.2.3.Relaţia dintre preţurile din Uniune şi cele din Thailanda
(146)Astfel cum se menţionează în considerentul 166, Comisia a constatat că importurile din Thailanda au continuat să subcoteze preţurile industriei Uniunii, indicând că nivelul preţurilor din Uniune a fost atractiv pentru producătorii-exportatori thailandezi, chiar şi în condiţiile măsurilor antidumping în vigoare.
4.2.4.Concluzie
(147)Investigaţia a arătat că exporturile din Thailanda au continuat să intre pe piaţa Uniunii la preţuri de dumping în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare. Comisia a concluzionat, de asemenea, că, în cazul expirării măsurilor, este foarte probabil ca producătorii thailandezi să exporte cantităţi semnificative de produs în cauză către Uniune la preţuri de dumping. Prin urmare, Comisia a concluzionat că există o mare probabilitate de continuare a dumpingului în cazul expirării măsurilor.
5.PREJUDICIUL
5.1.Definiţia industriei Uniunii şi a producţiei Uniunii
(148)Produsul similar a fost fabricat de cinci producători din Uniune în cursul perioadei examinate. Cererea de reexaminare a indicat că unul dintre producători, Odlewnia Zawiercie S.A., nu făcea decât să prelucreze accesorii de ţevărie nefiletate importate prin filetarea acestora şi, prin urmare, nu ar trebui să fie considerat ca făcând parte din industria Uniunii în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.
(149)Întrucât accesoriile de ţevărie nefiletate nu fac parte din produsul care face obiectul reexaminării şi se încadrează la un cod TARIC diferit, Comisia a considerat că filetarea acestor produse este o etapă de producţie care constituie fabricarea produsului care face obiectul reexaminării şi, prin urmare, Odlewnia Zawiercie S.A. face parte din industria Uniunii pentru prezenta investigaţie.
(150)Comisia a concluzionat aşadar că cele cinci societăţi constituie industria Uniunii în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.
(151)Producţia totală a Uniunii în perioada investigaţiei de reexaminare a fost calculată ca fiind de aproximativ 20 774 de tone. Comisia a stabilit cifra pe baza datelor furnizate de solicitant şi de producătorii din Uniune incluşi în eşantion. În eşantion au fost incluşi doi producători din Uniune despre care s-a constatat că reprezintă aproximativ 60 % din volumul total verificat al producţiei şi vânzărilor produsului similar în UE.
(152)Trebuie remarcat faptul că Comisia a contactat Odlewnia Zawiercie S.A. pentru ca aceasta să furnizeze datele sale referitoare la indicatorii macroeconomici prevăzuţi în secţiunea 5.5.2 de mai jos, dar că societatea a decis să nu coopereze la prezenta investigaţie. Prin urmare, datele referitoare la această societate s-au bazat pe estimările furnizate de solicitant în chestionarul privind indicatorii macroeconomici.
5.2.Consumul la nivelul Uniunii
(153)Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii însumând volumul vânzărilor industriei Uniunii pe piaţa Uniunii şi importurile de produs în cauză, astfel cum au fost raportate de Eurostat. Sursele informaţiilor au fost răspunsul solicitantului la chestionarul privind indicatorii macroeconomici şi datele oficiale furnizate de Eurostat.
(154)Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:
Tabelul 2 Consumul la nivelul Uniunii (tone)

2021

2022

2023

Perioada investigaţiei de reexaminare

Consumul total la nivelul Uniunii

35 688

32 667

27 911

28 005

Indice

100

92

78

78

Sursă: răspunsul la chestionarul privind indicatorii macroeconomici şi Eurostat.

(155)Consumul total de produs în cauză la nivelul Uniunii a înregistrat o scădere semnificativă din 2021 până la sfârşitul PIR. În 2022, consumul la nivelul Uniunii a fost cu 8 % mai mic decât în anul precedent. În 2023, când economia Uniunii a înregistrat o creştere mai lentă în comparaţie cu 2022, consumul la nivelul Uniunii a continuat să scadă cu 14 puncte procentuale, în timp ce în perioada investigaţiei de reexaminare nu a existat nicio modificare substanţială.
5.3.Importurile din ţările în cauză
5.3.1.Cantitatea şi cota de piaţă a importurilor din ţările în cauză
(156)Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat. Cota de piaţă a importurilor a fost stabilită pe baza volumului importurilor şi a consumului total la nivelul Uniunii.
(157)Importurile în Uniune din ţările în cauză au evoluat după cum urmează:
Tabelul 3 Cantitatea importurilor (tone) şi cota de piaţă

2021

2022

2023

Perioada investigaţiei de reexaminare

Cantitatea importurilor din China

6 397

7 261

5 335

5 420

Indice

100

114

83

85

Cota de piaţă

18 %

22 %

19 %

19 %

Cantitatea importurilor din Thailanda

1 127

1 406

1 118

1 239

Indice

100

125

99

110

Cota de piaţă

3 %

4 %

4 %

4 %

Sursă: Eurostat.

(158)În ceea ce priveşte importurile din China, în 2022, acestea au crescut cu 14 % faţă de 2021, chiar dacă consumul la nivelul Uniunii a scăzut cu 8 % în aceeaşi perioadă. Pentru acelaşi an, cota de piaţă a Chinei a crescut la 22 %, ceea ce indică o continuare semnificativă a pătrunderii pe piaţa Uniunii. Cu toate acestea, în 2023, an în care consumul din Uniune a scăzut cu 14 puncte procentuale, importurile din China au scăzut cu 26 de puncte procentuale. În 2023 însă, cota de piaţă a Chinei a rămas relativ ridicată, situându-se la 19 %. În perioada investigaţiei de reexaminare, importurile din China au crescut uşor, ajungând la 5 420 de tone, o creştere marginală faţă de 2023, în timp ce cota de piaţă a rămas constantă, la 19 %, ceea ce indică o stabilitate a prezenţei relative pe piaţă a Chinei.
(159)În ceea ce priveşte importurile din Thailanda, în 2022 s-a înregistrat o creştere semnificativă, cu 25 %, în comparaţie cu anul precedent. Cota de piaţă a importurilor thailandeze a crescut, de asemenea, de la 3 % la 4 % în aceeaşi perioadă. În 2023, la fel ca importurile din China, importurile thailandeze au scăzut cu 26 de puncte procentuale, revenind aproape de nivelurile din 2021. Cota de piaţă a rămas neschimbată, de 4 %, ceea ce sugerează rezilienţa prezenţei pe piaţă a Thailandei, în pofida unei scăderi a consumului în cursul perioadei examinate. În cursul PIR, importurile thailandeze au crescut cu 11 puncte procentuale în comparaţie cu 2023, cu o cotă de piaţă neschimbată de 4 %.
5.3.2.Preţurile importurilor din ţările în cauză şi subcotarea preţurilor
(160)Comisia a stabilit preţurile importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat. Subcotarea preţurilor importurilor a fost stabilită pe baza răspunsurilor la chestionar ale producătorilor-exportatori incluşi în eşantion şi ale producătorilor din Uniune incluşi în eşantion.
(161)Preţul mediu ponderat al importurilor în Uniune provenite din ţările în cauză a evoluat după cum urmează:
Tabelul 4 Preţuri de import (EUR/tonă)

2021

2022

2023

Perioada investigaţiei de reexaminare

China

2 488

3 200

2 796

2 912

Indice

100

129

112

117

Thailanda

2 512

2 698

2 540

2 485

Indice

100

107

101

99

Sursă: Eurostat.

(162)Preţurile de import din China au înregistrat o creştere cu 29 % între 2021 şi 2022, urmată de o scădere cu 17 puncte procentuale în 2023 şi de o creştere cu 5 puncte procentuale în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare. În ansamblu, tendinţa indică volatilitate, cu un vârf al preţurilor în 2022. Pentru perioada examinată, preţurile de import din China au crescut cu 17 %.
(163)În schimb, preţurile de import din Thailanda au înregistrat o tendinţă mai stabilă, cu o creştere modestă în 2022, urmată de scăderi în 2023 şi în perioada investigaţiei de reexaminare. Pentru perioada examinată, preţurile din Thailanda au scăzut cu 1 %.
(164)Comisia a determinat subcotarea preţurilor în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare comparând:
- preţurile de vânzare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluşi în eşantion, percepute de la clienţii neafiliaţi pe piaţa Uniunii, ajustate la un nivel franco fabrică, şi
- preţurile medii ponderate corespunzătoare ale importurilor din China şi Thailanda, stabilite pe bază de cost, asigurare şi navlu (CIF), inclusiv taxa antidumping, cu ajustări corespunzătoare pentru taxele vamale şi costurile ulterioare importului.
(165)Comparaţia preţurilor a fost efectuată pe baza datelor furnizate de industria Uniunii în aceeaşi etapă comercială, ajustate în mod adecvat, atunci când a fost necesar, şi după deducerea rabaturilor şi a reducerilor.
(166)Rezultatul comparaţiei a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri înregistrată de producătorii din Uniune incluşi în eşantion în perioada investigaţiei de reexaminare. Acesta a indicat o subcotare semnificativă din partea importurilor din China (26 %) şi din Thailanda (48 %) pe piaţa Uniunii.
5.4.Importuri din alte ţări decât China şi Thailanda
(167)Importurile de ATM din alte ţări decât China şi Thailanda au provenit în principal din Indonezia şi Brazilia.
(168)Cantitatea importurilor în Uniune, precum şi cotele de piaţă şi tendinţele preţurilor pentru importurile de ATM din alte ţări au evoluat după cum urmează:
Tabelul 5 Importuri din ţări terţe

Ţara

2021

2022

2023

Perioada investigaţiei de reexaminare

Indonezia

Cantitate (tone)

1 391

2 233

1 451

2 012

Cota de piaţă

3,9 %

6,8 %

5,2 %

7,2 %

Preţul mediu (EUR/tonă)

2 467

4 105

2 837

2 783

Brazilia

Cantitate (tone)

525

431

405

523

Cota de piaţă

1,5 %

1,3 %

1,4 %

1,9 %

Preţul mediu (EUR/tonă)

3 215

4 051

5 720

5 119

Alte ţări, cu excepţia Chinei şi a Thailandei

Cantitate (tone)

515

679

692

835

Cota de piaţă

1,4 %

2,1 %

2,5 %

3 %

Preţul mediu (EUR/tonă)

3 062

4 476

3 961

3 776

Totalul tuturor ţărilor, cu excepţia Chinei şi a Thailandei

Cantitate (tone)

2 432

3 343

2 548

3 370

Cota de piaţă

6,8 %

10,2 %

9,1 %

12 %

Preţul mediu (EUR/tonă)

2 755

4 173

3 600

3 391

Sursă: răspunsul la chestionarul privind indicatorii macroeconomici.

(169)În ceea ce priveşte importurile din Indonezia, datele au arătat o tendinţă generală volatilă, dar în creştere. Volumul importurilor din Indonezia a înregistrat o creştere semnificativă în 2022, de la 1 391 de tone în 2021 la 2 233 de tone, înainte de a scădea la 1 451 de tone în 2023. În pofida acestor fluctuaţii, cota de piaţă a Indoneziei a crescut în mod constant, ajungând la 7,2 % în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare. Preţul mediu pe tonă al importurilor din Indonezia a prezentat o variabilitate considerabilă, cu un vârf de 4 105 EUR în 2022, urmat de o scădere la 2 837 EUR în 2023, înainte de a se stabiliza la 2 783 EUR în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare.
(170)În ceea ce priveşte importurile din Brazilia, datele au indicat o scădere treptată a cantităţilor importate, de la 525 de tone în 2021 la 405 tone în 2023, cu o uşoară redresare la 523 de tone în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare. În pofida reducerii volumului, cota de piaţă a Braziliei a înregistrat o uşoară creştere, de la 1,5 % în 2021 la 1,9 % în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare. O tendinţă notabilă pentru Brazilia este creşterea semnificativă a preţului mediu pe tonă, care a crescut brusc la 5 720 EUR în 2023, înainte de a scădea uşor, la 5 119 EUR, în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare.
(171)Datele privind importurile pentru alte ţări, cu excepţia Indoneziei şi Braziliei, precum şi a Chinei şi a Thailandei, au arătat o creştere constantă atât a cantităţii importurilor, cât şi a cotei de piaţă în cursul perioadei observate. Cantităţile importate au crescut constant de la 515 tone în 2021 la 835 de tone în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare, ceea ce a dus la o creştere a cotei de piaţă de la 1,4 % la 3 %. Preţul mediu pe tonă a înregistrat o scădere de la 4 476 EUR în 2022 la 3 776 EUR în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare.
5.5.Situaţia economică a industriei Uniunii
5.5.1.Observaţii generale
(172)Evaluarea situaţiei economice a industriei Uniunii a inclus o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influenţat situaţia industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.
(173)Astfel cum s-a menţionat în considerentul 22, pentru evaluarea situaţiei economice a industriei Uniunii s-a recurs la eşantionare.
(174)În scopul determinării prejudiciului, Comisia a făcut distincţie între indicatorii de prejudiciu macroeconomici şi cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor verificate cuprinse în răspunsul la chestionarul privind indicatorii macroeconomici trimis de solicitant.
(175)Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluşi în eşantion. Datele se refereau la producătorii din Uniune incluşi în eşantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situaţia economică a industriei Uniunii.
(176)Indicatorii macroeconomici sunt: producţia, capacitatea de producţie, gradul de utilizare a capacităţii de producţie, volumul vânzărilor, cota de piaţă, creşterea, ocuparea forţei de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping şi redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.
(177)Indicatorii microeconomici sunt: preţurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forţa de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidităţi, investiţiile, randamentul investiţiilor şi capacitatea de a mobiliza capital.
5.5.2.Indicatorii macroeconomici
5.5.2.1.Producţia, capacitatea de producţie şi gradul de utilizare a capacităţii de producţie
(178)Producţia totală a Uniunii, capacitatea de producţie şi gradul de utilizare a capacităţii de producţie din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:
Tabelul 6 Producţia, capacitatea de producţie şi gradul de utilizare a capacităţii de producţie

2021

2022

2023

Perioada investigaţiei de reexaminare

Cantitatea producţiei (tone)

29 432

25 166

22 151

20 774

Indice

100

86

75

71

Capacitatea de producţie (tone)

61 500

61 500

61 500

61 500

Indice

100

100

100

100

Gradul de utilizare a capacităţii

48 %

41 %

36 %

34 %

Sursă: răspunsul la chestionarul privind indicatorii macroeconomici.

(179)În ceea ce priveşte cantitatea producţiei producătorilor din Uniune, datele au arătat o scădere constantă din 2021 până la sfârşitul PIR. De la 29 432 de tone în 2021, producţia a scăzut la 25 166 de tone în 2022, ceea ce reprezintă o scădere de 14 %. Această tendinţă descendentă a continuat în 2023, producţia scăzând până la 22 151 de tone (o scădere de 9 puncte procentuale faţă de 2022) şi apoi la 20 774 de tone în perioada investigaţiei de reexaminare, marcând o scădere globală de 29 % faţă de nivelurile din 2021.
(180)Pe parcursul acestei perioade, capacitatea de producţie a rămas constantă, de 61 500 de tone. În consecinţă, utilizarea capacităţii a scăzut, la rândul său, de-a lungul anilor. De la 48 % în 2021, aceasta a scăzut la 41 % în 2022 şi la 36 % în 2023, ajungând la 34 % în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare. Scăderea gradului de utilizare a capacităţii de producţie a reflectat reducerea cantităţilor producţiei în raport cu capacitatea de producţie nemodificată.
5.5.2.2.Cantităţile vândute şi cota de piaţă
(181)Cantităţile vândute şi cota de piaţă ale industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:
Tabelul 7 Cantităţile vândute şi cota de piaţă

2021

2022

2023

Perioada investigaţiei de reexaminare

Cantitatea totală a vânzărilor pe piaţa Uniunii

25 804

20 723

18 963

18 036

Indice

100

80

73

70

Cota de piaţă

72 %

63 %

68 %

64 %

Sursă: răspunsul la chestionarul privind indicatorii macroeconomici.

(182)În ceea ce priveşte volumul vânzărilor industriei Uniunii, datele au indicat o scădere constantă din 2021 până la sfârşitul PIR, reducerea totală ridicându-se la 30 % în cursul perioadei examinate. Această scădere este vizibil mai rapidă decât scăderea consumului, care s-a redus cu 22 % în cursul aceleiaşi perioade. În acelaşi timp, cota de piaţă a industriei Uniunii a scăzut de la 72 % în 2021 la 64 % în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare, şi anume cu 8 puncte procentuale.
5.5.2.3.Creşterea
(183)În contextul scăderii consumului, industria Uniunii a pierdut nu numai o parte din volumele vânzărilor în Uniune, ci şi din cota de piaţă, spre deosebire de importurile din China şi Thailanda, care au câştigat cote de piaţă în Uniune pe parcursul perioadei examinate.
5.5.2.4.Ocuparea forţei de muncă şi productivitatea
(184)Ocuparea forţei de muncă şi productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:
Tabelul 8 Ocuparea forţei de muncă şi productivitatea

2021

2022

2023

Perioada investigaţiei de reexaminare

Număr de angajaţi

1 226

1 217

1 133

1 039

Indice

100

99

92

85

Productivitate (tone/persoană angajată)

24

21

20

20

Indice

100

86

81

83

Sursă: răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluşi în eşantion.

(185)În ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă, există o tendinţă clară de scădere a numărului de angajaţi din 2021 până la sfârşitul PIR, cu o reducere totală de aproximativ 15 % faţă de 2021. De la 1 226 de angajaţi în 2021, forţa de muncă a fost redusă la 1 039 de angajaţi în perioada investigaţiei de reexaminare.
(186)În plus, datele au indicat că productivitatea măsurată în tone per angajat a înregistrat o scădere semnificativă în cursul perioadei examinate, reducându-se în ansamblu cu 17 %. Mai exact, de la 24 de tone per angajat în 2021, productivitatea a scăzut la 20 de tone per angajat în perioada investigaţiei de reexaminare.
5.5.2.5.Amploarea marjei de dumping şi redresarea în urma practicilor de dumping anterioare
(187)Atât marjele de dumping chineze, cât şi cele thailandeze au fost cu mult peste nivelul de minimis. Impactul amplorii marjelor de dumping efective asupra industriei Uniunii a fost substanţial, având în vedere volumul şi preţurile importurilor din China şi din Thailanda.
(188)Persistenţa practicilor tarifare neloiale ale exportatorilor din China şi din Thailanda a împiedicat, de asemenea, industria Uniunii să se redreseze în urma practicilor de dumping anterioare.
5.5.3.Indicatorii microeconomici
5.5.3.1.Preţurile şi factorii care influenţează preţurile
(189)În perioada examinată, preţurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluşi în eşantion faţă de clienţi neafiliaţi din Uniune au evoluat după cum urmează:
Tabelul 9 Preţurile de vânzare şi costul de producţie în Uniune (EUR/tonă)

2021

2022

2023

Perioada investigaţiei de reexaminare

Preţul de vânzare unitar mediu în Uniune pe piaţa totală

[4 100 -4 300 ]

[5 100 -5 300 ]

[5 600 -5 800 ]

[5 600 -5 800 ]

Indice

100

122

135

136

Costul de producţie unitar

[4 300 -4 500 ]

[5 500 -5 700 ]

[5 750 -5 950 ]

[5 800 -6 000 ]

Indice

100

128

134

135

Sursă: răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluşi în eşantion.

(190)Evoluţia preţurilor de vânzare unitare medii în Uniune din 2021 până la sfârşitul PIR a arătat o tendinţă ascendentă clară. De la [4 100-4 300 EUR] în 2021, preţurile au crescut substanţial în 2022, la [5 100-5 300 EUR] şi au continuat să crească în 2023 la [5 600-5 800 EUR], cu o uşoară creştere în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare. În ansamblu, preţurile de vânzare unitare medii au crescut cu 36 % în cursul perioadei examinate.
(191)În conformitate cu tendinţa preţurilor de vânzare din Uniune, costul unitar de producţie a înregistrat, de asemenea, o creştere semnificativă în aceeaşi perioadă. Costurile au crescut cu 28 % în 2022, cu încă 6 puncte procentuale în 2023 şi au continuat să crească marginal în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare. În ansamblu, costurile de producţie au crescut cu 35 % pe parcursul perioadei examinate.
5.5.3.2.Costuri cu forţa de muncă
(192)Costurile medii cu forţa de muncă ale producătorilor din Uniune incluşi în eşantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:
Tabelul 10 Costurile medii cu forţa de muncă per angajat

2021

2022

2023

Perioada investigaţiei de reexaminare

Costurile medii cu forţa de muncă per angajat (EUR)

[36 000 -37 000 ]

[38 000 -39 000 ]

[43 000 -44 000 ]

[47 000 -48 000 ]

Indice

100

106

119

131

Sursă: răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluşi în eşantion.

(193)În ceea ce priveşte costurile cu forţa de muncă, datele au indicat o tendinţă ascendentă constantă a costurilor medii cu forţa de muncă per angajat în perioada cuprinsă între 2021 şi sfârşitul PIR. De la [36 000-37 000 EUR] în 2021, costurile au crescut cu 6 % în 2022, înregistrând apoi o creştere semnificativă, cu 13 puncte procentuale, în 2023, şi ajungând, în cele din urmă, la [47 000-48 000 EUR] în perioada investigaţiei de reexaminare. În cursul perioadei examinate, costurile cu forţa de muncă au crescut cu 31 %.
5.5.3.3.Stocurile
(194)Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluşi în eşantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:
Tabelul 11 Stocurile

2021

2022

2023

Perioada investigaţiei de reexaminare

Stocurile finale (tone)

[2 500 -2 800 ]

[3 300 -3 600 ]

[3 000 -3 300 ]

[3 100 -3 400 ]

Indice

100

130

119

123

Sursă: răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluşi în eşantion.

(195)În ceea ce priveşte stocurile finale, datele au indicat o tendinţă fluctuantă a nivelurilor stocurilor finale în perioada cuprinsă între 2021 şi sfârşitul PIR. În 2022, s-a înregistrat o creştere a stocurilor finale cu 30 % faţă de 2021. Cu toate acestea, în 2023 s-a înregistrat o reducere cu 11 puncte procentuale, urmată de o redresare de 4 puncte procentuale în perioada investigaţiei de reexaminare.
5.5.3.4.Profitabilitatea, fluxul de lichidităţi, investiţiile, randamentul investiţiilor şi capacitatea de a mobiliza capital
(196)Profitabilitatea, fluxul de lichidităţi, investiţiile şi randamentul investiţiilor producătorilor din Uniune incluşi în eşantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:
Tabelul 12 Profitabilitatea, fluxul de lichidităţi, investiţiile şi randamentul investiţiilor

2021

2022

2023

Perioada investigaţiei de reexaminare

Profitabilitatea vânzărilor în Uniune către clienţi neafiliaţi (% din cifra de afaceri a vânzărilor)

[-1 %-1 %]

[-4 %- -2%]

[-4 %- -2%]

[-3 %- -1%]

Indice

100

-3 313

-3 525

-3 088

Fluxul de lichidităţi (EUR)

[4 700 000 - 5 000 000 ]

[-4 350 000 - -4 050 000 ]

[6 600 000 - 6 900 000 ]

[5 000 000 - 5 300 000 ]

Indice

100

-87

139

106

Investiţii (EUR)

[3 750 000 - 3 850 000 ]

[3 750 000 - 3 850 000 ]

[3 700 000 - 3 800 000 ]

[4 100 000 - 4 200 000 ]

Indice

100

100

98

109

Randamentul investiţiilor

[14 %-18 %]

[14 %-18 %]

[-4 %- -2%]

[-3 %-1 %]

Indice

100

99

-13

-4

Sursă: răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluşi în eşantion.

(197)Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluşi în eşantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienţi neafiliaţi din Uniune ca procentaj din cifra de afaceri generată de vânzările respective.
(198)Datele ilustrează tendinţe dificile în ceea ce priveşte profitabilitatea, fluxul de lichidităţi, investiţiile şi randamentul investiţiilor din 2021 până la sfârşitul PIR. Profitabilitatea se afla în jurul pragului de rentabilitate în 2021, dar s-a înrăutăţit în 2022, ajungând la [-4 %- -2 %] şi a rămas la acelaşi nivel în 2023, înainte de a se îmbunătăţi uşor în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare, când a înregistrat însă tot un nivel negativ, de [-3 %- -1 %]. Indicii negativi asociaţi profitabilităţii reflectă o deteriorare a performanţei în comparaţie cu 2021.
(199)Fluxul net de lichidităţi reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-şi autofinanţa activităţile. Tendinţa fluxului net de lichidităţi a fluctuat semnificativ în cursul perioadei examinate: în 2022, acesta a înregistrat o valoare negativă de [-4 350 000- -4 050 000 EUR], reflectând ieşiri de numerar semnificative în raport cu anul 2021. Cu toate acestea, în 2023, fluxul net de lichidităţi s-a redresat substanţial până la [6 600 000-6 900 000 EUR], înainte de a se stabiliza în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare la [5 000 000-5 300 000 EUR].
(200)Valorile investiţiilor au rămas relativ stabile de-a lungul anilor, la [3 750 000-3 850 000 EUR] în 2021 şi înregistrând uşoare fluctuaţii, ajungând la [4 100 000-4 200 000 EUR] în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare, ceea ce sugerează o creştere moderată, cu 9 %, a activităţii de investiţii în cursul perioadei examinate. S-a constatat că aceste investiţii erau legate în principal de respectarea legislaţiei în domeniul muncii şi al mediului.
(201)Randamentul investiţiilor este profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investiţiilor. Acesta a început pozitiv în 2021, situându-se la [14 %-18 %], s-a menţinut constant în 2022, apoi a scăzut puternic în 2023, la [-4 %- -2 %] şi s-a stabilizat în perioada investigaţiei de reexaminare la [-3 %-1 %], reflectând scăderea bruscă a randamentului investiţiilor, în pofida unor niveluri constante ale investiţiilor. În ansamblu, datele indică o instabilitate financiară, cu perioade prelungite de neprofitabilitate, fluctuaţii ale fluxului de lichidităţi, investiţii constante şi randamente în scădere ale acestora, ceea ce sugerează că producătorii din Uniune s-au confruntat cu provocări operaţionale semnificative pe parcursul perioadei examinate.
5.6.Concluzie privind prejudiciul
(202)Majoritatea indicatorilor de prejudiciu au avut o evoluţie negativă pe parcursul perioadei examinate.
(203)Producţia industriei Uniunii a scăzut în cursul perioadei examinate. Această scădere a fost cauzată de o reducere a vânzărilor pe piaţa Uniunii. În ansamblu, producţia a scăzut cu 29 %, în timp ce vânzările au scăzut cu 30 % în cursul perioadei examinate. Această scădere s-a reflectat în pierderea cotei de piaţă, care s-a redus de la 72 % în 2021 la 64 % în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare, ceea ce reprezintă o scădere totală de 8 puncte procentuale. Această pierdere a cotei de piaţă a fost în avantajul importurilor din China şi din Thailanda în cursul perioadei examinate.
(204)Industria Uniunii nu a fost în măsură să compenseze scăderea volumului vânzărilor pe piaţa Uniunii prin creşterea exporturilor, deoarece exporturile au scăzut cu 20 % în perioada examinată.
(205)Capacitatea de producţie a industriei Uniunii a rămas constantă pe parcursul perioadei examinate. Gradul de utilizare a capacităţii de producţie a scăzut cu 29 % în perioada examinată, în concordanţă cu o scădere echivalentă a producţiei.
(206)Ocuparea forţei de muncă a scăzut cu 15 % pe parcursul perioadei examinate. Productivitatea a evoluat în funcţie de schimbările survenite în raport cu producţia şi ocuparea forţei de muncă, şi anume a scăzut cu 17 % în cursul perioadei examinate.
(207)Costul mediu de producţie a crescut semnificativ în 2022 (cu 28 % faţă de 2021) şi a atins un nivel maxim în perioada investigaţiei de reexaminare (cu 35 % faţă de 2021).
(208)Preţul mediu al producătorilor din Uniune a crescut cu 36 % în cursul perioadei examinate, pentru a corespunde creşterii costurilor de producţie.
(209)Profitabilitatea industriei Uniunii a scăzut în cursul perioadei examinate, reducându-se semnificativ în 2022 şi 2023 şi înregistrând o uşoară îmbunătăţire în perioada investigaţiei de reexaminare, indicii negativi reflectând o scădere a performanţei în comparaţie cu 2021.
(210)Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază în perioada investigaţiei de reexaminare, în pofida măsurilor antidumping în vigoare.
6.LEGĂTURA DE CAUZALITATE
(211)În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care fac obiectul unui dumping din ţările în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă alţi factori cunoscuţi ar fi putut prejudicia, în acelaşi timp, industria Uniunii. Comisia s-a asigurat de faptul că niciun eventual prejudiciu cauzat de alţi factori decât importurile care fac obiectul unui dumping din ţările în cauză nu a fost atribuit acestor importuri. Factorii respectivi sunt: importurile din alte ţări decât China şi Thailanda, performanţa la export a industriei Uniunii, scăderea consumului şi creşterea costurilor.
6.1.Efectele importurilor care fac obiectul unui dumping
(212)Comisia a examinat dacă există o legătură de cauzalitate între importurile care fac obiectul unui dumping şi prejudiciul suferit de industria Uniunii. În cursul perioadei examinate, cota de piaţă a importurilor de produs similar care face obiectul unui dumping din China şi din Thailanda a crescut. Cota de piaţă a Chinei a fost de 19 % în perioada investigaţiei de reexaminare, comparativ cu 18 % în 2021, în timp ce cota de piaţă a Thailandei a fost de 4 % în perioada investigaţiei de reexaminare, comparativ cu 3 % în 2021. Această creştere a avut loc în pofida măsurilor antidumping în vigoare şi a scăderii semnificative a consumului în Uniune, cu 22 %.
(213)Cantitatea absolută a importurilor din China s-a redus cu 15 %, adică la un nivel mai scăzut în comparaţie cu scăderea consumului din Uniune. Cantitatea absolută a importurilor thailandeze a crescut cu 10 %. În acelaşi timp, cantitatea vânzărilor producătorilor din Uniune s-a redus cu 30 %, în pofida măsurilor antidumping în vigoare.
(214)Preţurile importurilor din China au crescut cu 17 % în cursul perioadei examinate, în timp ce preţurile importurilor din Thailanda au înregistrat o scădere cu 1 % în aceeaşi perioadă. În schimb, preţurile de vânzare ale industriei Uniunii au crescut cu 36 % în cursul perioadei examinate.
6.2.Efectele altor factori
(215)Analiza prejudiciului a arătat că importurile din China şi din Thailanda în Uniune au înregistrat o creştere a cotei de piaţă, în pofida măsurilor antidumping existente şi a scăderii consumului din Uniune. Acest lucru a coincis cu deteriorarea indicatorilor de performanţă financiară ai industriei Uniunii, cum ar fi o scădere a profitabilităţii, ceea ce a dus la pierderi semnificative în perioada examinată. Creşterea cotei de piaţă a importurilor din China şi din Thailanda a fost în detrimentul industriei Uniunii, care a pierdut din volumul vânzărilor şi din cota de piaţă.
(216)Comisia a distins şi a separat efectele tuturor factorilor cunoscuţi asupra situaţiei industriei Uniunii de efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping.
(217)Piaţa Uniunii a scăzut cu 22 % în cursul perioadei examinate, scădere atribuită creşterii economice mai lente şi preţurilor ridicate la energie. Cu toate acestea, cota de piaţă a producătorilor din Uniune a scăzut în mod disproporţionat în comparaţie cu câştigurile înregistrate de importurile din China, Thailanda şi alte ţări.
(218)În plus, producătorii din Uniune s-au confruntat cu o creştere semnificativă, de 35 %, a costurilor de producţie. Deşi au reuşit să îşi majoreze preţurile de vânzare în mod proporţional, ei nu au fost în măsură să acopere costurile în cea mai mare parte a perioadei examinate.
(219)Pe lângă creşterea importurilor din China şi Thailanda, acest lucru a fost cauzat în principal de importurile din alte ţări terţe, în special din Indonezia, care au crescut semnificativ în cursul perioadei examinate (de la 3,9 % la 7,2 % în ceea ce priveşte cota de piaţă) la niveluri de subcotare a preţurilor.
(220)În plus, rezultatele la export ale producătorilor din Uniune au înregistrat o scădere de 20 % în cursul perioadei examinate. Întrucât vânzările la export au reprezentat doar 9 % din totalul vânzărilor lor, a existat un impact negativ, dar limitat, asupra prejudiciului cauzat industriei de reducerea exporturilor.
(221)Din acest motiv, Comisia a concluzionat că importurile care fac obiectul unui dumping din China şi din Thailanda au contribuit la prejudiciul important adus industriei Uniunii în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare; cu toate acestea, alţi factori, în special importurile din Indonezia şi deteriorarea rezultatelor la export ale industriei Uniunii, ar fi putut avea, la rândul lor, un efect asupra situaţiei prejudiciabile a industriei Uniunii. Prin urmare, Comisia a decis să evalueze în continuare probabilitatea ca prejudiciul cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping din China şi din Thailanda să reapară în cazul expirării măsurilor.
7.PROBABILITATEA CONTINUĂRII PREJUDICIULUI
(222)Comisia a concluzionat, în considerentul 210, că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în perioada investigaţiei de reexaminare. Prin urmare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă ar exista probabilitatea continuării sau a reapariţiei prejudiciului cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping din China şi din Thailanda, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.
(223)În acest sens, Comisia a analizat următoarele elemente:
- capacitatea de producţie şi capacitatea neutilizată din China şi din Thailanda şi
- atractivitatea pieţei Uniunii.
7.1.Capacitatea de producţie şi capacitatea neutilizată din China şi din Thailanda
(224)Astfel cum se arată în secţiunile 4.1.1 şi 4.2.1 de mai sus, Comisia s-a bazat pe informaţiile incluse în cerere şi pe reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor şi a constatat că atât China, cât şi Thailanda aveau capacităţi de producţie semnificative care ar putea fi direcţionate către piaţa Uniunii în cantităţi şi mai mari la preţuri de dumping în cazul abrogării măsurilor antidumping.
7.2.Atractivitatea pieţei Uniunii
(225)Astfel cum se arată în secţiunile 4.1.2 şi 4.2.2 de mai sus, Comisia a concluzionat că, din cauza prezenţei persistente a importurilor care fac obiectul unui dumping din China şi din Thailanda şi a creşterii cotei lor de piaţă pe piaţa Uniunii în cursul perioadei examinate, piaţa Uniunii rămâne atractivă pentru producătorii din China şi din Thailanda.
7.3.Subcotare
(226)Preţurile medii de import în Uniune din China şi din Thailanda în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare au fost semnificativ mai mici decât preţul mediu de vânzare practicat de industria Uniunii. Astfel cum se menţionează în considerentul 166, în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare, preţurile chineze şi thailandeze au subcotat preţurile industriei Uniunii cu 26 % şi, respectiv, 48 %, după plata taxelor antidumping.
(227)În cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, nivelul subcotării ar creşte la 47 % pentru importurile din China şi la 55 % pentru importurile din Thailanda.
7.4.Concluzie
(228)Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că abrogarea măsurilor ar duce, cel mai probabil, la o creştere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din China şi din Thailanda la niveluri ale preţurilor prejudiciabile şi, prin urmare, ar agrava şi mai mult prejudiciul suferit de industria Uniunii. Prin urmare, viabilitatea industriei Uniunii ar fi expusă unui risc grav.
8.INTERESUL UNIUNII
(229)În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă menţinerea măsurilor antidumping existente ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, printre care cele ale industriei Uniunii, ale importatorilor şi ale utilizatorilor din Uniune.
8.1.Interesul industriei Uniunii
(230)Investigaţia a arătat că expirarea măsurilor ar avea probabil un efect negativ semnificativ asupra industriei Uniunii. Situaţia industriei Uniunii s-ar deteriora rapid în ceea ce priveşte scăderea volumului vânzărilor şi a preţurilor de vânzare, care ar genera o scădere puternică a profitabilităţii. Continuarea măsurilor ar permite industriei Uniunii să îşi exploateze pe deplin potenţialul pe piaţa Uniunii, care este un mediu de concurenţă echitabil.
(231)Prin urmare, menţinerea măsurilor antidumping în vigoare este în interesul industriei Uniunii.
8.2.Interesul importatorilor neafiliaţi
(232)Comisia a contactat toţi importatorii neafiliaţi cunoscuţi şi i-a invitat să coopereze la prezenta investigaţie. Niciun importator nu a cooperat.
(233)În cadrul investigaţiei iniţiale s-a constatat că, având în vedere profiturile şi sursele de aprovizionare ale importatorilor, orice eventual impact negativ al instituirii măsurilor asupra importatorilor nu ar fi disproporţionat.
(234)În cadrul investigaţiei actuale, la fel ca în cazul reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor, Comisia nu dispune de elemente de probă care să indice contrariul şi, prin urmare, se poate confirma că măsurile în vigoare în prezent nu au avut niciun efect negativ major asupra situaţiei financiare a importatorilor şi că menţinerea măsurilor nu i-ar afecta în mod necorespunzător.
8.3.Interesul utilizatorilor
(235)Comisia a contactat toţi utilizatorii cunoscuţi în cadrul prezentei investigaţii şi i-a invitat să coopereze. Niciun utilizator nu a cooperat.
(236)În cadrul investigaţiei actuale nu există dovezi care să indice că măsurile în vigoare au avut efecte negative asupra utilizatorilor. Ponderea produsului care face obiectul reexaminării în costurile totale ale noii construcţii sau ale noii instalaţii este limitată.
(237)Pe această bază, se confirmă faptul că măsurile în vigoare în prezent nu au avut niciun efect negativ major asupra situaţiei financiare a utilizatorilor şi că menţinerea măsurilor nu i-ar afecta în mod necorespunzător.
8.4.Concluzie privind interesul Uniunii
(238)Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase în temeiul articolului 21 din regulamentul de bază pentru care nu ar fi în interesul Uniunii să menţină măsurile existente privind importurile de accesorii turnate filetate pentru tuburi şi ţevi, din fontă maleabilă şi din fontă cu grafit sferoidal, originare din China şi din Thailanda.
9.MĂSURI ANTIDUMPING
(239)Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la continuarea dumpingului, la continuarea prejudiciului şi la interesul Uniunii, măsurile antidumping aplicabile importurilor de accesorii turnate filetate pentru tuburi şi ţevi, din fontă maleabilă şi din fontă cu grafit sferoidal, originare din Republica Populară Chineză şi din Thailanda trebuie menţinute.
(240)Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenţie ca urmare a diferenţei dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării taxelor antidumping individuale şi a scutirilor de la extinderile măsurilor în urma investigaţiilor anticircumvenţie.
(241)Aplicarea taxelor antidumping individuale sau a scutirilor este condiţionată de prezentarea unei facturi comerciale valabile autorităţilor vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerinţele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Până la prezentarea unei astfel de facturi, importurile trebuie să facă obiectul taxei antidumping aplicabile pentru "toate celelalte importuri".
(242)Deşi prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autorităţile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping şi scutirile, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autorităţile vamale.
(243)Chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplineşte toate cerinţele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autorităţile vamale ale statelor membre trebuie să efectueze verificările lor uzuale şi pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conţinute în declaraţie şi pentru a asigura faptul că aplicarea ulterioară a taxei mai mici sau scutirea este justificată, în conformitate cu legislaţia vamală.
(244)În cazul în care cantitatea exporturilor uneia dintre societăţile care beneficiază de niveluri individuale mai mici ale taxei creşte semnificativ după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creştere a cantităţii constituie, ea însăşi, o modificare a configuraţiei schimburilor comerciale datorată instituirii măsurilor, în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanţe şi numai în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile, se poate deschide o investigaţie anticircumvenţie. O astfel de investigaţie poate examina necesitatea de a elimina nivelul (nivelurile) individual(e) al(e) taxei şi de a institui, în consecinţă, o taxă la nivel naţional.
(245)Nivelurile individuale ale taxei antidumping prevăzute în prezentul regulament pentru fiecare societate se aplică exclusiv importurilor de produs care face obiectul reexaminării originar din China şi din Thailanda şi fabricat de entităţile juridice menţionate. Importurile produsului care face obiectul reexaminării fabricat de orice altă societate care nu este menţionată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entităţile afiliate societăţilor menţionate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile pentru "toate celelalte importuri". Acestea nu trebuie să fie supuse niciunuia dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping.
(246)O societate poate solicita aplicarea acestor niveluri individuale ale taxei antidumping în cazul în care îşi schimbă ulterior denumirea. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (39). Cererea trebuie să conţină toate informaţiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societăţii de a beneficia de nivelul taxei aplicabile. În cazul în care schimbarea denumirii societăţii nu îi afectează dreptul de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va fi publicat un regulament privind schimbarea denumirii.
(39)Comisia Europeană, Direcţia Generală Comerţ, Direcţia G, Rue de la Loi 170, 1040 Bruxelles, Belgia.
(247)Toate părţile interesate au fost informate cu privire la faptele şi la consideraţiile esenţiale pe baza cărora se intenţionează să se recomande menţinerea măsurilor existente. Părţilor li s-a acordat, de asemenea, un termen pentru a-şi prezenta observaţiile cu privire la informaţiile comunicate. Nu s-au primit observaţii.
(248)Un exportator sau un producător care nu a exportat produsul în cauză în Uniune în cursul perioadei utilizate pentru a stabili nivelul taxei aplicabile în prezent exporturilor sale poate solicita Comisiei să fie supus nivelului taxei antidumping pentru societăţile cooperante neincluse în eşantion. Comisia trebuie să aprobe o astfel de cerere dacă sunt îndeplinite trei condiţii. Noul producător-exportator trebuie să facă dovada că: (i) nu a exportat produsul în cauză către Uniune în cursul perioadei utilizate pentru a stabili nivelul taxei aplicabile exporturilor sale; (ii) nu este afiliat unei societăţi care a făcut acest lucru şi, prin urmare, face obiectul taxelor antidumping şi (iii) a exportat ulterior produsul în cauză sau şi-a asumat o obligaţie contractuală irevocabilă de a exporta o cantitate importantă de produs.
(249)În conformitate cu articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European şi al Consiliului (40), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operaţiuni de refinanţare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.
(40)Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 septembrie 2024 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (JO L, 2024/2509, 26.9.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/2509/oj).
(250)Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
-****-
Art. 1
(1)Se instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de accesorii turnate filetate pentru tuburi şi ţevi, din fontă maleabilă şi din fontă cu grafit sferoidal, încadrate în prezent la codul NC ex 7307 19 10 (codurile TARIC 7307 19 10 10 şi 7307 19 10 20) originare din Republica Populară Chineză şi din Thailanda. Următoarele produse sunt excluse: componentele de fitinguri de compresie care utilizează filetaje metrice conforme cu standardul ISO DIN 13; cutiile de joncţiune circulare filetate din fontă maleabilă fără capac; racorduri în T din fontă ductilă cu garnitură din cauciuc şi un orificiu de ieşire; capacele canelate din fontă ductilă destinate utilizării cu ţevi canelate din oţel cu ieşire filetată; reducţiile canelate din fontă ductilă cu capăt filetat; piesele în T cu reducţie canelate din fontă ductilă cu ieşire filetată; colierele de ştanţare din fontă ductilă fără ieşiri filetate, utilizate pentru sigilarea unui orificiu într-un tub sau într-o ţeavă.
(2)Nivelurile taxei antidumping definitive aplicabile preţului net franco frontiera Uniunii, înainte de vămuire, al produsului descris la alineatul (1) şi fabricat de societăţile enumerate mai jos se stabilesc după cum urmează:

Ţara

Societatea

Taxa antidumping

Codul adiţional TARIC

China

Hebei Jianzhi Casting Group Ltd.

57,8 %

B335

Jinan Meide Casting Co., Ltd.

36,0 %

B336

Qingdao Madison Industrial Co., Ltd.

24,6 %

B337

Alte societăţi cooperante enumerate în anexă

41,1 %

Toate celelalte importuri originare din China

57,8 %

B999

Thailanda

BIS Pipe Fitting Industry Co. Ltd

15,5 %

B347

Siam Fittings Co., Ltd

14,9 %

B348

Toate celelalte importuri originare din Thailanda

15,5 %

B999

(3)Aplicarea nivelurilor individuale ale taxei specificate pentru societăţile menţionate la alineatul (2) este condiţionată de prezentarea la autorităţile vamale ale statelor membre a unei facturi comerciale valabile, pe care trebuie să figureze o declaraţie datată şi semnată de un reprezentant oficial al entităţii care emite respectiva factură, identificat prin nume şi funcţie, redactată după cum urmează: "Subsemnatul (Subsemnata) certific faptul că (cantitatea) de (produsul care face obiectul reexaminării) vândut la export în Uniunea Europeană menţionat în prezenta factură a fost fabricat de către (denumirea şi adresa societăţii) (cod adiţional TARIC) în [ţara în cauză]. Declar că informaţiile furnizate în prezenta factură sunt complete şi corecte." Până la prezentarea unei astfel de facturi, se aplică taxa stabilită pentru "toate celelalte societăţi".
(4)Articolul 1 alineatul (2) poate fi modificat pentru a se adăuga noi producători-exportatori şi pentru a-i supune nivelului taxei antidumping medii ponderate corespunzătoare pentru societăţile cooperante neincluse în eşantion. Un producător-exportator nou trebuie să furnizeze elemente de probă care să ateste că:
a)nu a exportat mărfurile descrise la articolul 1 alineatul (1) originare din China sau din Thailanda în perioada cuprinsă între 1 ianuarie şi 31 decembrie 2011 ("perioada investigaţiei iniţiale");
b)nu este afiliat unui exportator sau producător care face obiectul măsurilor instituite prin prezentul regulament şi care a cooperat la investigaţia care a condus la instituirea taxei sau ar fi putut coopera la aceasta şi
c)fie a exportat efectiv produsul care face obiectul reexaminării originar din China sau din Thailanda, fie şi-a asumat o obligaţie contractuală irevocabilă de a exporta o cantitate semnificativă în Uniune după încheierea perioadei investigaţiei iniţiale.
(5)Sub rezerva unor dispoziţii contrare, se aplică dispoziţiile în vigoare în materie de taxe vamale.
Art. 2
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în toate statele membre.
-****-
Adoptat la Bruxelles, 18 septembrie 2025.

Pentru Comisie

Preşedinta

Ursula VON DER LEYEN

ANEXĂ:Producători-exportatori cooperanţi din China care nu au fost incluşi în eşantion

Denumirea societăţii

Codul adiţional TARIC

Hebei XinJia Casting Co., Ltd

B338

Shijiazhuang Donghuan Malleable Iron Castings Co., Ltd

B339

Linyi Oriental Pipe Fittings Co., Ltd

B340

China Shanxi Taigu County Jingu Cast Co., Ltd

B341

Yutian Yongli Casting Factory Co., Ltd

B342

Langfang Pannext Pipe Fitting Co., Ltd

B343

Tangshan Daocheng Casting Co., Ltd

B344

Tangshan Fangyuan Malleable Steel Co., Ltd

B345

Taigu Tongde Casting Co., Ltd

B346

Publicat în Jurnalul Oficial seria L din data de 19 septembrie 2025