Directiva 1892/10-sept-2025 de modificare a Directivei 2008/98/CE privind deşeurile

Acte UE

Jurnalul Oficial seria L

În vigoare

Versiune de la: 26 Septembrie 2025

Dată act: 10-sept-2025

Emitent: Consiliul Uniunii Europene;Parlamentul European

(1)Prevenirea generării de deşeuri, sub toate formele lor, şi gestionarea acestora reprezintă un instrument crucial pentru protejarea mediului şi a sănătăţii umane în Uniune. Întrucât statele membre depun eforturi pentru a-şi îmbunătăţi în permanenţă planurile de prevenire a generării şi de gestionare a deşeurilor, este esenţial să se aplice cu stricteţe ierarhia deşeurilor prevăzută în Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (³) (denumită în continuare "ierarhia deşeurilor").

(2)Pactul verde european, prezentat în Comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019, şi noul Plan de acţiune privind economia circulară pentru o Europă mai curată şi mai competitivă, prezentat în Comunicarea Comisiei din 11 martie 2020, invită Uniunea şi statele membre să întreprindă acţiuni consolidate şi accelerate pentru a asigura sustenabilitatea socială şi de mediu în sectorul textilelor şi în cel alimentar, acestea numărându-se printre sectoarele cu cea mai intensivă utilizare a resurselor şi care cauzează externalităţi de mediu negative semnificative. În aceste sectoare, finanţarea insuficientă şi decalajele tehnologice, printre altele, frânează realizarea de progrese pe calea tranziţiei către o economie circulară şi către decarbonizare. În clasamentul sectoarelor cu cea mai intensivă utilizare a resurselor, sectorul alimentar se află pe primul loc, iar sectorul textilelor, pe locul al patrulea, acestea fiind şi sectoarele care nu aderă pe deplin la principiile fundamentale ale Uniunii în materie de gestionare a deşeurilor, stabilite în ierarhia deşeurilor, conform căreia trebuie să se acorde prioritate prevenirii generării de deşeuri, urmată de pregătirea pentru reutilizare, şi de reciclare. Respectivele provocări necesită soluţii sistemice bazate pe o abordare din perspectiva întregului ciclu de viaţă, punându-se accentul în mod deosebit pe produsele alimentare şi textile.

(3)Potrivit Comunicării Comisiei din 30 martie 2022 privind Strategia UE pentru textile sustenabile şi circulare (denumită în continuarea "strategia"), sunt necesare schimbări substanţiale pentru a ne distanţa de modul preponderent liniar în care sunt proiectate, fabricate, utilizate şi aruncate în prezent produsele textile, fiind în mod special necesar să se limiteze moda de consum. Conform viziunii pentru 2030 a strategiei, consumatorii profită mai mult timp de pe urma unor produse textile de înaltă calitate la preţuri abordabile. Strategia subliniază că este important ca producătorii să devină responsabili pentru deşeurile generate de produsele lor şi propune stabilirea, la nivelul Uniunii, a unor norme armonizate privind răspunderea extinsă a producătorilor în cazul textilelor, cu modularea ecologică a taxelor. Strategia afirmă că obiectivul principal al normelor respective este de a crea o economie axată pe colectare, sortare, reutilizare, pregătire pentru reutilizare, precum şi reciclare a produselor textile şi de a oferi stimulente producătorilor pentru ca aceştia să-şi proiecteze produsele într-un mod care să respecte principiile circularităţii. În acest scop, aceasta prevede că o parte semnificativă a contribuţiilor producătorilor la schemele de răspundere extinsă a producătorilor va fi alocată măsurilor de prevenire a generării de deşeuri şi pregătirii pentru reutilizare. De asemenea, strategia susţine necesitatea unor abordări mai ferme şi mai inovatoare în ceea ce priveşte gestionarea durabilă a resurselor biologice pentru a spori circularitatea şi valorizarea deşeurilor alimentare, precum şi reutilizarea biotextilelor.

(5)Ţinând seama de efectele negative ale generării de deşeuri alimentare, statele membre s-au angajat să ia măsuri pentru a promova prevenirea şi reducerea deşeurilor alimentare în concordanţă cu Agenda 2030 a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă, adoptată la 25 septembrie 2015, în special cu cea de a treia ţintă a obiectivului de dezvoltare durabilă (ODD) 12 al ONU de a reduce la jumătate deşeurile alimentare generate pe cap de locuitor la nivel mondial, în reţeaua de comerţ cu amănuntul şi la consumator, şi de a diminua pierderile de alimente de-a lungul lanţurilor de producţie şi distribuţie, inclusiv pierderile ulterioare recoltării, până în 2030. Măsurile respective vizează prevenirea şi reducerea generării de deşeuri alimentare în cadrul producţiei primare, al prelucrării şi fabricării, al comerţului cu amănuntul şi al altor forme de distribuţie de alimente, al restaurantelor şi al serviciilor de alimentaţie, precum şi al gospodăriilor.

(6)În continuarea Conferinţei privind viitorul Europei, care s-a desfăşurat din aprilie 2021 până în mai 2022, Comisia s-a angajat să dea posibilitatea grupurilor de dezbatere ale cetăţenilor să delibereze şi să facă recomandări înaintea anumitor propuneri-cheie. În contextul respectiv, în perioada decembrie 2022-februarie 2023 a fost convocat un grup de dezbatere al cetăţenilor europeni cu scopul de a pregăti o listă de recomandări privind modalităţile de intensificare a acţiunilor de reducere a deşeurilor alimentare în Uniune. Întrucât peste jumătate din deşeurile alimentare generate în Uniune provin de la gospodării, punctele de vedere ale cetăţenilor cu privire la prevenirea deşeurilor alimentare sunt deosebit de relevante. În recomandările sale finale, grupul de dezbatere al cetăţenilor europeni privind deşeurile alimentare a prezentat trei direcţii principale de acţiune, şi anume consolidarea cooperării în cadrul lanţului valoric alimentar, încurajarea iniţiativelor întreprinderilor din sectorul alimentar şi sprijinirea unei schimbări în comportamentul consumatorilor. Recomandările grupului vor continua să sprijine programul general de lucru al Comisiei referitor la prevenirea deşeurilor alimentare şi ar putea servi drept ghid pentru a ajuta statele membre să atingă obiectivele de reducere a deşeurilor alimentare.

(7)Directiva 2009/31/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (⁴) a modificat Directiva 2006/12/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (⁵), excluzând din domeniul de aplicare al acesteia dioxidul de carbon captat şi transportat în scopul stocării geologice şi stocat geologic în temeiul cerinţelor Directivei 2009/31/CE. Cu toate acestea, modificarea respectivă nu a fost încorporată în Directiva 2008/98/CE, care a abrogat Directiva 2006/12/CE. Prin urmare, pentru a asigura securitatea juridică, prezenta directivă de modificare încorporează modificarea respectivă în Directiva 2008/98/CE.

(8)În Directiva 2008/98/CE ar trebui să fie incluse definiţii ale conceptelor "producător de produse textile, asociate textilelor sau de încălţăminte", "a pune la dispoziţie pe piaţă", "platformă online", "furnizor de servicii de logistică", "entitate din sectorul economiei sociale", "consumator", "utilizator final", "produs de consum nevândut" şi "organizaţie care implementează răspunderea extinsă a producătorilor", toate acestea având legătură cu punerea în aplicare a răspunderii extinse a producătorilor pentru textile, astfel încât sfera de aplicare a acestor concepte şi obligaţiile conexe să fie clarificate.

(9)În pofida conştientizării tot mai mari a impactului şi a consecinţelor negative ale generării de deşeuri alimentare, a angajamentelor politice asumate la nivelul Uniunii şi al statelor membre, precum şi a măsurilor Uniunii puse în aplicare în urma Comunicării Comisiei din 2 decembrie 2015 intitulate "Închiderea buclei - un plan de acţiune al UE pentru economia circulară", generarea de deşeuri alimentare nu scade în măsura necesară realizării de progrese semnificative în direcţia îndeplinirii celei de a treia ţinte a ODD 12 al ONU. Pentru a asigura o contribuţie semnificativă la atingerea celei de a treia ţinte a ODD 12, măsurile pe care trebuie să le ia statele membre ar trebui să fie consolidate, astfel încât acestea să înregistreze progrese în direcţia atingerii ţintei atunci când pun în aplicare prezenta directivă şi alte măsuri adecvate de reducere a generării de deşeuri alimentare. Prezenta directivă stabileşte aşadar domeniile de intervenţie în care statele membre ar trebui să adopte măsuri pentru fiecare etapă a lanţului de aprovizionare cu alimente, sau să le adapteze pe cele existente, după caz.

(10)În ceea ce priveşte prevenirea generării de deşeuri, statele membre, într-o anumită măsură, au elaborat materiale de comunicare şi au desfăşurat campanii la adresa consumatorilor şi operatorilor din sectorul alimentar. Totuşi, acţiunile respective s-au concentrat în principal pe creşterea gradului de conştientizare mai degrabă decât pe stimularea unor schimbări de comportament. Pentru a se atinge întregul potenţial de reducere a deşeurilor alimentare şi a se asigura realizarea de progrese în timp, ar trebui să fie dezvoltate măsuri care să vizeze schimbări comportamentale, adaptate situaţiilor şi nevoilor specifice din statele membre şi integrate pe deplin în programele naţionale de prevenire a deşeurilor alimentare. Este, de asemenea, important să se aibă în vedere schimbări la nivelul regimului alimentar, soluţii circulare regionale, inclusiv parteneriate public-privat şi implicarea cetăţenilor, precum şi adaptarea la nevoi regionale specifice, de exemplu în cazul regiunilor ultraperiferice sau al insulelor.

(11)Disparităţile în ceea ce priveşte puterea de negociere dintre furnizorii şi cumpărătorii de produse agricole şi alimentare persistă în lanţurile de aprovizionare cu alimente din întreaga Uniune. Acest lucru este valabil în special în cazul produselor agricole, din cauza naturii lor mai mult sau mai puţin perisabile. Prin urmare, statele membre ar trebui să întreprindă toate acţiunile adecvate pentru a se asigura că măsurile adoptate pentru punerea în aplicare a obiectivelor obligatorii de reducere a deşeurilor alimentare prevăzute în prezenta directivă nu conduc la o reducere a puterii de negociere a furnizorilor de produse agricole sau la o creştere a practicilor comerciale neloiale faţă de astfel de furnizori, interzise în temeiul Directivei (UE) 2019/633 a Parlamentului European şi a Consiliului (⁶).

(12)Comitetul Economic şi Social European şi mecanismul european de pregătire şi răspuns în caz de criză în materie de securitate alimentară au recunoscut contribuţia ambalajelor la reducerea deşeurilor alimentare şi la asigurarea aprovizionării cu alimente şi a securităţii alimentare. În acest context, este aşadar oportun ca statele membre să încurajeze şi să promoveze soluţii tehnologice care să contribuie la prevenirea generării de deşeuri alimentare, cum ar fi ambalaje active menite să prelungească termenul de valabilitate sau să menţină sau să îmbunătăţească starea alimentelor ambalate, în special în timpul transportului şi al depozitării, precum şi instrumente uşor de utilizat care respectă Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁷), contribuind astfel la prevenirea aruncării inutile a produselor alimentare care sunt încă sigure pentru consum.

(⁷)Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1924/2006 şi (CE) nr. 1925/2006 ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi de abrogare a Directivei 87/250/CEE a Comisiei, a Directivei 90/496/CEE a Consiliului, a Directivei 1999/10/CE a Comisiei, a Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, a Directivelor 2002/67/CE şi 2008/5/CE ale Comisiei şi a Regulamentului (CE) nr. 608/2004 al Comisiei (JO L 304, 22.11.2011, p. 18, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2011/1169/oj).

(13)Având în vedere potenţialul lor în ceea ce priveşte reducerea generării de deşeuri alimentare, statele membre ar trebui să sprijine soluţii inovatoare şi tehnologice care să indice cu precizie termenul de valabilitate al unui produs alimentar, să garanteze siguranţa alimentară şi, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1169/2011, să furnizeze informaţii, inclusiv indicarea "datei durabilităţii minimale" sau a "datei-limită de consum", care să fie clare şi uşor de înţeles de către consumatori.

(15)Având în vedere angajamentul Uniunii faţă de obiectivul ambiţios stabilit în cea de a treia ţintă a ODD 12, se preconizează că stabilirea unor obiective în materie de reducere a deşeurilor alimentare care să fie atinse de statele membre până în 2030 va stimula luarea de măsuri în planul politicilor şi va garanta o contribuţie semnificativă la obiectivele mondiale. Totuşi, având în vedere că obiectivele respective ar urma să fie obligatorii din punct de vedere juridic, ele ar trebui să fie proporţionale, realiste şi fezabile şi să ţină seama de rolul diferiţilor actori din lanţul alimentar, precum şi de capacitatea acestora, în special în cazul microîntreprinderilor şi al întreprinderilor mici. Prin urmare, stabilirea unor obiective obligatorii din punct de vedere juridic ar trebui să urmeze o abordare etapizată, începând cu un nivel mai scăzut decât cel stabilit în ODD, pentru obţinerea unui răspuns consecvent din partea statelor membre şi a unor progrese concrete în vederea atingerii celei de a treia ţinte a ODD 12.

(16)Reducerea generării de deşeuri alimentare în orice etapă a lanţului de aprovizionare cu alimente are un impact pozitiv semnificativ asupra mediului. Reducerea deşeurilor alimentare în etapa producţiei şi în cea a consumului necesită abordări şi măsuri diferite şi implică diferite grupuri de părţi interesate. Prin urmare, ar trebui să fie stabilit un obiectiv pentru reducerea generării de deşeuri alimentare în etapa prelucrării şi a producţiei şi ar trebui să fie stabilit un alt obiectiv pentru comerţul cu amănuntul şi alte forme de distribuţie de alimente, pentru restaurante şi servicii de alimentaţie, precum şi pentru gospodării.

(17)Dată fiind interdependenţa dintre etapa distribuţiei şi cea a consumului din cadrul lanţului alimentar, în special influenţa practicilor de comerţ cu amănuntul asupra comportamentului consumatorilor şi relaţia dintre consumul de alimente în interiorul şi în afara locuinţei, ar trebui să fie stabilit un singur obiectiv comun pentru etapele respective ale lanţului alimentar. Stabilirea unor obiective separate pentru fiecare dintre etapele respective ar aduce o complexitate inutilă şi ar restrânge flexibilitatea statelor membre de a se concentra asupra domeniilor lor punctuale de interes. Pentru a evita ca un obiectiv comun să genereze o sarcină excesivă pentru anumiţi operatori, statele membre ar trebui să ia în considerare principiul proporţionalităţii atunci când stabilesc măsuri pentru atingerea obiectivului comun.

(18)Schimbările demografice au un impact semnificativ asupra cantităţii de alimente consumate şi a deşeurilor alimentare generate. Prin urmare, un obiectiv comun de reducere a deşeurilor alimentare aplicabil comerţului cu amănuntul şi altor forme de distribuţie de alimente, restaurantelor şi serviciilor de alimentaţie, precum şi gospodăriilor, ar trebui să fie exprimat ca variaţie procentuală a nivelurilor de deşeuri alimentare pe cap de locuitor, pentru a ţine seama de schimbările demografice. Dat fiind că turiştii nu sunt luaţi în calcul ca făcând parte din populaţia generală şi că statele membre s-ar putea confrunta cu o creştere sau o scădere a turismului în raport cu perioada de referinţă pentru stabilirea obiectivului de reducere a deşeurilor alimentare exprimat pe cap de locuitor pentru vânzarea cu amănuntul şi alte forme de distribuţie de alimente, restaurante şi servicii de alimentaţie, precum şi gospodării, ţinând cont de fluxurile turistice, Comisia ar trebui să adopte un factor de corecţie, astfel încât să sprijine statele membre să atingă respectivul obiectivul de reducere a deşeurilor alimentare.

(19)Anul 2020 a fost primul an în care statele membre au măsurat nivelurile de deşeuri alimentare utilizând metodologia armonizată stabilită în Decizia delegată (UE) 2019/1597 a Comisiei (⁸). Cu toate acestea, din cauza măsurilor de protecţie luate în timpul pandemiei de COVID-19, datele din 2020 nu sunt considerate reprezentative pentru deşeurile alimentare generate în anumite state membre. În mod similar, situaţia ar putea fi aceeaşi în cazul datelor colectate anual pentru 2021, 2022 şi 2023. Prin urmare, este oportun să se utilizeze o medie anuală între 2021 şi 2023 ca perioadă de referinţă pentru stabilirea obiectivelor de reducere a deşeurilor alimentare, permiţând în acelaşi timp, ca alternativă, utilizarea datelor din 2020. În cazul statelor membre care sunt în măsură să demonstreze că au efectuat măsurători ale deşeurilor alimentare înainte de 2020 utilizând metode conforme cu cele prevăzute în Decizia delegată (UE) 2019/1597, ar trebui să fie permisă utilizarea unui an anterior anului 2020 ca perioadă de referinţă.

(20)Pentru a asigura faptul că abordarea etapizată în vederea atingerii obiectivului stabilit la nivel mondial dă rezultate, nivelurile stabilite pentru obiectivele obligatorii din punct de vedere juridic în materie de reducere a deşeurilor alimentare ar trebui să fie reexaminate şi revizuite, după caz, astfel încât să ţină seama de progresele înregistrate de statele membre de-a lungul timpului, precum şi de orice potenţial impact al schimbărilor survenite la nivelul volumelor de producţie din sectorul producerii şi prelucrării alimentelor. Ar fi astfel posibilă o eventuală ajustare a obiectivelor în vederea consolidării contribuţiei Uniunii şi obţinerii unei mai mari alinieri la cea de a treia ţintă a ODD 12, care trebuie să fie atinsă până în 2030, precum şi a indicării direcţiei de urmat pentru a se obţine noi progrese după această dată. Pentru a sprijini şi mai mult producătorii primari în eforturile lor de reducere a deşeurilor şi pierderilor alimentare, este necesar să se abordeze lacunele în materie de cunoştinţe în vederea identificării pârghiilor adecvate pentru reducerea acestora.

(21)Pentru a se asigura o punere în aplicare mai bună, mai rapidă şi mai uniformă a dispoziţiilor referitoare la prevenirea generării de deşeuri alimentare, a anticipa orice deficienţe de punere în aplicare şi a face posibilă luarea de măsuri de către statele membre înainte de termenele stabilite pentru atingerea obiectivelor, ar trebui să fie extins sistemul de rapoarte de alertă timpurie introdus în 2018, incluzând în acesta obiectivele de reducere a deşeurilor alimentare.

(22)În conformitate cu principiul "poluatorul plăteşte", astfel cum este menţionat la articolul 191 alineatul (2) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), este esenţial ca producătorii care pun la dispoziţie pe piaţă pentru prima dată pe teritoriul unui stat membru anumite produse textile, asociate textilelor sau de încălţăminte să îşi asume responsabilitatea gestionării acestora la sfârşitul ciclului de viaţă, precum şi să le prelungească durata de viaţă prin punerea la dispoziţie pe piaţă, în vederea reutilizării, de produse textile, asociate textilelor şi de încălţăminte uzate, evaluate ca fiind adecvate pentru reutilizare. Pentru a asigura respectarea principiului "poluatorul plăteşte", este oportun să se stabilească obligaţii privind gestionarea produselor textile, asociate textilelor sau de încălţăminte pentru producătorii, inclusiv orice fabricant, importator sau distribuitor, care, indiferent de tehnica de vânzare utilizată, inclusiv prin intermediul contractelor la distanţă, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 7 din Directiva 2011/83/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (⁹), pun la dispoziţie pe piaţă produsele respective pe teritoriul unui stat membru pentru prima dată, cu titlu profesional, sub numele sau marca sa proprie. Ar trebui să fie excluşi din categoria producătorilor care fac obiectul răspunderii extinse a producătorilor croitorii independenţi care confecţionează articole personalizate, având în vedere rolul lor redus pe piaţa textilelor, şi producătorii care pun la dispoziţie pentru prima dată pe piaţă produse textile, asociate textilelor sau de încălţăminte uzate evaluate ca fiind adecvate pentru reutilizare, sau produse textile, asociate textilelor sau de încălţăminte derivate din astfel de produse uzate ori care au statutul de deşeu, sau din părţi ale acestora, cu scopul de a sprijini în cadrul Uniunii reutilizarea lor şi o durată de viaţă prelungită a acestora, inclusiv prin reparare, recondiţionare, îmbunătăţire, refabricare şi reciclare valorizantă prin care se modifică anumite funcţionalităţi ale produsului iniţial.

(23)În contextul prezentei directive de modificare, termenul "produse textile uzate" ar trebui să fie înţeles ca referindu-se la produsele textile colectate separat care sunt aruncate de către utilizatorul final, indiferent dacă au fost sau nu aruncate cu intenţia şi posibilitatea ca acestea să fie reutilizate. În etapa respectivă, produsele textile uzate ar putea fi adecvate pentru reutilizare sau ar putea fi deşeuri, nefiind încă evaluate. Din acest motiv, produsele textile uzate care sunt colectate separat ar trebui să fie considerate deşeuri în momentul colectării, cu excepţia cazului în care sunt predate direct de utilizatorii finali şi considerate ca fiind adecvate pentru reutilizare la punctul de colectare în urma unei evaluări imediate şi profesioniste efectuate de către operatorul care le pregăteşte pentru reutilizare sau de către entităţile din economia socială. Sintagma "produse textile uzate evaluate ca fiind adecvate pentru reutilizare" ar trebui să fie înţeleasă ca referindu-se la produsele textile care au fost evaluate ca fiind adecvate pentru reutilizare după colectare, sortare, pregătire pentru reutilizare sau după evaluarea profesionistă imediată de la punctul de colectare. Produsele textile uzate evaluate ca fiind adecvate pentru reutilizare nu ar trebui să fie considerate deşeuri textile.

(24)Potrivit Comunicării Comisiei din 9 decembrie 2021 intitulate "Construirea unei economii în serviciul cetăţenilor: un plan de acţiune pentru economia socială", economia socială cuprinde o serie de entităţi cu diferite modele de afaceri şi de organizare. Acestea îşi desfăşoară activitatea într-o mare varietate de sectoare economice. Cele trei principii fundamentale ale economiei sociale sunt: (i) întâietatea oamenilor, precum şi a obiectivelor sociale sau de mediu în raport cu profitul; (ii) reinvestirea totalităţii sau a majorităţii profiturilor şi a excedentelor pentru a-şi urmări mai departe obiectivele sociale sau de mediu şi pentru a desfăşura activităţi în interesul membrilor sau utilizatorilor săi sau al societăţii în general; şi (iii) o guvernanţă democratică sau participativă. În acest sens, entităţile din sectorul economiei sociale pot lua forma unor cooperative, societăţi mutuale, asociaţii, inclusiv organizaţii de caritate, fundaţii, iar printre ele se pot număra şi organizaţii religioase şi bisericeşti. Entităţile din sectorul economiei sociale includ, de asemenea, entităţi de drept privat care sunt întreprinderi sociale, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) 2021/1057 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹⁰).

(25)Există diferenţe mari în ceea ce priveşte modul în care se derulează sau este planificată colectarea separată a textilelor, fie prin scheme de răspundere extinsă a producătorilor, fie prin alte abordări. Dacă se examinează schemele de răspundere extinsă a producătorilor, se constată, de asemenea, disparităţi pronunţate, de exemplu în ceea ce priveşte produsele care fac obiectul acestora, responsabilitatea producătorilor şi modelele de guvernanţă. Prin urmare, normele privind răspunderea extinsă a producătorilor prevăzute în Directiva 2008/98/CE ar trebui să se aplice schemelor de răspundere extinsă a producătorilor de produse textile, asociate textilelor sau de încălţăminte. Totuşi, normele respective ar trebui să fie completate cu dispoziţii specifice suplimentare relevante pentru caracteristicile sectorului textilelor, în special ponderea ridicată a întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri) în rândul producătorilor, rolul entităţilor din sectorul economiei sociale şi importanţa reutilizării în creşterea sustenabilităţii lanţului valoric al textilelor. De asemenea, normele respective ar trebui să fie mai detaliate şi armonizate pentru a se evita crearea unei pieţe fragmentate care ar putea avea un impact negativ asupra sectorului, în special asupra microîntreprinderilor şi IMM-urilor, în ceea ce priveşte colectarea sau tratarea produselor textile, inclusiv reciclarea acestora, precum şi pentru a oferi stimulente clare în vederea proiectării de produse textile sustenabile şi a elaborării de politici sustenabile în acest domeniu şi pentru a facilita dezvoltarea pieţelor de materii prime secundare. În acest context, statele membre sunt încurajate să ia în considerare autorizarea mai multor organizaţii care implementează răspunderea extinsă a producătorilor, deoarece concurenţa dintre astfel de organizaţii poate să aducă beneficii mai mari consumatorilor, să sporească inovarea, să scadă costurile, să îmbunătăţească colectarea separată a produselor textile şi să diversifice opţiunile producătorilor care doresc să încheie contracte cu astfel de organizaţii.

(26)Potrivit Agenţiei Europene de Mediu, în prezent, mai puţin de 1 % din cantitatea totală de deşeuri de articole vestimentare este utilizată pentru a produce articole noi de îmbrăcăminte într-un mod caracterizat prin circularitate. În plus, majoritatea textilelor nu sunt proiectate într-un mod care să respecte principiile circularităţii şi 78 % din totalul produselor textile necesită dezasamblare înainte de reciclarea textilelor în alte textile. Pentru a sprijini şi a stimula dezvoltarea tehnologică şi a infrastructurii, precum şi cu scopul de a impulsiona proiectarea ecologică a textilelor, ar trebui să fie promovate investiţiile în produse textile circulare pentru prevenirea generării de deşeuri textile, colectarea, sortarea, reutilizarea şi reutilizarea locală a produselor textile, precum şi reciclarea acestora şi reciclarea de tip fibră la fibră. Cantitatea totală de deşeuri textile generate, care include îmbrăcămintea şi încălţămintea, textilele de uz casnic, textilele de uz tehnic şi deşeurile postindustriale şi de preconsum, este estimată la 12,6 milioane de tone. Această cifră include fracţiunile care sunt aruncate ca deşeuri în etapa de fabricaţie a textilelor, în etapa de comerţ cu amănuntul, precum şi de către gospodării şi entităţi comerciale.

(27)Statele membre ar trebui să impună organizaţiilor care implementează răspunderea extinsă a producătorilor să asigure confidenţialitatea datelor aflate în posesia lor în ceea ce priveşte informaţiile proprietare sau informaţiile care pot fi atribuite direct producătorilor individuali sau reprezentanţilor autorizaţi ai acestora. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹¹), respectiva confidenţialitate trebuie menţinută pe parcursul proceselor de prelucrare, stocare şi raportare a datelor, prin măsuri de securitate solide şi standarde de protecţie a datelor pentru a preveni accesul neautorizat sau potenţialele încălcări ale securităţii datelor.

(28)Textilele de uz casnic şi articolele de îmbrăcăminte şi accesoriile de îmbrăcăminte reprezintă cea mai mare parte a consumului de textile din Uniune şi contribuie cel mai mult la modelele nesustenabile de supraproducţie şi de supraconsum. De asemenea, toate sistemele de colectare separată existente în statele membre se concentrează pe textilele de uz casnic şi pe îmbrăcăminte, precum şi pe alte articole de îmbrăcăminte, accesorii şi încălţăminte postconsum, care nu au în compoziţie preponderent materiale textile. Prin urmare, domeniul de aplicare al schemei de răspundere extinsă a producătorilor instituite ar trebui să cuprindă produsele textile, asociate textilelor şi de încălţăminte pentru uz casnic sau pentru alte utilizări, în cazul în care astfel de produse, enumerate în anexa IVc, sunt similare ca natură şi compoziţie cu cele pentru uz casnic. Alte utilizări în cazul produselor textile, asociate textilelor şi de încălţăminte enumerate în anexa IVc care sunt similare ca natură şi compoziţie cu cele pentru uz casnic ar trebui să includă utilizările profesionale, cu excepţia cazului în care obligaţiile de instituire a unor sisteme specifice de colectare separată şi a unor operaţiuni ulterioare de tratare a deşeurilor pentru astfel de produse pentru utilizări profesionale sunt deja prevăzute în prezenta directivă de modificare, în temeiul altor dispoziţii decât cele incluse în articolele referitoare la răspunderea extinsă a producătorilor pentru textile şi pentru gestionarea deşeurilor textile, sau în alte acte legislative relevante din dreptul Uniunii şi din dreptul intern. Produsele pentru uz profesional, inclusiv uz militar, care pot prezenta riscuri în materie de siguranţă, sănătate ori igienă sau care pot pune probleme de securitate ar trebui să fie excluse din schemele de răspundere extinsă a producătorilor instituite pentru produsele textile, asociate textilelor şi de încălţăminte enumerate în anexa IVc. Pentru a oferi securitate juridică producătorilor cu privire la produsele vizate de răspunderea extinsă a producătorilor, produsele cuprinse în domeniul de aplicare al directivei ar trebui să fie identificate prin trimitere la codurile din Nomenclatura combinată (NC) prevăzută în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului (¹²).

(29)Potrivit Orientărilor politice pentru următoarea Comisie Europeană 2024-2029, Comisia va lucra la un nou act legislativ privind economia circulară, cu scopul de a contribui la apariţia unei cereri pe piaţă de materiale secundare şi a unei pieţe unice pentru deşeuri, în special în ceea ce priveşte materiile prime critice. În acest context, se preconizează că legislaţia Uniunii privind deşeurile va fi actualizată, iar Comisia va evalua necesitatea de a modifica articolele 8, 8a şi 10 din Directiva 2008/98/CE în vederea introducerii răspunderii extinse a producătorilor pentru fluxuri suplimentare de deşeuri, cum ar fi saltelele şi covoarele, şi în vederea armonizării suplimentare a operaţiunilor de valorificare şi a cerinţelor în materie de răspundere extinsă a producătorilor, inclusiv pentru registrele producătorilor.

(30)Sectorul textilelor este un mare consumator de resurse. În ceea ce priveşte producţia de materii prime şi de produse textile, consumul de îmbrăcăminte, încălţăminte şi textile de uz casnic în Uniune generează presiuni şi impacturi care sunt resimţite cel mai mult în ţările terţe. În special, 73 % dintre articolele de îmbrăcăminte şi textilele din gospodării utilizate în Europa provin din importuri. Totuşi, astfel de presiuni şi impacturi afectează şi Uniunea, ca urmare a impactului lor mondial asupra climei şi a mediului. Prevenirea, pregătirea pentru reutilizare şi reciclarea deşeurilor textile sunt aşadar în măsură să contribuie la reducerea amprentei de mediu a sectorului la nivel mondial, deci şi la nivelul Uniunii. În plus, actualul mod de gestionare a deşeurilor textile, ineficient din punctul de vedere al resurselor, nu respectă ierarhia deşeurilor şi provoacă daune mediului atât în Uniune, cât şi în ţările terţe, inclusiv prin emisiile de gaze cu efect de seră provenite din incinerare şi depozitare.

(31)Scopul răspunderii extinse a producătorilor pentru produsele textile, asociate textilelor şi de încălţăminte este de a asigura un nivel ridicat de protecţie a mediului şi a sănătăţii în Uniune, de a crea o economie a colectării, a sortării, a reutilizării, a pregătirii pentru reutilizare şi a reciclării, în special a reciclării de tip fibră la fibră, precum şi de a oferi stimulente producătorilor astfel încât aceştia să se asigure că produsele lor sunt proiectate într-un mod care respectă principiile circularităţii. Pentru a se asigura faptul că obligaţiile asociate răspunderii extinse a producătorilor nu se aplică retroactiv şi că respectă principiul securităţii juridice, producătorii de produse textile, asociate textilelor sau de încălţăminte ar trebui să finanţeze costurile colectării, ale sortării în vederea reutilizării, ale pregătirii pentru reutilizare şi ale reciclării, precum şi ale reciclării şi ale altor tipuri de tratare a produselor textile, asociate textilelor şi de încălţăminte uzate şi care au statutul de deşeu colectate, inclusiv în cazul produselor de consum nevândute considerate deşeuri, care au fost distribuite pe teritoriul statelor membre după intrarea în vigoare a prezentei directive de modificare. Producătorii respectivi ar trebui să finanţeze totodată şi costurile privind: efectuarea unei anchete referitoare la compoziţia deşeurilor municipale mixte colectate; furnizarea de informaţii utilizatorilor finali cu privire la impactul şi gestionarea durabilă a textilelor; raportarea cu privire la colectarea separată, la reutilizare şi la alte tipuri de tratare; tehnologiile de sortare şi reciclare; sprijinirea cercetării şi dezvoltării în domeniul proiectării ecologice de produse textile fără substanţe care prezintă motive de îngrijorare în compoziţie.

(32)Întrucât contribuţiile financiare care trebuie să fie plătite de un producător ar trebui să acopere costurile de gestionare a deşeurilor legate de produsele pe care producătorul respectiv le pune la dispoziţie pe piaţa Uniunii, statele membre ar trebui să se asigure că, în cazul în care produsele circulă în Uniune, este evitată plata unor astfel de contribuţii în mai mult de un stat membru. Prin urmare, un producător ar trebui să achite contribuţiile în materie de răspundere extinsă a producătorilor pentru produsele pe care le-a pus la dispoziţie pe piaţa unui stat membru în cazul în care este probabil ca astfel de produse să devină deşeuri, cu excepţia produselor care au părăsit teritoriul statului membru respectiv înainte de a fi vândute utilizatorilor finali sau de a deveni deşeuri.

(33)În temeiul articolului 193 din TFUE, măsurile de protecţie adoptate în temeiul articolului 192 din TFUE nu împiedică niciun stat membru să menţină sau să introducă măsuri de protecţie mai stricte, în condiţiile stabilite de tratate şi de jurisprudenţă. De exemplu, un stat membru ar putea menţine o schemă de răspundere extinsă a producătorilor pentru deşeurile textile în cazul microîntreprinderilor care este deja instituită la momentul intrării în vigoare a prezentei directive de modificare.

(34)Producătorii ar trebui să aibă responsabilitatea de a institui sisteme de colectare care să colecteze toate produsele textile, asociate textilelor şi de încălţăminte uzate şi care au statutul de deşeu, precum şi de a se asigura că acestea sunt fac apoi obiectul unui proces de sortare în vederea reutilizării, al pregătirii de reutilizare şi al reciclării, cu scopul de a maximiza disponibilitatea articolelor de îmbrăcăminte şi de încălţăminte de ocazie şi de a reduce volumele produselor textile destinate tipurilor de tratare a deşeurilor care ocupă poziţii inferioare în ierarhia deşeurilor. Asigurarea faptului că produsele textile pot fi şi sunt utilizate şi reutilizate pentru o perioadă mai lungă de timp este cea mai eficientă modalitate de a reduce în mod semnificativ impactul lor asupra climei şi a mediului. Acest lucru ar trebui, de asemenea, să permită modelelor de afaceri sustenabile şi circulare, de exemplu serviciilor de reutilizare, închiriere şi reparare, de preluare şi de comerţ cu amănuntul de articole de ocazie să creeze noi locuri de muncă verzi şi de calitate şi posibilităţi de economisire pentru cetăţeni. Este esenţial ca producătorii să răspundă pentru deşeurile generate de produsele lor, pentru a decupla creşterea la nivelul sectorului de generarea de deşeuri textile. Producătorii ar trebui să răspundă şi de reciclare, în special prin extinderea cu prioritate a reciclării de tip fibră la fibră, precum şi a altor operaţiuni de valorificare şi eliminare.

(35)Producătorii şi organizaţiile care implementează răspunderea extinsă a producătorilor ar trebui să finanţeze extinderea reciclării textilelor, în special a reciclării de tip fibră la fibră, pentru a face astfel posibilă reciclarea unei varietăţi mai largi de materiale şi a crea o sursă de materii prime pentru producţia de textile în Uniune. De asemenea, este important ca producătorii să sprijine financiar cercetarea şi inovarea care vizează evoluţia tehnologică a soluţiilor de sortare automată şi de sortare în funcţie de compoziţie, care permit separarea şi reciclarea materialelor mixte şi decontaminarea deşeurilor, făcând posibile soluţii de reciclare de tip fibră la fibră de înaltă calitate şi folosirea de fibre reciclate în compoziţie. Pentru a facilita respectarea prezentei directive de modificare, statele membre au obligaţia să se asigure că operatorii economici din sectorul textil, în special IMM-uri, dispun de informaţii şi asistenţă sub formă de ghiduri, sprijin financiar, acces la finanţare, materiale specializate de instruire a cadrelor de conducere şi a personalului sau asistenţă organizaţională şi tehnică. În cazul în care informaţiile şi asistenţa sunt finanţate din resurse de stat, inclusiv atunci când sunt finanţate integral prin contribuţii impuse de o autoritate publică şi percepute de la întreprinderile vizate, acestea pot constitui ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE. În astfel de cazuri, statele membre au obligaţia de a asigura respectarea normelor privind ajutoarele de stat. Mobilizarea investiţiilor publice şi private în circularitatea şi decarbonizarea sectorului textilelor face şi obiectul mai multor programe de finanţare şi foi de parcurs ale Uniunii, cum ar fi instrumentul privind centrele de circularitate, precum şi al unor cereri de propuneri specifice din cadrul programului Orizont Europa. De asemenea, este necesară o evaluare mai aprofundată a fezabilităţii stabilirii unor obiective ale Uniunii privind reciclarea textilelor, pentru a sprijini şi a impulsiona dezvoltarea tehnologică şi investiţiile în infrastructura de reciclare, precum şi promovarea proiectării ecologice în vederea reciclării.

(36)Produsele textile, asociate textilelor şi de încălţăminte uzate şi care au statutul de deşeu ar trebui să fie colectate separat de alte fluxuri de deşeuri precum metalele, hârtia şi cartonul, sticla, materialele plastice, lemnul şi biodeşeurile, pentru a le menţine potenţialul de reutilizare şi potenţialul de reciclare de înaltă calitate. Având în vedere impactul asupra mediului şi pierderea de materiale cauzate de faptul că textilele uzate şi deşeurile textile nu sunt colectate separat şi, prin urmare, nu sunt tratate într-un mod adecvat din punctul de vedere al mediului, reţeaua de colectare a produselor textile, asociate textilelor şi de încălţăminte uzate şi care au statutul de deşeu ar trebui să acopere tot teritoriul statelor membre, inclusiv regiunile ultraperiferice, să fie aproape de utilizatorul final şi să nu vizeze doar zonele şi produsele în cazul cărora colectarea este profitabilă. Reţeaua de colectare ar trebui să fie organizată în cooperare cu alţi actori activi în sectoarele gestionării şi reutilizării deşeurilor, cum ar fi municipalităţile şi entităţile din sectorul economiei sociale. Având în vedere beneficiile semnificative pentru mediu şi climă ale reutilizării, scopul primordial şi cel secundar ale reţelei de colectare ar trebui să fie colectarea produselor textile, asociate textilelor şi de încălţăminte reutilizabile şi, respectiv, reciclabile. O creştere susţinută a colectării separate ar conduce la o performanţă îmbunătăţită în materie de reutilizare şi de reciclare de calitate în lanţurile de aprovizionare cu textile, ar stimula utilizarea de materii prime secundare de calitate şi ar sprijini planificarea investiţiilor în infrastructura de sortare şi prelucrare a textilelor. Pentru a verifica şi a îmbunătăţi eficacitatea reţelei de colectare şi a campaniilor de informare, ar trebui ca cel puţin la nivelul NUTS 2 să se efectueze periodic anchete privind compoziţia deşeurilor municipale mixte colectate, pentru a determina cantitatea de deşeuri de produse textile, asociate textilelor şi de încălţăminte din acestea. În plus, ar trebui ca organizaţiile care implementează răspunderea extinsă a producătorilor să publice anual informaţii privind performanţa sistemelor de colectare separată şi cantitatea de deşeuri colectate separat, exprimată în greutate, care să indice o creştere susţinută.

(37)Având în vedere rolul esenţial al entităţilor din sectorul economiei sociale în sistemele existente de colectare a textilelor şi potenţialul acestora de a crea modele de afaceri locale, sustenabile, participative şi favorabile incluziunii şi locuri de muncă de calitate în Uniune, în concordanţă cu obiectivele prevăzute în Comunicarea Comisiei din 9 decembrie 2021 intitulată "Construirea unei economii în serviciul cetăţenilor: un plan de acţiune pentru economia socială", introducerea schemelor de răspundere extinsă a producătorilor ar trebui să menţină şi să sprijine activităţile entităţilor din sectorul economiei sociale implicate în gestionarea textilelor uzate. Entităţile respective ar trebui, aşadar, să fie considerate, în sistemele de colectare separată, drept parteneri care sprijină extinderea reutilizării şi a reparării şi crearea de locuri de muncă de calitate pentru toţi, în special pentru grupurile vulnerabile. Cerinţele de sortare ar trebui să se aplice şi produselor textile, asociate textilelor şi de încălţăminte uzate şi care au statutul de deşeu colectate de aceste entităţi. În acest sens, entităţile din sectorul economiei sociale ar trebui de asemenea să îi furnizeze autorităţii competente informaţii cu privire la colectarea de către ele a produselor textile şi la gestionarea ulterioară a unor astfel de produse textile colectate în baza unor obligaţii minime de raportare. Statele membre ar trebui să poată scuti, total sau parţial, entităţile din sectorul economiei sociale de astfel de obligaţii de raportare, în cazul în care îndeplinirea acestora ar conduce la o sarcină administrativă disproporţionată pentru entităţile respective.

(38)Producătorii şi organizaţiile care implementează răspunderea extinsă a producătorilor ar trebui să se implice activ în furnizarea de informaţii utilizatorilor finali, în special consumatorilor, cu privire la obligativitatea colectării separate a produselor textile, asociate textilelor şi de încălţăminte uzate şi care au statutul de deşeu, la faptul că există sisteme de colectare şi la rolul important care le revine utilizatorilor finali în a asigura prevenirea generării de deşeuri şi gestionarea optimă din punct de vedere ecologic a deşeurilor textile. Printre aceste informaţii ar trebui să se regăsească şi informaţii referitoare la diferitele posibilităţi de reutilizare a textilelor şi a încălţămintei şi la beneficiile pentru mediu ale consumului durabil, precum şi la impactul social, de mediu şi asupra sănătăţii al industriei confecţiilor textile. Utilizatorii finali ar trebui să fie, de asemenea, informaţi cu privire la importanţa efectuării unor alegeri responsabile, sustenabile şi în cunoştinţă de cauză cu privire la consumul de textile şi a asigurării unei gestionări optime din punct de vedere ecologic a produselor textile, asociate textilelor şi de încălţăminte care au statutul de deşeu. Aceste cerinţe de informare se aplică în plus faţă de cerinţele privind furnizarea de informaţii către utilizatorii finali în legătură cu produsele textile prevăzute în Regulamentele (UE) nr. 1007/2011 (¹³) şi (UE) 2024/1781 (¹⁴) ale Parlamentului European şi ale Consiliului. Pentru comunicarea informaţiilor către toţi utilizatorii finali ar trebui să se utilizeze tehnologiile moderne ale informaţiei. Informaţiile ar trebui să fie furnizate atât prin mijloace clasice, cum ar fi afişe în interior şi în exterior şi campanii pe platformele de comunicare socială, cât şi prin mijloace mai inovatoare, cum ar fi accesul electronic la site-uri web prin coduri QR.

(39)Pentru a spori circularitatea textilelor şi sustenabilitatea lor din punctul de vedere al mediului şi pentru a reduce efectele negative asupra climei şi a mediului, Regulamentul (UE) 2024/1781 prevede elaborarea unor cerinţe obligatorii în materie de proiectare ecologică pentru produsele textile şi de încălţăminte, care, în funcţie de ceea ce va arăta evaluarea impactului că este benefic pentru creşterea sustenabilităţii din punctul de vedere al mediului a sectorului textilelor, vor reglementa durabilitatea, potenţialul de reutilizare, de reparare şi de reciclare de tip fibră la fibră, precum şi conţinutul obligatoriu de fibre reciclate din textile. De asemenea, Regulamentul (UE) 2024/1781 reglementează prezenţa substanţelor care prezintă motive de îngrijorare pentru a permite reducerea lor la minimum şi urmărirea lor astfel încât să se genereze cât mai puţine deşeuri şi să se îmbunătăţească reciclarea, precum şi pentru a preveni şi a reduce cantitatea de fibre sintetice care pătrund în mediu în vederea diminuării semnificative a eliberării de microplastice. În plus, modularea taxelor de răspundere extinsă a producătorilor reprezintă un instrument economic eficace de stimulare a proiectării unor textile mai sustenabile, ceea ce va conduce, la rândul său, la o proiectare îmbunătăţită, conformă cu principiile circularităţii. Pentru a oferi un stimulent puternic pentru proiectarea ecologică, ţinând seama în acelaşi timp de obiectivele pieţei interne şi de structura sectorului textilelor, care este format în principal din IMM-uri, este necesar să se armonizeze criteriile de modulare a taxelor de răspundere extinsă a producătorilor pe baza celor mai relevanţi parametri de proiectare ecologică, ceea ce va permite tratarea textilelor în conformitate cu ierarhia deşeurilor. Modularea taxelor respective în conformitate cu criteriile de proiectare ecologică ar trebui să se bazeze pe cerinţele în materie de proiectare ecologică şi pe metodologiile de măsurare a acestora care sunt adoptate pentru produse textile şi de încălţăminte în temeiul Regulamentului (UE) 2024/1781 privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile sau, numai în cazul în care sunt adoptate, în temeiul altor acte legislative ale Uniunii care stabilesc criterii de sustenabilitate şi metode de măsurare armonizate pentru produsele textile şi de încălţăminte. Este necesar să se confere Comisiei competenţa de a adopta norme armonizate pentru modularea taxelor, cu scopul de a asigura alinierea criteriilor de modulare a taxelor la cerinţele privind produsele.

(40)Practicile industriale şi comerciale, cum ar fi moda de consum şi cea de consum ultrarapid, influenţează durata de utilizare a produsului şi probabilitatea ca un produs să devină deşeu din cauza unor aspecte care nu sunt neapărat legate de proiectarea sa şi se bazează adesea pe segmentarea pieţei. Astfel de practici ar putea avea drept consecinţă aruncarea prematură a produsului înainte ca acesta să ajungă la finalul ciclului său de viaţă potenţial, ceea ce duce la consumul excesiv de produse textile şi, prin urmare, la generarea excesivă de deşeuri textile. Pentru a identifica mai bine aceste practici şi pentru a permite modularea ecologică a taxelor de răspundere extinsă a producătorilor, statele membre ar putea avea în vedere criterii precum amploarea gamei de produse, înţeleasă ca numărul sortimentelor de produse oferite spre vânzare de către un producător, cu praguri definite pentru fiecare segment de piaţă, sau frecvenţa ofertelor, înţeleasă ca numărul sortimentelor de produse pentru fiecare segment de piaţă oferite spre vânzare de un producător într-o anumită perioadă, sau stimulente pentru reparaţii, înţelese ca probabilitatea ca produsul să fie reparat pe baza raportului dintre costul reparaţiei şi costul înlocuirii cu un produs nou sau a furnizării unui serviciu de reparare de către producător.

(42)Pentru a se monitoriza îndeplinirea de către producători a obligaţiilor financiare şi organizatorice legate de gestionarea produselor textile, asociate textilelor şi de încălţăminte uzate şi care au statutul de deşeu pe care le pun la dispoziţie pe piaţă pentru prima dată pe teritoriul unui stat membru, fiecare stat membru ar trebui să instituie şi să gestioneze un registru al producătorilor, iar producătorii ar trebui să fie obligaţi să se înregistreze. Pentru a se facilita înregistrarea respectivă, cerinţele şi formatul de înregistrare ar trebui să fie armonizate în întreaga Uniune în cea mai mare măsură posibilă, în special în cazul în care producătorii pun la dispoziţie pe piaţă pentru prima dată produse textile, asociate textilelor sau de încălţăminte în diferite state membre. Informaţiile din registru ar trebui să fie accesibile entităţilor care joacă un rol în verificarea respectării obligaţiilor de răspundere extinsă a producătorilor şi în luarea de măsuri pentru aplicarea acestora.

(43)Întrucât sectorul textilelor este alcătuit în proporţie de 99 % din IMM-uri, punerea în aplicare a unei scheme de răspundere extinsă a producătorilor pentru produsele textile, asociate textilelor şi de încălţăminte ar trebui să vizeze reducerea sarcinilor administrative cât mai mult posibil. Prin urmare, îndeplinirea răspunderii extinse a producătorilor ar trebui să fie exercitată în mod colectiv prin intermediul organizaţiilor care implementează răspunderea extinsă a producătorilor, inclusiv al oricăror organizaţii gestionate de stat care implementează răspunderea extinsă a producătorilor, instituite de statul membru în cauză, şi care îşi asumă responsabilitatea în numele lor. Organizaţiile care implementează răspunderea extinsă a producătorilor ar trebui să facă obiectul autorizării de către statele membre şi să dovedească, printre altele, că dispun de mijloacele financiare necesare pentru a acoperi costurile obligaţiilor legate de răspunderea extinsă a producătorilor. În cazul organizaţiilor gestionate de stat care implementează răspunderea extinsă a producătorilor, întrucât nu există un mandat din partea producătorului reprezentat, cerinţele prevăzute în prezenta directivă referitoare la astfel de mandate nu ar trebui să se aplice.

(44)În temeiul articolului 30 din Regulamentul (UE) 2022/2065 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹⁵), furnizorii de platforme online care permit consumatorilor să încheie contracte la distanţă cu comercianţii au obligaţia ca, înainte de a permite unui producător să le utilizeze serviciile, să obţină anumite informaţii de identificare de la comerciant şi o autocertificare din partea comerciantului prin care acesta se angajează să ofere numai produse sau servicii care respectă normele aplicabile ale dreptului Uniunii. În sensul prezentei directive, producătorii care oferă produse textile, asociate textilelor sau de încălţăminte puse la dispoziţie pe piaţă pentru prima dată pentru consumatorii situaţi în Uniune ar trebui să fie consideraţi comercianţi în înţelesul articolului 30 din Regulamentul (UE) 2022/2065.

(45)Pentru a asigura aplicarea eficace a obligaţiilor în materie de răspundere extinsă a producătorilor, înregistrarea în registrul producătorilor de textile înfiinţat în temeiul prezentei directive ar trebui să fie considerată drept informaţie adecvată în sensul articolului 30 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) 2022/2065. Mai mult, autocertificarea menţionată la articolul 30 alineatul (1) litera (e) din respectivul regulament ar trebui să acopere angajamentul producătorului de a oferi numai produse textile, asociate textilelor sau de încălţăminte cărora li se aplică cerinţele privind răspunderea extinsă a producătorilor prevăzute în prezenta directivă. Respectarea cerinţelor prevăzute la articolul 30 alineatul (1), literele (d) şi (e) din Regulamentul (UE) 2022/2065 nu ar trebui să fie considerată ca ducând la o obligaţie generală de a monitoriza informaţiile pe care furnizorii de platforme online care le permit consumatorilor să încheie contracte la distanţă cu producătorii le transmit sau le stochează, sau de a căuta activ fapte sau circumstanţe care indică o activitate ilegală. Furnizorilor de platforme de acest tip li se aplică normele privind asigurarea respectării prevăzute în capitolul IV din Regulamentul (UE) 2022/2065 în ceea ce priveşte cerinţele respective.

(47)Creşterea rapidă a pieţei comerţului electronic aduce cu sine numeroase oportunităţi, dar reprezintă, de asemenea, o provocare semnificativă, în special în ceea ce priveşte protecţia mediului. Deşi interzice impunerea unor obligaţii generale de monitorizare furnizorilor de servicii intermediare, Regulamentul (UE) 2022/2065 stabileşte responsabilităţi clare şi obligaţii de diligenţă pentru furnizorii de platforme online în vederea combaterii conţinutului ilegal disponibil în cadrul serviciilor lor. În special, în temeiul capitolului III secţiunea 4 din regulamentul respectiv, furnizorii de platforme online care le permit consumatorilor să încheie contracte la distanţă cu comercianţii pot fi consideraţi răspunzători dacă nu îşi respectă obligaţiile specifice în calitate de intermediari în vânzarea online de bunuri. Supravegherea şi monitorizarea respectării obligaţiilor prevăzute în regulamentul respectiv vor sprijini aplicarea şi respectarea Directivei 2008/98/CE, în special prin asigurarea faptului că informaţiile pe care platformele online respective le primesc de la comercianţi sunt exacte, complete, actualizate şi disponibile în interfaţa lor online. Comisia şi autorităţile naţionale competente ar trebui să îşi exercite competenţele de monitorizare în conformitate cu Regulamentul (UE) 2022/2065 şi cu Directiva 2008/98/CE, după caz, şi, atunci când se impune, ar trebui să acţioneze în strânsă cooperare pentru a asigura respectarea de către furnizorii de platforme online.

(48)Pentru a asigura faptul că tratarea textilelor este conformă cu ierarhia deşeurilor, organizaţiile care implementează răspunderea extinsă a producătorilor ar trebui să se asigure că toate produsele textile şi articolele de încălţăminte colectate separat fac obiectul unor operaţiuni de sortare în urma cărora rezultă articole care sunt adecvate pentru reutilizare şi care satisfac nevoile pieţelor de produse textile de ocazie şi ale pieţelor de materii prime provenite din reciclare, din Uniune şi de la nivel mondial. Având în vedere beneficiile de mediu mai mari asociate prelungirii duratei de viaţă a textilelor, principalul obiectiv al operaţiunilor de sortare ar trebui să fie reutilizarea, urmând apoi sortarea în vederea reciclării, în cazul în care, în baza unei evaluări profesioniste, articolele sunt considerate ca nefiind reutilizabile. Cerinţele de sortare respective ar trebui să fie definite de Comisie cu titlu prioritar, ca parte a criteriilor armonizate ale Uniunii de stabilire a încetării statutului de deşeu al produselor textile uzate evaluate ca fiind adecvate pentru reutilizare şi al celor reciclate, inclusiv cerinţele vizând sortarea iniţială care poate avea loc la punctul de colectare. Astfel de criterii armonizate ar trebui să asigure consecvenţa şi o calitate ridicată a fracţiunilor colectate, precum şi a fluxurilor de materiale sortate, a operaţiunilor de valorificare a deşeurilor şi a materiilor prime secundare expediate transfrontalier, ceea ce, la rândul său, ar trebui să faciliteze extinderea lanţurilor valorice de reutilizare şi reciclare. Nu ar trebui să fie considerate deşeuri produsele textile, asociate textilelor şi de încălţăminte uzate care sunt predate direct de utilizatorii finali şi considerate ca fiind adecvate pentru reutilizare la punctul de colectare în baza unei evaluări profesioniste efectuate de către operatorii care le pregătesc pentru reutilizare sau de către entităţile din sectorul economiei sociale. Întrucât utilizatorul final nu este instruit să facă distincţia între articolele reutilizabile şi cele reciclabile, este necesară o evaluare profesionistă. O evaluare profesionistă înseamnă că decizia finală de a clasifica produsele textile, asociate textilelor şi de încălţăminte uzate ca fiind adecvate pentru reutilizare nu este lăsată la latitudinea utilizatorului final, ci a persoanelor care recepţionează produsele utilizate la punctul de colectare şi care beneficiază de cursuri de formare sau orientări pentru a asigura o evaluare adecvată. Atunci când reutilizarea, pregătirea pentru reutilizare sau reciclarea nu este posibilă din punct de vedere tehnic, ar trebui să se aplice în continuare ierarhia deşeurilor, evitându-se eliminarea în depozite de deşeuri dacă este posibil, în special în cazul textilelor biodegradabile care reprezintă o sursă de emisii de metan, şi realizându-se recuperarea energiei atunci când se recurge la incinerare.

(50)Exporturile de produse textile uzate evaluate ca fiind adecvate pentru reutilizare şi de deşeuri textile către destinaţii din afara Uniunii au crescut constant în ultima vreme, exporturile reprezentând cel mai mare procent pe piaţa reutilizării textilelor postconsum generate în Uniune. Având în vedere că se preconizează o creştere semnificativă a cantităţii de deşeuri textile care vor fi colectate după introducerea colectării separate până în 2025, este important ca, în scopul asigurării unui nivel ridicat de protecţie a mediului, să se intensifice eforturile de combatere a expedierilor ilegale către ţări terţe a deşeurilor deghizate în non-deşeuri. Pe baza Regulamentului (UE) 2024/1157 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹⁶) şi pentru a se asigura gestionarea durabilă a textilelor postconsum şi a combate expedierile ilegale de deşeuri, ar trebui să se prevadă ca toate produsele textile, asociate textilelor şi de încălţăminte uzate care au fost colectate separat să facă obiectul unei operaţiuni de sortare înainte de expediere. În plus, ar trebui să se prevadă ca toate produsele textile, asociate textilelor şi de încălţăminte uzate colectate separat să fie considerate deşeuri şi să facă obiectul legislaţiei Uniunii privind deşeurile, inclusiv al legislaţiei Uniunii privind expedierile de deşeuri, până în momentul în care au fost supuse unei operaţiuni de sortare de către un operator instruit în sortarea în vederea reutilizării şi a reciclării, care le poate clasifica drept adecvate pentru reutilizare. Sortarea ar trebui să se efectueze în conformitate cu cerinţele armonizate privind sortarea, care generează fracţiuni reutilizabile de înaltă calitate ce satisfac nevoile pieţelor destinatare de produse textile de ocazie din Uniune şi de la nivel mondial, şi prin stabilirea unor criterii de diferenţiere între produsele uzate evaluate ca fiind adecvate pentru reutilizare şi deşeuri. Expedierile de produse textile, asociate textilelor şi de încălţăminte uzate evaluate ca fiind adecvate pentru reutilizare ar trebui să fie însoţite de informaţii care să demonstreze că articolele respective sunt rezultatul unei operaţiuni de sortare sau de pregătire pentru reutilizare, împreună cu informaţii despre întreprinderea responsabilă pentru această operaţie în vederea creşterii transparenţei şi responsabilităţii procesului, precum şi că articolele sunt adecvate pentru reutilizare. Atât organizaţiile care implementează răspunderea extinsă a producătorilor, cât şi entităţile din sectorul economiei sociale ar trebui să raporteze cu privire la exportul de produse textile, asociate textilelor şi de încălţăminte care au statutul de deşeu şi cu privire la exportul de produse textile, asociate textilelor şi de încălţăminte uzate evaluate ca fiind adecvate pentru reutilizare, ceea ce ar permite statelor membre să monitorizeze astfel de exporturi în vederea unei mai bune înţelegeri a lanţului valoric al textilelor.

(51)Pentru a îndeplini obiectivele prevăzute în prezenta directivă, statele membre ar trebui să îşi evalueze şi adapteze programele de prevenire a generării de deşeuri alimentare în vederea includerii de noi măsuri, după caz, cu implicarea mai multor parteneri din sectorul public şi din cel privat, inclusiv a producătorilor, distribuitorilor, furnizorilor, comercianţilor cu amănuntul şi furnizorilor de servicii alimentare, precum şi a actorilor din sectorul economiei sociale şi a organizaţiilor pentru protecţia mediului şi a consumatorilor, întreprinzând acţiuni coordonate adaptate pentru a aborda punctele critice specifice, precum şi atitudinile şi comportamentele care conduc la generarea de deşeuri alimentare. În pregătirea acestor programe, statele membre s-ar putea inspira din recomandările formulate de Grupul de dezbatere al cetăţenilor privind deşeurile de alimente, din compendiul Forumului european al consumatorilor privind deşeurile alimentare, care conţine instrumente, bune practici şi recomandări pentru reducerea risipei alimentare, precum şi din schimburile din cadrul Platformei UE privind pierderile alimentare şi risipa de alimente.

(52)Responsabilitatea clară şi guvernanţa măsurilor de prevenire a deşeurilor alimentare sunt esenţiale pentru a asigura coordonarea eficace a acţiunilor menite să impulsioneze schimbarea şi să asigure atingerea obiectivelor stabilite în prezenta directivă. Având în vedere că este vorba de o agendă comună pentru multe dintre autorităţile statelor membre şi că există o mare diversitate de părţi interesate implicate în combaterea generării de deşeuri alimentare în statele membre, este nevoie să se desemneze o autoritate competentă care să fie responsabilă de coordonarea generală a acţiunilor la nivel naţional.

(53)Ar trebui să fie îmbunătăţită granularitatea informaţiilor privind gestionarea textilelor municipale postconsum la nivelul Uniunii, cu scopul de a monitoriza mai eficient reutilizarea produselor, inclusiv reutilizarea textilelor şi pregătirea acestora pentru reutilizare, inclusiv în vederea eventualei stabiliri a unor obiective de performanţă în viitor. Datele privind reutilizarea şi pregătirea pentru reutilizare reprezintă fluxuri de date esenţiale pentru monitorizarea decuplării generării de deşeuri de creşterea economică şi pentru tranziţia către o economie circulară, durabilă şi favorabilă incluziunii. Prin urmare, fluxurile de date în cauză ar trebui să fie gestionate de Agenţia Europeană de Mediu.

(55)Decizia delegată (UE) 2019/1597 stabileşte o metodologie comună şi cerinţele minime de calitate pentru măsurarea uniformă a nivelurilor de deşeuri alimentare, în conformitate cu articolul 9 alineatul (8) din Directiva 2008/98/CE. În vederea îmbunătăţirii calităţii, fiabilităţii şi comparabilităţii datelor raportate de statele membre cu privire la nivelurile de deşeuri alimentare, inclusiv printr-o consolidare sporită a consecvenţei metodelor de măsurare utilizate de statele membre, competenţa de a adopta acte delegate prevăzută în dispoziţia respectivă ar trebui să fie delegată în continuare Comisiei. Din motive de claritate, această împuternicire ar trebui să fie prevăzută, cu adaptări minore, într-un nou articol, care să abordeze în mod specific prevenirea generării de deşeuri alimentare.

(56)Pentru a alinia codurile NC enumerate în Directiva 2008/98/CE la codurile NC enumerate în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87, ar trebui să fie delegată Comisiei competenţa de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE, în ceea ce priveşte modificarea anexei IVc la Directiva 2008/98/CE. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experţi, iar consultările respective să se desfăşoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituţional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (¹⁷). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European şi Consiliul primesc toate documentele în acelaşi timp cu experţii din statele membre, iar experţii acestor instituţii au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experţi ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(57)În vederea asigurării unor condiţii uniforme pentru punerea în aplicare a Directivei 2008/98/CE, ar trebui să fie conferite competenţe de executare Comisiei în ceea ce priveşte un format armonizat pentru înregistrarea în registrul producătorilor de produse textile, asociate textilelor sau de încălţămintea şi criterii de modulare a taxelor pentru răspunderea extinsă a producătorilor în cazul textilelor şi un factor de corecţie prin care să se ţină seama de creşterea sau scăderea turismului în raport cu perioada de referinţă aferentă obiectivului de reducere a deşeurilor alimentare stabilit în prezenta directivă pentru comerţul cu amănuntul şi alte forme de distribuţie de alimente, pentru restaurante şi servicii de alimentaţie şi pentru gospodării. Respectivele competenţe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹⁸).

(59)Este important ca punerea în aplicare de către statele membre a Directivei 1999/31/CE a Consiliului (¹⁹) să fie îmbunătăţită în mod substanţial şi rapid, pentru a se evita daunele aduse mediului în Uniune, inclusiv problemele transfrontaliere, cauzate de depozitarea ilegală a deşeurilor. Ca atare, Comisia ar trebui să evalueze Directiva 1999/31/CE pentru a analiza modalităţile de consolidare a punerii sale în aplicare şi să prezinte, după caz, o propunere legislativă de modificare a acesteia. În plus, în funcţie de rezultatul unei posibile actualizări a legislaţiei Uniunii privind deşeurile în urma viitorului act legislativ privind economia circulară, astfel cum se menţionează în Comunicarea Comisiei din 26 februarie 2025 intitulată "Pactul pentru o industrie curată: o foaie de parcurs comună pentru competitivitate şi decarbonizare", Comisia ar trebui să evalueze Directiva 2008/98/CE şi să prezinte, după caz, o propunere legislativă. În contextul evaluării respective şi dată fiind lipsa actuală de date fiabile cu privire la deşeurile de produse textile, asociate textilelor şi de încălţăminte şi la finanţarea schemelor de răspundere extinsă a producătorilor care urmează să fie instituite de statele membre, Comisia ar trebui să evalueze în primul rând posibilitatea de stabilire a unor obiective referitoare la prevenirea generării de deşeuri, la colectare, la pregătirea pentru reutilizare şi la reciclare; în al doilea rând, Comisia ar trebui să verifice dacă schemele naţionale de răspundere extinsă a producătorilor pentru produse textile, asociate textilelor şi de încălţăminte sunt finanţate în mod eficace, inclusiv dacă operatorii comerciali din domeniul reutilizării ar putea contribui financiar la finanţarea schemelor de răspundere extinsă a producătorilor. În plus, Comisia ar trebui de asemenea să evalueze posibilitatea ca statele membre să instituie o sortare prealabilă a deşeurilor municipale mixte pentru a se evita ca deşeurile care ar putea fi recuperate în vederea pregătirii pentru reutilizare sau reciclare să fie trimise la incinerare sau aruncate în depozite de deşeuri.

(60)Întrucât obiectivele prezentei directive, şi anume îmbunătăţirea sustenabilităţii din punctul de vedere al mediului a gestionării deşeurilor alimentare şi a textilelor uzate şi a deşeurilor textile şi asigurarea liberei circulaţii a textilelor uzate şi a deşeurilor textile pe piaţa internă, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea şi efectele acţiunii, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarităţii, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporţionalităţii, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezenta directivă nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor respective,

Art. 1: Modificarea Directivei 2008/98/CE

1.La articolul 2 alineatul (1), litera (a) se înlocuieşte cu următorul text:

2.La articolul 3, se introduc următoarele puncte:

Sintagma «producător de produse textile, asociate textilelor sau de încălţăminte enumerate în anexa IVc» nu include nici fabricanţii, importatorii sau distribuitorii sau alte persoane fizice sau juridice care furnizează pe piaţă produse textile, asociate textilelor sau de încălţăminte uzate enumerate în anexa IVc evaluate ca fiind adecvate pentru reutilizare sau produse textile, asociate textilelor sau de încălţăminte enumerate în anexa IVc derivate din astfel de produse uzate sau din deşeuri de astfel de produse ori din părţi ale acestora, nici croitorii independenţi care confecţionează articole personalizate;

4.Se introduce următorul articol:

b) identificarea şi abordarea ineficienţelor în funcţionarea lanţului alimentar şi sprijinirea cooperării între toţi actorii, asigurând totodată distribuţia echitabilă a costurilor şi a beneficiilor măsurilor de prevenire, care pot include combaterea practicilor de piaţă care sunt la originea deşeurilor alimentare, precum şi sprijinirea comercializării şi a utilizării produselor pentru care s-a acordat o derogare de la articolul 76 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*6) în temeiul alineatului (4) de la articolul respectiv, numai în condiţiile sub rezerva cărora a fost acordată o astfel de derogare, după caz;

Statele membre se asigură că toţi actorii relevanţi din lanţul alimentar se implică în prevenirea generării de deşeuri alimentare de-a lungul lanţului de aprovizionare respectiv, proporţional cu capacitatea şi rolul lor, punând un accent special pe evitarea unui impact disproporţionat asupra întreprinderilor mici şi mijlocii. După ce se consultă cu băncile de alimente şi cu alte organizaţii de redistribuire a alimentelor, statele membre iau măsuri, după caz, sprijinindu-se pe orice eventual sistem naţional de donare de alimente deja existent, pentru a se asigura că operatorii economici identificaţi de statele membre ca jucând un rol major în prevenirea şi generarea de deşeuri alimentare propun acorduri de donaţie băncilor de alimente şi altor organizaţii de redistribuire a alimentelor, astfel încât să faciliteze donarea de alimente nevândute care sunt sigure pentru consumul uman, la un cost rezonabil pentru operatorii economici.

(5) În cazul în care, în ceea ce priveşte obiectivele de reducere a deşeurilor alimentare, un stat membru este în măsură să furnizeze date pentru un an anterior anului 2021 care au fost colectate utilizând metodele prevăzute în Decizia delegată (UE) 2019/1597 a Comisiei (^*8) sau, pentru anii anteriori anului 2020, utilizând metode comparabile cu metodologia şi cerinţele minime de calitate pentru măsurarea uniformă a nivelurilor de deşeuri alimentare prevăzute în decizia delegată respectivă, statul membru poate utiliza un an anterior ca perioadă de referinţă. Până la 17 aprilie 2027, statul membru notifică Comisiei şi celorlalte state membre intenţia sa de a utiliza un an anterior şi, pentru un an anterior anului 2020, furnizează Comisiei datele şi metodele de măsurare utilizate pentru colectarea lor şi pune datele şi metodele de măsurare respective la dispoziţia publicului.

(6) Pentru a sprijini statele membre să-şi îndeplinească obiectivele de reducere a deşeurilor alimentare prevăzute la alineatul (4) litera (b), până la 17 octombrie 2027, Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabileşte un factor de corecţie pentru a ţine seama de creşterea sau scăderea turismului în raport cu perioada de referinţă pentru stabilirea obiectivelor de reducere a deşeurilor alimentare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 39 alineatul (2).

7.Se introduc următoarele articole:

(3) Statele membre se asigură că un producător, astfel cum este definit la articolul 3 punctul 4b litera (d), stabilit într-un alt stat membru şi care pune la dispoziţie pentru prima dată pe teritoriul lor produse textile, asociate textilelor sau de încălţăminte enumerate în anexa IVc numeşte, prin mandat scris, o persoană fizică sau juridică stabilită pe teritoriul lor drept reprezentant al său autorizat în scopul îndeplinirii, pe teritoriul lor, a obligaţiilor ce revin unui producător în cadrul schemei de răspundere extinsă a producătorilor.

Statele membre pot prevedea ca un producător, astfel cum este definit la articolul 3 punctul 4b litera (d), stabilit într-o ţară terţă şi care pune la dispoziţie pentru prima dată pe teritoriul lor produse textile, asociate textilelor sau de încălţăminte enumerate în anexa IVc, să numească, prin mandat scris, o persoană fizică sau juridică stabilită pe teritoriul lor drept reprezentant al său autorizat în scopul îndeplinirii obligaţiilor producătorilor legate de schema de răspundere extinsă a producătorilor pe teritoriul lor.

(4) Statele membre se asigură că, în cazul în care un producător, astfel cum este definit la articolul 3 punctul 4b litera (d), doreşte acest lucru, eventualele obligaţii în temeiul alineatului (3) de la prezentul articol, pot fi îndeplinite, în numele producătorului, de o organizaţie care implementează răspunderea extinsă a producătorilor numită prin mandat scris. În cazul în care un astfel de producător a numit o organizaţie care implementează răspunderea extinsă a producătorilor, organizaţia respectivă îndeplineşte mutatis mutandis obligaţiile prevăzute la prezentul articol, cu excepţia cazului în care statul membru prevede altfel.

(10) Statele membre se asigură că producătorii de produse textile, asociate textilelor sau de încălţăminte enumerate în anexa IVc acoperă costurile menţionate la alineatul (8) de la prezentul articol în ceea ce priveşte produsele textile, asociate textilelor şi de încălţăminte enumerate în anexa IVc, uzate şi care au statutul de deşeu, care sunt depozitate la punctele de colectare înfiinţate în conformitate cu articolul 22c alineatele (8) şi (11), în cazul în care aceste produse - inclusiv orice produse textile, asociate textilelor şi de încălţăminte uzate şi care au statutul de deşeu colectate eventual prin sisteme private de reprimire şi apoi cumulate cu textilele colectate în conformitate cu articolul 22c alineatul (8) - au fost puse la dispoziţie pe piaţă pentru prima dată începând cu 16 octombrie 2025 dacă, la data respectivă, în statul membru în cauză este deja instituită o schemă de răspundere extinsă a producătorilor pentru produsele textile, asociate textilelor şi de încălţăminte enumerate în anexa IVc, în conformitate cu articolele 8 şi 8a.

(11) Statele membre se asigură că producătorii de produse textile, asociate textilelor sau de încălţăminte enumerate în anexa IVc acoperă costurile menţionate la alineatul (8) de la prezentul articol în ceea ce priveşte produsele textile, asociate textilelor şi de încălţăminte enumerate în anexa IVc, uzate şi care au statutul de deşeu, care sunt depozitate la punctele de colectare înfiinţate în conformitate cu articolul 22c alineatele (8) şi (11), în cazul în care aceste produse - inclusiv orice produse textile, asociate textilelor şi de încălţăminte uzate şi care au statutul de deşeu colectate eventual prin sisteme private de reprimire şi apoi cumulate cu textilele colectate în conformitate cu articolul 22c alineatul (8) - au fost puse la dispoziţie pe piaţă pentru prima dată:

(13) În scopul respectării articolului 30 alineatul (1) literele (d) şi (e) din Regulamentul (UE) 2022/2065, statele membre se asigură că furnizorii de platforme online care intră sub incidenţa capitolului III secţiunea 4 din regulamentul respectiv şi care permit consumatorilor să încheie contracte la distanţă cu producători care oferă consumatorilor aflaţi în Uniune produse textile, asociate textilelor sau de încălţăminte enumerate în anexa IVc obţin de la producători, înainte de a le permite acestora să le folosească serviciile, următoarele informaţii:

(15) Statele membre adoptă măsuri pentru a se asigura că producătorii care furnizează produse textile, asociate textilelor sau de încălţăminte enumerate în anexa IVc către utilizatori finali situaţi în Uniune pun la dispoziţia furnizorilor de servicii de logistică informaţiile menţionate la alineatul (13) la momentul încheierii contractului dintre furnizorul de servicii de logistică şi producător, pentru oricare dintre serviciile menţionate la articolul 3 punctul 11 din Regulamentul (UE) 2019/1020.

(16) Statele membre se asigură că, la primirea informaţiilor menţionate la alineatul (15) şi la momentul încheierii contractului dintre furnizorul de servicii de logistică şi producător pentru oricare dintre serviciile menţionate la articolul 3 punctul 11 din Regulamentul (UE) 2019/1020, furnizorul de servicii de logistică depune toate eforturile pentru a evalua dacă informaţiile menţionate la alineatul (15) de la prezentul articol sunt fiabile şi complete, prin utilizarea oricărei baze de date sau interfeţe online oficiale accesibile în mod liber puse la dispoziţie de un stat membru sau de Uniune sau prin solicitări adresate producătorului de a furniza documente justificative din surse fiabile. În sensul prezentei directive, producătorii sunt răspunzători pentru exactitatea informaţiilor furnizate.

a) în cazul în care furnizorul de servicii de logistică are motive să creadă despre orice informaţie menţionată la alineatul (15) obţinută de la producătorul în cauză că este inexactă, incompletă sau neactualizată, sau obţine suficiente indicaţii în acest sens, furnizorul de servicii de logistică respectiv solicită producătorului în cauză să corecteze, să completeze sau să actualizeze informaţiile respective, fără întârziere sau în termenul stabilit în dreptul Uniunii şi în dreptul intern; şi

b) în cazul în care producătorul nu corectează, nu completează sau nu actualizează informaţiile respective, furnizorul de servicii de logistică suspendă rapid prestarea serviciului său către producătorul respectiv în ceea ce priveşte furnizarea de produse textile, asociate textilelor sau de încălţăminte enumerate în anexa IVc către utilizatorii finali situaţi în Uniune, până la respectarea integrală a solicitării; furnizorul de servicii de logistică informează producătorul cu privire la motivele suspendării.

(17) Fără a aduce atingere articolului 4 din Regulamentul (UE) 2019/1150 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*11), în cazul în care un furnizor de servicii de logistică suspendă prestarea serviciului său în temeiul alineatului (16) de la prezentul articol, statele membre se asigură că producătorul în cauză are dreptul de a contesta suspendarea impusă de furnizorul de servicii de logistică în faţa unei instanţe din unul dintre statele membre în care este stabilit furnizorul de servicii de logistică.

Comisia creează un site web cu linkuri către toate registrele naţionale ale producătorilor pentru a facilita înregistrarea producătorilor în toate statele membre. Statele membre informează Comisia despre linkul către registrele lor naţionale ale producătorilor în termen de 30 de zile de la lansarea registrelor respective. Informaţiile din fiecare registru al producătorilor sunt uşor accesibile, disponibile publicului în mod gratuit, pot fi citite automat, sortate şi căutate şi respectă standardele de utilizare liberă de către terţi. Punerea la dispoziţie de informaţii în temeiul prezentului articol nu aduce atingere asigurării confidenţialităţii informaţiilor sensibile din punct de vedere comercial şi industrial, în conformitate cu dreptul Uniunii relevant şi cu dreptul intern relevant.

d) numele, codul poştal, localitatea, strada şi numărul, ţara, numărul de telefon, dacă este cazul, adresa de internet, adresa de e-mail şi codul naţional de identificare al organizaţiei care implementează răspunderea extinsă a producătorilor, numărul din registrul comerţului sau un număr de înregistrare oficial echivalent, numărul de identificare fiscală la nivelul Uniunii sau la nivel naţional al organizaţiei care implementează răspunderea extinsă a producătorilor şi mandatul producătorului reprezentat;

(8) Statele membre solicită producătorului sau, după caz, reprezentantului autorizat pentru răspunderea extinsă a producătorilor ori organizaţiei care implementează răspunderea extinsă a producătorilor să notifice autorităţii competente, fără întârzieri nejustificate, orice modificare a informaţiilor conţinute în înregistrare în conformitate cu alineatul (4) litera (d) şi orice încetare definitivă a punerii la dispoziţie pe piaţă pentru prima dată a produselor textile, asociate textilelor sau de încălţăminte menţionate în înregistrare. Producătorii a căror existenţă încetează sunt radiaţi din registrul producătorilor.

(9) În cazul în care informaţiile din registrul producătorilor nu sunt accesibile publicului, statele membre se asigură că accesul la registrul producătorilor este acordat gratuit pentru furnizorii de platforme online care permit consumatorilor să încheie contracte la distanţă cu producători şi cu furnizori de servicii de logistică care încheie contracte pentru oricare dintre serviciile menţionate la articolul 3 punctul 11 din Regulamentul (UE) 2019/1020 cu producători care oferă utilizatorilor finali produse textile, asociate textilelor sau de încălţăminte enumerate în anexa IVc.

(3) Statele membre stabilesc criterii privind calificările pe care organizaţiile care implementează răspunderea extinsă a producătorilor trebuie să le deţină pentru a li se încredinţa sarcina îndeplinirii obligaţiilor în materie de răspundere extinsă a producătorilor în numele producătorilor. În mod deosebit, statele membre impun organizaţiilor care implementează răspunderea extinsă a producătorilor să demonstreze că deţin expertiza necesară în materie de gestionare a deşeurilor şi de sustenabilitate.

(4) Statele membre pot obţine o derogare de la obligaţia prevăzută la alineatul (3), cu condiţia ca, înainte de 16 octombrie 2025, să fi stabilit deja criterii care să asigure că unei organizaţii care implementează răspunderea extinsă a producătorilor i se poate încredinţa sarcina îndeplinirii obligaţiilor în materie de răspundere extinsă a producătorilor în numele producătorilor numai în cazul în care aceasta demonstrează că deţine expertiza necesară în domeniul gestionării deşeurilor, iar criteriile respective asigură faptul că organizaţia care implementează răspunderea extinsă a producătorilor va gestiona deşeurile în mod sustenabil şi va limita impactul gestionării deşeurilor asupra mediului.

a) se bazează pe greutatea şi, după caz, pe cantitatea produselor în cauză şi, în cazul produselor textile, asociate textilelor şi de încălţăminte enumerate în anexa IVc, sunt modulate în funcţie de cerinţele de proiectare ecologică adoptate în temeiul Regulamentului (UE) 2024/1781 care sunt cele mai relevante pentru prevenirea generării de deşeuri provenite din produse textile, asociate textilelor şi de încălţăminte şi pentru tratarea acestora în concordanţă cu ierarhia deşeurilor şi de metodologiile de măsurare corespunzătoare pentru criteriile respective, adoptate în temeiul regulamentului respectiv sau pe baza altor acte legislative ale Uniunii care stabilesc criterii de sustenabilitate şi metode de măsurare armonizate pentru produsele textile, asociate textilelor şi de încălţăminte şi care asigură îmbunătăţirea sustenabilităţii din punctul de vedere al mediului şi a circularităţii respectivelor produse;

(6) În situaţiile în care este oportun să se abordeze practicile din domeniul modei de consum şi al celei de consum ultrarapid şi generarea aferentă de deşeuri excesive din produse textile, asociate textilelor şi de încălţăminte enumerate în anexa IVc, statele membre pot solicita organizaţiilor care implementează răspunderea extinsă a producătorilor să moduleze contribuţia financiară în funcţie de practicile producătorilor în ceea ce priveşte produsele textile, asociate textilelor şi de încălţăminte enumerate în anexa IVc, luând în calcul durata de viaţă a produsului care rezultă din astfel de practici, durata de viaţă utilă a produselor respective dincolo de primul utilizator şi contribuţia la circularitatea în buclă închisă a produselor respective, prin transformarea deşeurilor textile în materii prime pentru noi lanţuri de producţie.

(7) Atunci când este necesar pentru a se evita denaturarea pieţei interne şi a asigura corelarea cu cerinţele în materie de proiectare ecologică adoptate în temeiul articolului 4 coroborat cu articolul 5 din Regulamentul (UE) 2024/1781, Comisia adoptă acte de punere în aplicare de stabilire a criteriilor de modulare a taxelor în vederea aplicării alineatului (5) litera (a) şi a alineatului (6) de la prezentul articol. Respectivele acte de punere în aplicare, care nu vizează stabilirea precisă a nivelului contribuţiilor, se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 39 alineatul (2) din prezenta directivă.

(8) Statele membre se asigură că organizaţiile care implementează răspunderea extinsă a producătorilor instituie un sistem de colectare separată a produselor textile, asociate textilelor şi de încălţăminte enumerate în anexa IVc, uzate şi care au statutul de deşeu, indiferent de natura, compoziţia materialului, starea, numele, denumirea comercială, marca sau originea acestora, pe teritoriul statului membru pe a cărui piaţă sunt puse la dispoziţie produsele respective pentru prima dată. Sistemul de colectare separată:

a) oferă actorilor menţionaţi la alineatul (9) litera (a) colectarea unor astfel de produse textile, asociate textilelor şi de încălţăminte uzate şi care au statutul de deşeu şi prevăd mecanismele practice necesare pentru colectarea şi transportul respectivelor produse textile, asociate textilelor şi de încălţăminte uzate şi care au statutul de deşeu, inclusiv punerea la dispoziţie, cu titlu gratuit, a unor containere adecvate de colectare şi de transport, la punctele de colectare care fac parte din sistemul de colectare al organizaţiei care implementează răspunderea extinsă a producătorilor;

b) asigură, cu titlu gratuit, colectarea unor astfel de produse textile, asociate textilelor şi de încălţăminte uzate şi care au statutul de deşeu colectate prin punctele de colectare care fac parte din sistemul de colectare al organizaţiei care implementează răspunderea extinsă a producătorilor, cu o frecvenţă adaptată la suprafaţa acoperită şi la volumul unor astfel de produse textile, asociate textilelor şi de încălţăminte uzate şi care au statutul de deşeu colectate în mod obişnuit prin intermediul punctelor de colectare respective;

c) asigură, cu titlu gratuit, colectarea deşeurilor pe care entităţile din sectorul economiei sociale şi alţi actori le generează pornind de la produsele textile, asociate textilelor şi de încălţăminte colectate prin punctele de colectare care fac parte din sistemul de colectare al organizaţiei care implementează răspunderea extinsă a producătorilor, prin coordonare între organizaţia care implementează răspunderea extinsă a producătorilor şi entităţile din sectorul economiei sociale şi astfel de alţi actori.

a) constă în puncte de colectare înfiinţate de organizaţiile care implementează răspunderea extinsă a producătorilor şi de operatorii care se ocupă de gestionarea deşeurilor în numele acestora, în cooperare cu unul sau mai mulţi dintre următorii actori: entităţi din sectorul economiei sociale, comercianţi cu amănuntul, autorităţi publice sau părţi terţe care efectuează în numele acestor autorităţi colectarea produselor textile, asociate textilelor şi de încălţăminte enumerate în anexa IVc, uzate şi care au statutul de deşeu, precum şi operatori de puncte de colectare voluntară;

(11) Fără a aduce atingere alineatului (8) literele (a) şi (b) şi alineatului (9) litera (a), statele membre se asigură că entităţile din sectorul economiei sociale sunt autorizate să menţină şi să exploateze propriile puncte de colectare separată şi că li se acordă un tratament egal sau preferenţial în ceea ce priveşte amplasarea punctelor de colectare separată. Statele membre se asigură că entităţile din sectorul economiei sociale care fac parte din sistemul de colectare în conformitate cu alineatul (9) litera (a) nu sunt obligate să predea organizaţiei care implementează răspunderea extinsă a producătorilor produsele textile, asociate textilelor şi de încălţăminte enumerate în anexa IVc, uzate şi care au statutul de deşeu, pe care le-au colectat.

(14) Statele membre se asigură că, pe lângă informaţiile menţionate la articolul 8a alineatul (2), organizaţiile care implementează răspunderea extinsă a producătorilor pun la dispoziţia utilizatorilor finali următoarele informaţii privind consumul durabil, inclusiv opţiunile de vânzare ca produse de ocazie, reutilizarea şi gestionarea la sfârşitul ciclului de viaţă a textilelor şi încălţămintei în ceea ce priveşte produsele textile, asociate textilelor şi de încălţăminte enumerate în anexa IVc pe care producătorii le pun la dispoziţie pe piaţă pentru prima dată:

e) impactul asupra mediului, a sănătăţii umane, precum şi a drepturilor sociale şi a drepturilor omului al producţiei de textile, în special al consumului şi al practicilor modei de consum, al reciclării şi al altor operaţiuni de valorificare şi eliminare, precum şi al aruncării necorespunzătoare a produselor textile, asociate textilelor şi de încălţăminte care au statutul de deşeu, cum ar fi aruncarea pe domeniul public sau împreună cu deşeurile municipale mixte, precum şi măsurile luate pentru a atenua impactul asupra mediului şi a sănătăţii umane.

(16) În cazul în care, într-un stat membru, mai multor organizaţii care implementează răspunderea extinsă a producătorilor li se încredinţează sarcina de a îndeplini obligaţiile în materie de răspundere extinsă a producătorilor în numele acestora din urmă, statele membre se asigură că aceste organizaţii care implementează răspunderea extinsă a producătorilor acoperă întregul teritoriu al statului membru, în scopul asigurării unei calităţi uniforme a serviciului pe tot teritoriul, în ceea ce priveşte sistemul de colectare separată a produselor textile, asociate textilelor şi de încălţăminte uzate şi care au calitatea de deşeu enumerate în anexa IVc.

Statele membre desemnează autoritatea competentă sau numesc o parte terţă independentă care să supravegheze dacă organizaţiile care implementează răspunderea extinsă a producătorilor îşi îndeplinesc obligaţiile în mod coordonat şi în conformitate cu dreptul Uniunii în domeniul concurenţei. Statele membre în care sarcina de a îndeplini obligaţiile în materie de responsabilitate extinsă a producătorilor în numele acestora din urmă îi este încredinţată unei singure organizaţii care implementează răspunderea extinsă a producătorilor pot desemna autoritatea competentă sau pot numi o parte terţă independentă care să supravegheze dacă organizaţia respectivă îşi îndeplineşte obligaţiile în conformitate cu dreptul Uniunii în domeniul concurenţei.

(20) Statele membre se asigură că organizaţiile care implementează răspunderea extinsă a producătorilor pun anual la dispoziţia autorităţilor competente informaţiile menţionate la alineatul (18) literele (a) şi (b), inclusiv informaţiile relevante menţionate la alineatul (18) litera (a) solicitate anual producătorilor de produse textile, asociate textilelor sau de încălţăminte enumerate în anexa IVc care au fost puse la dispoziţie pe piaţă pentru prima dată. Statele membre se asigură că organizaţiile care implementează răspunderea extinsă a producătorilor precizează cantitatea, exprimată în greutate, în legătură cu informaţiile menţionate la alineatul (18) litera (a) punctele (iii), (iv) şi (v).

(1) Statele membre se asigură că infrastructura de colectare, încărcare şi descărcare, transport şi depozitare, precum şi operaţiunile care includ manipularea textilelor uzate şi a deşeurilor textile şi procesele ulterioare de sortare şi tratare sunt protejate împotriva fenomenelor meteorologice adverse şi a altor surse potenţiale de contaminare, pentru a preveni deteriorarea şi contaminarea încrucişată a textilelor uzate şi care au statutul de deşeu colectate. Textilele uzate şi deşeurile textile colectate separat fac obiectul unei verificări profesioniste la punctul de colectare separată sau la instalaţia de sortare pentru a se identifica şi îndepărta articolele sau materialele nevizate sau substanţele care reprezintă o potenţială sursă de contaminare.

În ceea ce priveşte textilele care nu se regăsesc printre produsele enumerate în anexa IVc, precum şi produsele textile, asociate textilelor şi de încălţăminte enumerate în anexa IVc nevândute şi aruncate, statele membre se asigură că diferitele fracţiuni de materiale textile şi articole textile sunt păstrate separat la punctul de generare a deşeurilor, în cazul în care o astfel de separare facilitează reutilizarea ulterioară, pregătirea pentru reutilizare sau reciclarea, inclusiv reciclarea de tip fibră la fibră în cazul în care progresul tehnologic permite acest lucru. Această separare se realizează într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor, pentru a maximiza recuperarea resurselor şi beneficiile pentru mediu.

b) operaţiunile de sortare în vederea reutilizării sortează produsele textile, asociate textilelor şi de încălţăminte la un nivel corespunzător de granularitate, făcând posibilă sortarea fiecărui articol individual, astfel încât să se separe fracţiunile adecvate pentru reutilizare directă de cele care urmează să facă obiectul unor operaţiuni suplimentare de pregătire pentru reutilizare, şi vizează o piaţă specifică a reutilizării aplicând criterii de sortare actualizate relevante pentru piaţa destinatară;

(6) Până la data de 1 ianuarie 2026 şi, ulterior, o dată la cinci ani, statele membre efectuează o anchetă privind compoziţia deşeurilor municipale mixte colectate pentru a determina ponderea produselor textile, asociate textilelor şi de încălţăminte care au statutul de deşeu din acestea, după caz, în conformitate cu codurile NC menţionate în anexa IVc. Statele membre se asigură că, pe baza informaţiilor obţinute, autorităţile competente pot solicita organizaţiilor care implementează răspunderea extinsă a producătorilor să ia măsuri corective pentru a-şi extinde reţeaua de puncte de colectare şi să desfăşoare campanii de informare în conformitate cu articolul 22c alineatele (14) şi (15). Statele membre se asigură că rezultatele acestor anchete sunt puse la dispoziţia publicului.

(7) Statele membre se asigură că, pentru a se face distincţia între produsele textile, asociate textilelor şi de încălţăminte uzate evaluate ca fiind adecvate pentru reutilizare şi produsele textile, asociate textilelor şi de încălţăminte care au statutul de deşeu, expedierile de produse textile, asociate textilelor şi de încălţăminte uzate evaluate ca fiind adecvate pentru reutilizare şi suspectate a fi deşeuri pot fi inspectate de autorităţile competente ale statelor membre pentru a se verifica respectarea cerinţelor minime stabilite la alineatele (8) şi (9) pentru expedierile de produse textile, asociate textilelor şi de încălţăminte enumerate în anexa IVc uzate evaluate ca fiind adecvate pentru reutilizare şi monitorizate în consecinţă.

b) dovada unei operaţiuni de sortare prealabile sau a unei evaluări profesioniste directe din care rezultă că produsele sunt adecvate pentru reutilizare, efectuate în conformitate cu prezentul articol şi, dacă sunt disponibile, criteriile adoptate în temeiul articolului 6 alineatul (2), sub forma unei copii a evidenţelor referitoare la fiecare balot din cadrul transportului şi a unui protocol care să conţină toate informaţiile din evidenţele prevăzute la alineatul (9) de la prezentul articol;

c) o declaraţie dată de persoana fizică sau juridică care deţine produsele textile, asociate textilelor şi de încălţăminte uzate evaluate ca fiind adecvate pentru reutilizare şi care organizează, cu titlu profesional, transportul produselor textile, asociate textilelor şi de încălţăminte uzate evaluate ca fiind adecvate pentru reutilizare, conform căreia niciunul dintre materialele din cadrul transportului nu constituie deşeuri, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 1.

(i)o descriere a articolului sau a articolelor prezent(e) în balot, care să conţină cu cea mai mare granularitate posibilă informaţii privind operaţiunile de sortare la care au fost supuse articolele textile în timpul operaţiunilor de sortare sau de pregătire pentru reutilizare, cum ar fi tipul articolelor de îmbrăcăminte, mărimea, culoarea, dacă sunt femeieşti sau bărbăteşti, compoziţia materialului şi oricare alte caracteristici relevante ce ar putea contribui la eficacitatea reutilizării;

(10) Statele membre se asigură că, în cazul în care autorităţile competente sau autorităţile implicate în inspecţii stabilesc că există suspiciunea că o expediere preconizată de produse textile, asociate textilelor şi de încălţăminte uzate evaluate ca fiind adecvate pentru reutilizare constă în deşeuri, costurile aferente analizelor, inspectării şi depozitării corespunzătoare a produselor textile, asociate textilelor sau de încălţăminte uzate evaluate ca fiind adecvate pentru reutilizare suspectate a fi deşeuri pot fi imputate producătorilor produselor textile, asociate textilelor sau de încălţăminte enumerate în anexa IVc, terţilor care acţionează în numele acestora sau altor persoane care organizează expedierea."

9.Se introduce următorul articol:

10.Articolul 37 se modifică după cum urmează:

(c)alineatul (7) se înlocuieşte cu următorul text:

"(7) Comisia adoptă acte de punere în aplicare care stabilesc formatul pentru raportarea datelor menţionate la alineatele (1), (3), (4) şi (5) de la prezentul articol. În scopul raportării privind punerea în aplicare a articolului 11 alineatul (2) literele (a) şi (b), statele membre utilizează formatul stabilit în Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 18 aprilie 2012 privind stabilirea unui chestionar pentru rapoartele statelor membre privind punerea în aplicare a Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind deşeurile. În scopul raportării privind deşeurile alimentare, la elaborarea formatului de raportare se ia în considerare metodologia elaborată în conformitate cu articolul 9a alineatul (3). Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 39 alineatul (2) din prezenta directivă."

11.Articolul 38a se modifică după cum urmează:

(a)alineatele (2) şi (3) se înlocuiesc cu următorul text:

"(2) Competenţa de a adopta acte delegate menţionată la articolul 7 alineatul (1), la articolul 9a alineatul (3), la articolul 11a alineatul (10), la articolul 27 alineatele (1) şi (4) şi la articolul 38 alineatele (2) şi (3) se conferă Comisiei pe o perioadă de cinci ani de la 4 iulie 2018. Competenţa de a adopta acte delegate menţionată la articolul 22a alineatul (5) se conferă Comisiei pe o perioadă de cinci ani de la 17 aprilie 2027. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competenţe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competenţe se prelungeşte tacit cu perioade de timp identice, cu excepţia cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cu cel puţin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3) Delegarea de competenţe menţionată la articolul 7 alineatul (1), la articolul 9a alineatul (3), la articolul 11a alineatul (10), la articolul 22a alineatul (5), la articolul 27 alineatele (1) şi (4) şi la articolul 38 alineatele (2) şi (3) poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competenţe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menţionată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare."

(b)alineatul (6) se înlocuieşte cu următorul text:

"(6) Un act delegat adoptat în temeiul articolului 7 alineatul (1), al articolului 9a alineatul (3), al articolului 11a alineatul (10), al articolului 22a alineatul (5), al articolului 27 alineatele (1) şi (4) şi al articolului 38 alineatele (2) şi (3) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European şi nici Consiliul nu au formulat obiecţii în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European şi Consiliu, sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European şi Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecţii. Respectivul termen se prelungeşte cu două luni la iniţiativa Parlamentului European sau a Consiliului."

13.Se introduce următorul articol:

(a) eficienţa responsabilităţii financiare şi organizaţionale a schemelor de răspundere extinsă a producătorilor pentru produsele textile, asociate textilelor şi de încălţăminte enumerate în anexa IVc, instituite în temeiul prezentei directive, sub aspectul acoperirii costurilor care decurg din aplicarea cerinţelor prevăzute în prezenta directivă, inclusiv o evaluare a posibilităţii de a solicita o contribuţie financiară din partea operatorilor comerciali din domeniul reutilizării, în special a celor de mari dimensiuni;

Art. 2: Transpunere

(1)Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 17 iunie 2027. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.

ANEXĂ:

Codul NC	Descriere
61 - toate codurile enumerate în cadrul capitolului	Îmbrăcăminte şi accesorii de îmbrăcăminte, tricotate sau croşetate
62 - toate codurile enumerate în cadrul capitolului	Îmbrăcăminte şi accesorii de îmbrăcăminte, altele decât cele tricotate sau croşetate
6301	Pături şi pleduri (cu excepţia 6301 10 00)
6302	Lenjerie de pat, de masă, de toaletă sau de bucătărie
6303	Transperante, perdele şi storuri de interior; draperii şi garnituri de pat
6304	Alte stofe de mobilă, cu excepţia celor de la poziţia 9404
6309	Îmbrăcăminte purtată sau uzată şi alte articole purtate sau uzate
6504	Pălării şi alte articole pentru acoperit capul, împletite sau confecţionate prin îmbinarea benzilor din orice material, fie că sunt sau nu căptuşite ori împodobite
6505	Pălării şi alte articole pentru acoperit capul, tricotate sau croşetate, confecţionate din dantelă, pâslă sau alte produse textile, sub formă de una sau mai multe bucăţi (dar nu din benzi), fie că sunt sau nu căptuşite ori împodobite; plase şi fileuri pentru păr din orice material, fie că sunt sau nu căptuşite ori împodobite

Codul NC	Descriere
4203	Îmbrăcăminte şi accesorii de îmbrăcăminte din piele naturală sau reconstituită (cu excepţia încălţămintei şi a acoperitoarelor de cap şi a părţilor lor şi a articolelor de la capitolul 95, de exemplu apărătorile de picior, măştile de scrimă)
6401	Încălţăminte etanşă cu tălpi exterioare şi feţe din cauciuc sau din material plastic, a cărei faţă nu a fost nici fixată de talpa exterioară prin coasere sau prin nituri, cuie, şuruburi, ştifturi sau dispozitive similare, nici formată din diferite părţi asamblate prin procedee similare
6402	Altă încălţăminte cu tălpi exterioare şi feţe din cauciuc sau din material plastic
6403	Încălţăminte cu tălpi exterioare din cauciuc, material plastic, piele naturală sau reconstituită şi cu feţe din piele naturală
6404	Încălţăminte cu tălpi exterioare din cauciuc, material plastic, piele naturală sau reconstituită şi cu feţe din materiale textile
6405	Altă încălţăminte"