Art. 23. - Prin derogare de la prevederile Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de la prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi de la prevederile cap. VI din Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, construcţia centralelor electrice eoliene offshore şi operarea acestora se desfăşoară cu respectarea următoarelor condiţii: - Legea 121/2024 privind energia eoliană offshore

M.Of. 421

În vigoare
Versiune de la: 8 Mai 2024
Art. 23
(1)Prin derogare de la prevederile Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de la prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi de la prevederile cap. VI din Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, construcţia centralelor electrice eoliene offshore şi operarea acestora se desfăşoară cu respectarea următoarelor condiţii:
a)descărcarea de sarcina arheologică a siturilor arheologice incluse în lista monumentelor istorice din perimetrul eolian offshore se realizează în baza operaţiunii de diagnostic arheologic, efectuate prin metode nonintruzive de investigare acustică cu sonarul cu scanare laterală - side scan sonar - sau cu sonarul multifascicul - multi-beam sonar - care va oferi imagini ale fundului mării şi cu profilatorul seismo-acustic - sub-bottom profiler - care va oferi imagini 2D până la o adâncime de minimum 3 metri în subsolul fundului mării; în funcţie de condiţiile amplasamentului, pot fi folosite şi alte metode;
b)raportul de diagnostic arheologic se întocmeşte de către instituţiile organizatoare ale cercetărilor arheologice prin personal de specialitate atestat şi înregistrat în registrul arheologilor;
c)descărcarea de sarcina arheologică se realizează numai pentru zona afectată de lucrările offshore şi numai în situaţia în care raportul de diagnostic arheologic nu a relevat vestigii arheologice subacvatice sau descoperiri arheologice;
d)declasarea totală sau parţială a siturilor arheologice incluse pe lista monumentelor istorice se realizează conform normelor în vigoare, aprobate de către Ministerul Culturii;
e)Ministerul Culturii emite ordinul privind declasarea monumentelor istorice în termen de maximum 60 de zile lucrătoare de la depunerea documentaţiei complete;
f)după finalizarea procedurii de descărcare de sarcină arheologică de către serviciile deconcentrate ale Ministerului Culturii, Institutul Naţional al Patrimoniului asigură radierea din Repertoriul Arheologic Naţional a porţiunii din situl arheologic;
g)situl arheologic cu privire la care s-a emis certificatul de descărcare de sarcină arheologică nu reprezintă zona cu patrimoniu arheologic în sensul art. 2 alin. (9)-(11) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi nu este asimilat unei zone de protecţie a monumentelor istorice sau a siturilor arheologice în sensul Legii nr. 422/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi în sensul Ordonanţei Guvernului nr. 43/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
h)în cazul în care raportul de diagnostic arheologic a relevat vestigii arheologice subacvatice sau descoperiri arheologice, titularul are obligaţia de a delimita o zonă de protecţie de 50 de metri în jurul acestora şi de a transmite aceste date serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii în termen de 72 de ore de la finalizarea operaţiunii de delimitare;
i)după comunicarea coordonatelor zonei delimitate potrivit dispoziţiilor lit. h), titularul poate continua lucrările offshore în orice alte zone în care nu au fost identificate vestigii arheologice subacvatice conform diagnosticului arheologic prin modificarea corespunzătoare a traseului lucrărilor offshore şi a aprobării de dezvoltare;
j)dacă prin lucrările offshore se identifică o descoperire arheologică întâmplătoare, titularul are obligaţia de a delimita zona cu patrimoniu arheologic evidenţiat întâmplător şi o zonă de protecţie de 50 de metri în jurul acesteia şi de a transmite aceste date serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii în termen de 72 de ore de la finalizarea operaţiunii de delimitare;
k)titularul are dreptul de a continua lucrările offshore în orice alte zone în care nu au fost identificate vestigii arheologice subacvatice conform diagnosticului arheologic prin modificarea corespunzătoare a traseului lucrărilor offshore şi a aprobării de dezvoltare.
(2)Pentru certificarea calităţii datelor obţinute în urma măsurătorilor prevăzute la alin. (1) lit. a), instituţiile organizatoare vor solicita Direcţiei hidrografice maritime un referat de specialitate privind calitatea colectării, editării şi prelucrării finale a datelor hidrografice şi oceanografice cu respectarea standardelor internaţionale în domeniu.