Nou § 126. - Decizia 372/2025 [A] în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept referitoare la menţinerea unităţii legale de infracţiune, în raport cu art. 157 alin. (2) din Codul penal, în cazul infracţiunii complexe prevăzute de art. 196 alin. (4) din Codul penal, când urmarea prevăzută de lege s-a produs asupra a două persoane, iar una dintre persoanele vătămate îşi retrage plângerea prealabilă

M.Of. 1124

În vigoare

Versiune de la: 5 Decembrie 2025

67. Infracţiunea de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 196 alin. (4) din Codul penal, este o infracţiune complexă care, prin voinţa legiuitorului, absoarbe în conţinutul său două sau mai multe infracţiuni de vătămare corporală, prevăzute de art. 196 alin. (1) din Codul penal, comise în concurs ideal, care îşi pierd autonomia. Raţiunea reglementării acestei variante agravante, astfel cum rezultă din expunerea de motive a Codului penal, a vizat asigurarea coerenţei tratamentului sancţionator comparativ cu varianta agravantă a infracţiunii de ucidere din culpă cu pluralitate de victime, având în vedere faptul că sub imperiul Codului penal anterior, în cazul infracţiunii de vătămare corporală (art. 184 din Codul penal de la 1969), pluralitatea de persoane vătămate determina reţinerea unui concurs ideal de infracţiuni, în timp ce, în cazul infracţiunii de ucidere din culpă, pluralitatea de victime conducea la reţinerea unei singure infracţiuni complexe [art. 178 alin. (1) şi (5) din Codul penal de la 1969]. Atunci când fapta de vătămare corporală din culpă este săvârşită în condiţiile cerute pentru varianta agravantă, respectiv atunci când urmările s-au produs faţă de cel puţin două persoane, deşi acţiunea/inacţiunea comisă ar putea contura fapte penale distincte în raport cu fiecare subiect pasiv, acestea îşi pierd individualitatea juridică, fiind absorbite, prin voinţa legiuitorului, în unitatea legală a infracţiunii complexe.