Nou Decizia 266/2025 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii
M.Of. 1147
În vigoare Versiune de la: 11 Decembrie 2025
Decizia 266/2025 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii
Dată act: 29-mai-2025
Emitent: Curtea Constitutionala
Marian Enache | - preşedinte |
Mihaela Ciochină | - judecător |
Cristian Deliorga | - judecător |
Dimitrie-Bogdan Licu | - judecător |
Laura-Iuliana Scântei | - judecător |
Gheorghe Stan | - judecător |
Livia Doina Stanciu | - judecător |
Elena-Simina Tănăsescu | - judecător |
Varga Attila | - judecător |
Raluca-Alexandra Buterez-Făşie | - magistrat-asistent |
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată, excepţie ridicată de Societatea Elixir-Games - S.R.L. din Miercurea-Ciuc în Dosarul nr. 4.328/258/2018 al Tribunalului Harghita - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.906D/2020.
3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei, întrucât, în motivarea acesteia se invocă modalitatea în care prevederile criticate au fost interpretate de către Inspectoratul Teritorial de Muncă. În subsidiar, solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată, având în vedere că dispoziţiile criticate întrunesc cerinţele de claritate şi previzibilitate, astfel încât destinatarul normei să îşi poată adapta conduita, incriminând drept contravenţie împiedicarea în orice mod a inspectorului de muncă să îşi exercite controlul. Totodată, cu privire la încălcarea art. 21 din Constituţie, reprezentantul Ministerului Public reţine că persoana are posibilitatea să formuleze plângere împotriva procesului-verbal de contravenţie, având în vedere prevederile art. 24 din Legea nr. 108/1999, care fac trimitere la dispoziţiile art. 31 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001.
4. Prin Încheierea din 14 octombrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 4.328/258/2018, Tribunalul Harghita - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea Elixir-Games - S.R.L. din Miercurea-Ciuc, într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului împotriva sentinţei civile prin care a fost anulat în parte procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei.
5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea excepţiei susţine că dispoziţiile criticate nu sunt suficient de clare şi previzibile, aspect care îngreunează adoptarea de către subiecţii interesaţi a unei conduite corespunzătoare. Se arată că, în cadrul aceleaşi instituţii, aceste norme au fost interpretate în mod diferit, pe de o parte în sensul că refuzul de a semna procesul-verbal de înştiinţare reprezintă o acţiune/inacţiune de împiedicare a efectuării controlului (în condiţiile în care fişa de identificare a fost completată), fiind sancţionată contravenţional, iar, pe de altă parte, că refuzul de a semna acest proces-verbal nu reprezintă o astfel de acţiune/inacţiune. În acest sens, invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale cu privire la dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie.
6. De asemenea, se susţine că, chiar pentru aceeaşi situaţie de fapt, aplicarea textului criticat în mod diferit de către Inspectoratul Teritorial de Muncă reprezintă o gravă încălcare a drepturilor cetăţenilor.
7. În final, se apreciază că dispoziţiile criticate sunt incomplete şi nu acoperă toate situaţiile care ar putea apărea în practică.
8. Tribunalul Harghita - Secţia civilă apreciază că dispoziţiile criticate sunt constituţionale în raport cu prevederile art. 1 alin. (5) şi ale art. 21 alin. (3) din Constituţie, reţinând că textul criticat nu face altceva decât să incrimineze şi să stabilească cuantumul amenzii contravenţionale pentru fapta de a împiedica în orice mod inspectorii de muncă să exercite, total sau parţial, controlul ori să efectueze cercetarea evenimentelor.
9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 3 mai 2012. Textul criticat are următorul conţinut: "(1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei:
a) împiedicarea în orice mod a inspectorilor de muncă să exercite, total sau parţial, controlul ori să efectueze cercetarea evenimentelor potrivit prevederilor legale prin orice acţiune sau inacţiune a conducătorului unităţii, a reprezentantului legal, a unui angajat, prepus ori a altei persoane aflate în locaţiile supuse controlului, inclusiv refuzul persoanei găsite la locul de muncă de a completa fişa de identificare sau de a da informaţii despre evenimentul cercetat;".
13. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind calitatea legii şi ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil.
14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că autoarea acesteia formulează criticile de neconstituţionalitate prin prisma aspectelor legate de interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 108/1999, în speţa dedusă judecăţii, de către organele abilitate să efectueze controlul aplicării prevederilor legale în domeniile relaţiilor de muncă, securităţii, sănătăţii în muncă şi supravegherii pieţei. Or, în ceea ce priveşte conţinutul şi întinderea celor două noţiuni cuprinzătoare - interpretarea, respectiv aplicarea legii -, Curtea Constituţională, în jurisprudenţa sa, a reţinut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conţinutului său şi o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care lea stabilit, iar instanţa de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea, în acest sens Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009), iar, în virtutea rolului constituţional al instanţelor de judecată, le revine acestora competenţa de a stabili dacă interpretarea şi aplicarea de către Inspecţia Muncii a dispoziţiilor de lege criticate au fost realizate corect.
15. Totodată, printr-o jurisprudenţă constantă, Curtea Constituţională s-a pronunţat cu privire la competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti de a soluţiona probleme care ţin de interpretarea şi/sau aplicarea legii. Astfel, Curtea s-a pronunţat în sensul că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta asigură controlul de constituţionalitate a legilor, a ordonanţelor Guvernului, a tratatelor internaţionale şi a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispoziţiile şi principiile Constituţiei. Aşadar, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte aplicarea şi interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanţei de judecată care judecă fondul cauzei, precum şi, eventual, al instanţelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) şi (3) din Constituţie, respectiv al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale (Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14). Prin urmare, prezenta excepţie de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă.
16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 13, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată, excepţie ridicată de Societatea Elixir-Games - S.R.L. din Miercurea-Ciuc în Dosarul nr. 4.328/258/2018 al Tribunalului Harghita - Secţia civilă.
Decizia se comunică Tribunalului Harghita - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Documente corelate
Dacă doriți să acces la toate documente corelate, autentifică-te în Sintact. Nu ai un cont Sintact? Cere un cont demo »