Rezolutia 1681/07-mai-2025 conţinând observaţiile care fac parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului agenţiilor Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2023

1.

constată că există trei tipuri de agenţii ale UE: agenţii descentralizate, agenţii executive şi alte organisme;

2.

reaminteşte că această rezoluţie vizează 31 din cele 33 de agenţii descentralizate şi două din celelalte patru organisme [Institutul European de Inovare şi Tehnologie (EIT) şi Agenţia de Aprovizionare a Euratom (ESA)]; evidenţiază că procedurile bugetare şi de descărcare de gestiune pentru două agenţii descentralizate care se autofinanţează integral, şi anume Oficiul Comunitar pentru Soiuri de Plante (OCSP) şi Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), sunt administrate de Consiliul de administraţie al OCSP şi, respectiv, de Comitetul bugetar al EUIPO şi nu fac obiectul prezentei rezoluţii; constată că, în mod similar, procedura bugetară şi de descărcare de gestiune anuală a Comitetului unic de rezoluţie (SRB) ţine exclusiv de responsabilitatea Comitetului său; subliniază că trebuie asigurată folosirea eficientă a resurselor europene; cere, asemenea Curţii de Conturi ("Curtea"), ca agenţiile descentralizate să fie temeinic evaluate pentru a se analiza eventualele reforme, a se elimina redundanţele, a se mări eficienţa şi a se economisi costuri; reaminteşte că este important să se întărească structurile de administrare, asigurându-se totodată că agenţiile rămân eficace şi că reacţionează în continuare la nevoile în schimbare;

3.

evidenţiază importanţa procedurii de descărcare de gestiune, deoarece nu este doar o obligaţie în temeiul tratatelor, ci şi promovează şi urmăreşte să asigure transparenţa, asumarea răspunderii şi dialogul deschis privind finanţele Uniunii; observă, de asemenea, că procedura oferă agenţiilor posibilitatea de a-şi prezenta activitatea şi de a-şi demonstra valoarea adăugată pe care o au pentru Uniune şi cetăţenii săi; accentuează, în plus, că agenţiile oferă răspunsuri la chestionarele trimise de Parlament şi sunt invitate la audieri publice de către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune şi că acest lucru oferă cetăţenilor, întreprinderilor, ONG-urilor şi altor părţi interesate posibilitatea de a urmări reuniunile şi de a se asigura că veniturile şi cheltuielile sunt în concordanţă cu principiile bunei gestiuni financiare;

4.

consideră că, la fel ca în cazurile EUIPO, OCSP şi SRB, conceptul de acordare a descărcării de gestiune de către o autoritate internă care acordă descărcarea de gestiune ar putea determina un conflict de interese; consideră că descărcarea de gestiune acordată de Parlament evită potenţialele conflicte de interese, contribuie la transparenţă şi ajută imaginea publică a agenţiilor;

5.

este de părere că, în pofida cadrului juridic, aceleaşi principii de asumare a răspunderii şi de transparenţă ar trebui să se aplice tuturor organismelor ce ţin de UE;

6.

reaminteşte punctul 58 din abordarea comună, privind agenţiile care se autofinanţează integral cu scopul de a asigura controlul public din partea Parlamentului, care prevede: "Ar trebui analizate posibilităţile de asigurare a asumării răspunderii democratice pentru agenţiile care se autofinanţează integral (adică sunt finanţate de clienţii lor), deoarece acestea sunt organisme ale Uniunii responsabile cu punerea în aplicare a politicilor UE, dar nu fac obiectul unei descărcări de gestiune în sensul TFUE. O posibilitate ar putea fi ca agenţiile în cauză să prezinte Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei un raport anual privind execuţia bugetului lor şi să ţină seama de cererile sau recomandările emise de Parlament şi de Consiliu";

7.

evidenţiază că, deşi înfiinţarea sau extinderea agenţiilor UE este menită să consolideze capacităţile Uniunii, este esenţial să se asigure faptul că acest proces are la bază evaluări temeinice, evaluări ale impactului şi o demonstrare clară a valorii adăugate; în acest fel se pot trage învăţăminte şi se poate lua în considerare încetarea mandatului lor, dacă este necesar; subliniază că această abordare nu numai că ar asigura o mai bună reglementare, ci ar mări şi eficacitatea, asumarea răspunderii, transparenţa şi coerenţa peisajului instituţional al Uniunii;

8.

reaminteşte că punctul 60 din abordarea comună prevede că fiecare agenţie a UE ar trebui evaluată o dată la 5 ani; invită insistent Comisia să analizeze dacă se pot face mai multe sinergii între activităţi şi dacă se pot consolida activităţile, precum şi dacă este posibil să fuzioneze unele agenţii cu activităţi complementare, pentru a asigura rentabilitatea şi a raţionaliza funcţiile agenţiilor, inclusiv prin eventuale revizuiri ale mandatelor, atunci când există ineficienţă sau redundanţă; încurajează aplicarea clauzei de caducitate/revizuire, acolo unde este necesar, pentru a menţine eficienţa şi a asigura utilizarea optimă a resurselor; consideră că eficienţa bugetară este esenţială pentru funcţionarea agenţiilor; reiterează recomandarea Curţii din Raportul special 22/2020 (⁴), prin care Comisia este invitată insistent să folosească mai mult evaluările transversale ale agenţiilor în contextul verificărilor adecvării efectuate de Comisie în diferitele domenii de politică;

(⁴) "Viitorul agenţiilor UE - Există potenţial pentru o mai mare flexibilitate şi cooperare", https://op.europa.eu/webpub/eca/special-reports/agencies-performance-audit-22-2020/ro/index.html.

9.

reafirmă importanţa transparenţei, a responsabilităţii şi a întocmirii bugetului în funcţie de performanţe în toate agenţiile UE, care asigură că gestiunea financiară este eficace; subliniază că agenţiile trebuie să îşi respecte cu stricteţe mandatele; recunoaşte că unele agenţii pot avea nevoie de un mandat consolidat; cere să se îmbunătăţească mecanismelor de guvernanţă pentru a evita suprapunerea competenţelor şi pentru a mări eficienţa funcţionării;

10.

subliniază că este nevoie de resurse suficiente pentru a asigura că agenţiile sunt în măsură să îndeplinească noile sarcini care le sunt impuse de noua legislaţie;

11.

subliniază că este important ca agenţiile să îşi consolideze prezenţa în mass-media, pe internet şi pe platformele de comunicare socială pentru a face cunoscută populaţiei activitatea lor;

12.

atrage atenţia asupra confuziei tot mai mari produse de mulţimea de cazuri în care denumirile şi acronimele agenţiilor sunt fie identice, fie aproape identice; invită organismele respective să cerceteze cum se poate îmbunătăţi situaţia;

13.

reaminteşte că abordarea comună (⁵) oferă o imagine de ansamblu a structurii de guvernanţă a agenţiilor descentralizate; recunoaşte că agenţiile UE au avansat cu îmbunătăţirea gestiunii financiare şi a structurilor de guvernanţă, recunoscând totodată că trebuie îmbunătăţite mai mult eficienţa şi asumarea răspunderii; reaminteşte că consiliile de administraţie ale tuturor agenţiilor descentralizate joacă un rol esenţial în asigurarea bunei guvernanţe şi a asumării răspunderii; reaminteşte că abordarea comună sugerează că consiliul de administraţie ar trebui să fie format dintr-un reprezentant al fiecărui stat membru, doi reprezentanţi ai Comisiei, un membru desemnat de Parlamentul European (după caz) şi un număr "destul de limitat" de reprezentanţi ai părţilor interesate (după caz), asigurându-se că aceştia reprezintă un evantai variat de interese şi că procesul prin care au fost selectaţi a fost transparent;

(⁵) Abordarea comună nu este obligatorie din punct de vedere juridic; instituţiile au convenit să ţină seama de ea atunci când iau decizii privind agenţiile descentralizate.

14.

observă că structura de guvernanţă a agenţiilor descentralizate este, în general, destul de similară pentru toate agenţiile; constată că toate agenţiile au un consiliu de administraţie şi un director; constată că nouă agenţii au un comitet executiv (Cedefop, EUDA, ENISA, ERA, EU-OSHA, Eurofound, Eurojust, FRA, EIT) (⁶), în timp ce numai agenţiile legate de programul spaţial al Uniunii Europene au un consiliu de acreditare în probleme de securitate; constată, de asemenea, că cele trei autorităţi europene de supraveghere [Autoritatea Bancară Europeană (ABE), Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA) şi Autoritatea Europeană de Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (EIOPA)] şi două agenţii din clusterul "Piaţa unică" [Agenţia Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) şi Agenţia de Sprijin pentru OAREC (Oficiul OAREC)] au înfiinţat un Consiliu al autorităţilor de reglementare sau de supraveghere;

(⁶) Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale, Agenţia Uniunii Europene privind Drogurile, Agenţia Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică, Agenţia Uniunii Europene pentru Căile Ferate, Agenţia Europeană pentru Securitate şi Sănătate în Muncă, Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă, Agenţia Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiţie Penală, Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Institutul European de Inovare şi Tehnologie.

15.

reaminteşte că consiliile de administraţie ale Eurofound, Cedefop şi EU-OSHA au o structură tripartită; constată că fiecare stat membru este reprezentat în fiecare consiliu de un membru al guvernului, un angajator şi un membru de sindicat (81 de reprezentanţi în total); constată că Comisia are trei reprezentanţi şi că există un expert independent (fără drept de vot) numit de Parlament; reaminteşte dimensiunea mai mică a consiliului de conducere al ETF, care include 27 de reprezentanţi ai statelor membre (fără partenerii sociali), trei reprezentanţi ai Comisiei (care au un vot comun în consiliul de conducere), trei experţi numiţi de Parlamentul European (faţă de unul pentru fiecare agenţie tripartită) şi trei reprezentanţi ai ţărilor partenere numiţi de Comisie (⁷);

(⁷) Evaluarea agenţiilor UE: Eurofound, Cedefop, ETF şi EU-OSHA [SWD(2024) 222 final, p. 42], https://www.parlament.gv.at/dokument/XXVII/EU/198502/imfname_11414247.pdf.

16.

ia act de concluziile evaluării Eurofound, Cedefop, ETF şi EU-OSHA privind structura de guvernanţă tripartită (Eurofound, Cedefop şi EU-OSHA); observă că structura tripartită oferă beneficii, cum ar fi reprezentarea, orientarea strategică şi schimbul de cunoştinţe, dar dimensiunea şi diversitatea consiliilor de administraţie pun probleme în a ajunge la nişte compromisuri cu privire la deciziile privind activitatea de bază şi deciziile administrative; evidenţiază că evaluarea consideră că modelele alternative de guvernanţă le permit partenerilor sociali să participe mai eficient; reliefează că există un potenţial mai mare de economii şi sinergii în activităţile acestor agenţii; accentuează că este nevoie de o supraveghere financiară strictă a agenţiilor UE, pentru a asigura rentabilitate şi a preveni utilizarea abuzivă a fondurilor publice; subliniază că este necesară o abordare responsabilă, în funcţie de nevoi, a finanţării agenţiilor, care să prevină extinderea birocraţiei şi să facă totodată ca agenţiile să dispună de resurse adecvate pentru a-şi îndeplini mandatele;

17.

ia act de concluziile raportului referitor la evaluarea Regulamentului (UE) 2019/1896 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁸) privind Poliţia de frontieră şi garda de coastă la nivel european (Frontex) şi de constatările acestuia, potrivit cărora regulamentul este adecvat scopului, inclusiv de evaluarea corpului permanent, publicată în februarie 2024: constată că, deşi regulamentul oferă un cadru pentru gestionarea eficace a frontierelor, persistă probleme referitoare la guvernanţă, asumarea răspunderii şi eficienţă; recunoaşte că structura de guvernanţă necesită ajustări pentru a se asigura că Frontex îşi poate îndeplini pe deplin mandatul, inclusiv în ceea ce priveşte reprezentarea echilibrată în Consiliul de administraţie, prin raţionalizarea proceselor decizionale interne şi prin evitarea suprapunerii responsabilităţilor; consideră binevenită noua structură organizatorică adoptată de Consiliul de administraţie în noiembrie 2023 ca pe un pas către îmbunătăţirea guvernanţei, a coordonării strategice şi a alocării resurselor; recunoaşte ineficienţele administrative evidenţiate în raportul de evaluare, în special în ceea ce priveşte procedurile de rambursare şi obstacolele birocratice cu care se confruntă statele membre atunci când detaşează personal la Frontex; invită Comisia să analizeze moduri în care se pot simplifica aceste procese pentru a reduce poverile inutile care apasă asupra autorităţilor naţionale; observă că este important să se dea curs recomandărilor din raportul anual al ofiţerului pentru drepturile fundamentale (FRO); recunoscând progresele înregistrate, invită Frontex să mărească în continuare transparenţa, să coopereze pe deplin în cadrul anchetelor şi să pună în practică măsuri graţie cărora drepturile fundamentale să fie protejate în toate activităţile sale;

(⁸) Regulamentul (UE) 2019/1896 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 noiembrie 2019 privind Poliţia de frontieră şi garda de coastă la nivel european şi de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1052/2013 şi (UE) 2016/1624 (JO L 295, 14.11.2019, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2019/1896/oj).

18.

subliniază că o abordare echilibrată, care să îmbine controlul eficace la frontiere cu garanţii solide privind drepturile fundamentale, este esenţială pentru menţinerea unui spaţiu Schengen sigur şi a unui cadru credibil de gestionare a migraţiei pentru Uniune; reafirmă că este important ca ofiţerii corpului permanent (Frontex) să beneficieze de o formare structurală şi continuă în domeniul drepturilor fundamentale, astfel încât să cunoască obligaţiile şi standardele relevante în materie de drepturi fundamentale, precum şi dreptul internaţional al drepturilor omului şi dreptul internaţional umanitar şi să le respecte (⁹); accentuează, de asemenea, că este important să se raporteze încălcările drepturilor fundamentale atunci când se asistă la astfel de încălcări, prin întocmirea unor rapoarte privind incidentele grave;

(⁹) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52024DC0075 - partea a treia.

32.

ia act de concluzia Curţii din Raportul său anual privind agenţiile UE pentru exerciţiul financiar 2023 (denumit în continuare "raportul Curţii") conform căreia auditul Curţii a avut rezultate similare celor din exerciţiul precedent (2022), deficienţele din cadrul procedurilor de achiziţii publice rămânând principala sursă de plăţi neconforme cu reglementările;

33.

constată din raportul Curţii că riscul general la adresa fiabilităţii conturilor agenţiilor, stabilit prin aplicarea normelor contabile adoptate de contabilul Comisiei şi bazate pe standardele internaţionale de contabilitate, este în general scăzut, la fel ca în 2022;

34.

subliniază că Curtea consideră că riscul general la adresa legalităţii şi regularităţii veniturilor subiacente conturilor agenţiilor este scăzut pentru majoritatea agenţiilor şi mediu pentru agenţiile care se autofinanţează parţial, în cazul cărora se aplică reglementări specifice privind colectarea taxelor şi a altor contribuţii la venituri, la fel ca în 2022;

35.

constată că raportul Curţii consideră că riscul general la adresa legalităţii şi regularităţii plăţilor subiacente conturilor agenţiilor este mediu, variind de la scăzut la ridicat pentru anumite titluri bugetare; constată că, potrivit Curţii, riscul aferent titlului I (Cheltuieli cu personalul) este în general scăzut, cel aferent titlului II (Cheltuieli administrative) este mediu, iar cel aferent titlului III (Cheltuieli operaţionale) este de la scăzut la ridicat, în funcţie de agenţia în cauză şi de natura cheltuielilor operaţionale ale acesteia; subliniază că, potrivit Curţii, riscul aferent titlului III este similar cu riscul aferent titlului II, dar, având în vedere că există sume mult mai mari incluse în titlul III, impactul este considerat a fi mai mare;

36.

este îngrijorat că, potrivit Curţii, pentru al şaselea exerciţiu consecutiv, riscul la adresa bunei gestiuni financiare este mediu şi asociat în primul rând cu procedurile de achiziţii publice care nu au asigurat obţinerea celui mai bun raport calitate-preţ;

37.

constată că în opinia Curţii, riscul pentru gestiunea bugetară este scăzut, întrucât auditul său arată un nivel ridicat al reportărilor de credite angajate;

38.

constată că, potrivit raportului Curţii, problemele predominante în cadrul tuturor agenţiilor au fost: (i) deficienţele în materie de achiziţii publice, care au rămas principala sursă de plăţi neconforme; (ii) dificultăţile în materie de gestiune bugetară, cum ar fi reportările excesive şi plăţile întârziate; (iii) deficienţele în materie de control intern, în special în ceea ce priveşte asigurarea respectării reglementărilor financiare şi a orientărilor procedurale;

39.

constată că serviciile Curţii au emis o opinie de audit fără rezerve cu privire la fiabilitatea conturilor tuturor agenţiilor; ia act de opinia fără rezerve a Curţii privind legalitatea şi regularitatea veniturilor subiacente conturilor pentru toate agenţiile; constată totuşi că, deşi a fost emisă o opinie fără rezerve privind legalitatea şi regularitatea plăţilor subiacente conturilor pentru majoritatea agenţiilor, au fost identificate excepţii pentru patru agenţii: Institutul European de Inovare şi Tehnologie (EIT), Autoritatea Europeană a Muncii (ELA), Agenţia Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA) şi Agenţia Uniunii Europene pentru Gestionarea Operaţională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spaţiul de Libertate, Securitate şi Justiţie (eu-LISA);

40.

constată că în cazul EIT rezerva se referă la plăţi neconforme de granturi, pe care institutul le-a verificat ex post utilizând un eşantion de 174 de elemente de cost; ia act de faptul că EIT a respins costuri legate de 27 de elemente de cost şi că Curtea a identificat alte trei elemente pentru care EIT nu a putut demonstra că beneficiarii respectaseră condiţiile de bază stabilite în acordul de grant; acest lucru a făcut ca, potrivit estimărilor, valoarea totală rezultată a cheltuielilor neconforme aferente granturilor să fie de 12,2 milioane de euro, ceea ce corespunde unei rate de eroare estimate la 3,4 %; constată că EIT contestă una dintre erorile raportate de Curte ce afectează trei elemente de cost care, în opinia sa, sunt eligibile; constată, de asemenea, că potrivit EIT, fără acest caz, rata de eroare estimată raportată de Curte ar fi sub pragul de semnificaţie de 2 %, ceea ce ar face ca opinia de audit să nu aibă rezerve cu privire la legalitatea şi regularitatea plăţilor EIT;

41.

regretă că în cazul ELA, rezerva se referă la plăţi în valoare de 1,6 milioane EUR efectuate în 2023, care reprezintă 3,8 % din totalul creditelor de plată disponibile; constată că această sumă include 1,3 milioane EUR aferente unui contract considerat neconform în raportul de audit pe 2022 din cauză că valoarea atribuită depăşea limita maximă stabilită pentru contract, şi 0,3 milioane EUR asociate cu deficienţe în controalele ex ante privind executarea contractului; ia cunoştinţă de răspunsul ELA, în care se explică că contractul neconform a încetat în februarie 2024 şi a fost înlocuit cu un nou acord-cadru instituit în noiembrie 2023; cunoaşte decizia ELA de a continua să recurgă temporar la contractul neconform pentru a atenua riscurile, a-şi proteja reputaţia şi a asigura furnizarea neîntreruptă a serviciilor, permiţându-i să îşi menţină operaţiunile coerente şi să îşi realizeze activităţile planificate până la intrarea în vigoare a noului acord;

42.

constată că în cazul ENISA rezerva se referă la plăţi neconforme de 1,8 milioane de euro efectuate în 2023, care reprezintă 4,1 % din totalul creditelor de plată disponibile în 2023; reaminteşte că în august 2022 au fost adăugate 15 milioane EUR la bugetul ENISA pentru a oferi un sprijin sporit în materie de securitate cibernetică statelor membre în urma invadării Ucrainei de către Rusia; constată, de asemenea, că în septembrie 2022 ENISA a iniţiat o procedură de achiziţii publice cu 28 de loturi şi ulterior a semnat 28 de contracte-cadru separate în valoare de 14,4 milioane EUR; ştie că la începutul anului 2023 Consiliul de administraţie a derogat în mod excepţional şi temporar de la regulamentul său financiar pentru a răspunde cererilor revizuite de sprijin în materie de securitate cibernetică adresate de statele membre; ia cunoştinţă de faptul că potrivit răspunsului ENISA, decizia Consiliului de administraţie a constituit o excepţie (limitată în timp şi ca sferă de aplicare) pentru a răspunde unei anumite situaţii excepţionale într-un context internaţional extrem de dificil; constată că această excepţie a fost înregistrată corespunzător, în conformitate cu aplicarea cadrului de control intern al ENISA, şi raportată în consecinţă în raportul anual de activitate consolidat pe 2023;

43.

constată că în ceea ce priveşte eu-LISA, rezerva se referă la plăţi neconforme în valoare de 12,6 milioane de euro efectuate în 2023, care reprezintă 3,2 % din totalul creditelor de plată disponibile, inclusiv 2,7 milioane EUR pentru contracte auditate în 2023 şi 9,9 milioane EUR pentru contracte considerate neconforme în raportul de audit pe 2022;

44.

ia act cu îngrijorare de faptul că s-a emis din nou o opinie privind legalitatea şi regularitatea plăţilor efectuate de eu-LISA, ceea ce reflectă problemele persistente semnalate în rapoartele anterioare ale Curţii începând cu 2020; ia act de observaţia Curţii potrivit căreia majoritatea contractelor afectate de erori fie au expirat, fie au fost reziliate de eu-LISA în 2023;

45.

constată că temeiul pentru o opinie cu rezerve (eu-LISA) în 2023 a inclus următoarele nereguli:

- o neregulă legată de contractul-cadru: constată că eu-LISA a modificat substanţial elemente de preţ din ofertele financiare a doi ofertanţi, depăşind corecţiile permise în temeiul articolului 151 din Regulamentul financiar, fapt ce a afectat direct rezultatul licitaţiei, plăţile aferente ridicându-se în total la 2,7 milioane EUR în 2023;

- o procedură de negociere nejustificată: ia act, de asemenea, de plata neconformă în valoare de 7,7 milioane EUR ce ţine de un contract-cadru atribuit printr-o procedură de negociere fără justificare adecvată, ceea ce este în contradicţie cu standardele de achiziţii publice;

- o modificare neautorizată a contractului: constată că plăţi în valoare de 1,8 milioane EUR au fost considerate neconforme în urma unei modificări neautorizate care a mărit valoarea unui contract cu preţ fix cu 3,6 milioane EUR;

- nerespectarea clauzelor contractului-cadru: constată cu îngrijorare că plăţile aferente contractului-cadru pentru întreţinerea infrastructurii comune, în valoare totală de 0,4 milioane EUR, au fost neconforme, deoarece contractul specific s-a abătut de la contractul-cadru;

46.

se declară profund îngrijorat de reapariţia problemelor legate de achiziţiile publice care au determinat emiterea unui aviz cu rezerve pentru al patrulea an consecutiv şi cere insistent eu-LISA să ia imediat măsuri de remediere pentru a rezolva aceste probleme şi pentru a preveni reapariţia lor în viitor în gestiunea financiară şi în achiziţii, asigurând astfel respectarea deplină a Regulamentului financiar; cere să se informeze Parlamentul European cu privire la progresele înregistrate înainte de 30 iunie 2025;

47.

consideră binevenit faptul că în cursul audierii (¹⁶) Curtea a recunoscut că în pofida opiniei emise pentru 2023 (eu-LISA), se încearcă să se remedieze erorile identificate şi s-au constatat îmbunătăţiri;

(¹⁶) Reuniunea Comisiei CONT, 4 decembrie 2023.

48.

insistă asupra faptului că, deşi Regulamentul financiar nu stabileşte plafoane pentru reportări, nivelurile recurente şi excesive ale reportărilor subminează principiul bugetar al anualităţii şi indică probleme structurale în procesul bugetar şi în ciclul de execuţie; constată că în 14 agenţii (ENISA, Eurofound, EIGE, eu-LISA, EMA, EUSPA, ELA, FRA, EFCA, ECDC, EU-OSHA, ACER, Frontex şi ESA), nivelul reportărilor care afectează toate titlurile bugetare combinate este mai mare de 15 %; constată că în cazul Frontex şi ESA reportările ating peste 40 % şi, respectiv, 50 %;

49.

reaminteşte că în conformitate cu cadrul de reglementare agenţiile sunt obligate să efectueze plăţi în anumite termene; constată că orice nerespectare a acestor termene le poate da creditorilor dreptul la dobânzi de întârziere; constată că pentru exerciţiul 2023 Curtea afirmă că, deşi cuantumul total al dobânzilor de întârziere a fost considerat nesemnificativ, ar trebui remarcat faptul că nouă agenţii (ACER, ECDC, AEM, EUDA, ENISA, ERA, EU-OSHA, Eurojust şi Frontex) adesea nu şi-au respectat termenele de plată; solicită agenţiilor respective să se asigure că termenele legale de plată sunt respectate; subliniază că, deşi valoarea dobânzilor de întârziere suportate a fost minoră, frecvenţa ridicată a plăţilor întârziate poate avea un impact negativ asupra reputaţiei agenţiilor;

50.

evidenţiază că Curtea a publicat paragrafe de "evidenţiere a unor aspecte" pentru a sublinia o chestiune prezentată sau dezvăluită în conturi care este atât de importantă încât este esenţială pentru înţelegerea conturilor sau a veniturilor ori plăţilor subiacente; constată, de asemenea, că, pentru exerciţiul financiar 2023, Curtea a utilizat paragrafe de "evidenţiere a unor aspecte" pentru următoarele agenţii care fac obiectul prezentei rezoluţii: CdT, ABE, EIT, EMA, ERA, ESMA, Eurojust, eu-LISA şi Frontex;

51.

reaminteşte că în situaţiile sale financiare CdT prezintă informaţii cu privire la scăderea veniturilor din exploatare, care i-a afectat rezultatul economic;

52.

atrage atenţia asupra informaţiilor prezentate în conturile anuale ale ERA şi Eurojust în ceea ce priveşte punerea în aplicare a SUMMA (¹⁷); constată că pe parcursul anului 2023 problemele tehnice au continuat să contribuie la o creştere a plăţilor întârziate (50 % în 2023) şi a cazurilor de neconformitate în cadrul Eurojust; constată că ERA s-a confruntat cu probleme tehnice în primul trimestru, deşi s-au înregistrat îmbunătăţiri substanţiale în comparaţie cu 2022;

(¹⁷) Noul sistem bugetar, contabil şi financiar a început ca proiect-pilot în 2022.

53.

ia act de faptul că conturile ESMA şi ABE includ o prezentare a incertitudinii cu privire la rezultatul unui proces (¹⁸); ia act de faptul că ESMA a fost notificată oficial cu privire la o acţiune în justiţie referitoare la o procedură comună de achiziţii publice la care au participat, pe lângă ESMA, alte trei agenţii ale UE (ABE, EIOPA şi ERA); ştie că procedura a avut ca rezultat un contract-cadru în valoare de 40,2 milioane EUR şi că până la sfârşitul anului 2023 ESMA şi ABE au semnat contracte specifice în valoare totală de 2 185 226 EUR şi 6 306 786 EUR în cazul ABE;

(¹⁸) UniSystems Luxemburg şi Unisystem systimata pliroforikis/ESMA - cauza T-750/22.

54.

este preocupat de faptul că reclamantul solicită anularea unei decizii de atribuire a contractului şi o compensaţie bănească cuprinsă între 400 000 EUR şi 3,5 milioane EUR; constată că, din cauza stadiului incipient al procedurilor, atât conducerea ESMA, cât şi cea a ABE nu sunt în măsură să comunice o estimare fiabilă a costurilor potenţiale generate de acţiunea în justiţie (¹⁹);

(¹⁹) Conturile anuale ale ABE, p. 26 şi raportul Curţii de Conturi Europene privind ESMA, p. 139.

55.

atrage atenţia asupra publicării în conturile ESMA a unei deprecieri de 368 300 EUR, corespunzătoare taxelor restante de la entităţile supravegheate din ţări terţe; constată că deprecierea are de-a face cu faptul că Regulamentul privind infrastructura pieţei europene (EMIR) nu oferă ESMA un mecanism eficace pentru a asigura colectarea taxelor restante din afara Uniunii; salută faptul că recentul acord al colegiuitorilor de a modifica regulamentul (EMIR 3) a introdus posibilitatea ca ESMA să retragă recunoaşterea entităţilor supravegheate din ţări terţe care nu îşi plătesc taxele;

56.

observă că conturile ABE conţin informaţii cu privire la efectele importante ale Regulamentului privind rezilienţa operaţională digitală (DORA) şi ale Regulamentului privind pieţele criptoactivelor (MiCA) în ceea ce priveşte resursele nefinanţate necesare pentru a stabili sarcinile aferente şi a pune în aplicare o politică adecvată de supraveghere şi control care s-au produs în 2023, înainte de a putea începe colectarea taxelor; ia cunoştinţă de faptul că ABE a trebuit să realoce resurse pentru aceste activităţi pregătitoare;

57.

ia act de faptul că conturile EIT prezintă ipoteze care au fost folosite pentru a estima costurile operaţionale (cheltuielile aferente granturilor) şi care sunt angajate şi prezentate în bilanţ ca un element în scădere al activelor reprezentate de prefinanţări; reaminteşte că angajarea de cheltuieli aferente granturilor reprezintă o estimare semnificativă, care implică inevitabil incertitudine;

58.

constată că EMA prezintă în conturile sale anuale informaţii importante cu privire la fostul său sediu din Londra şi la incertitudinile create de faptul că societatea-mamă a sublocatarului a declarat falimentul; constată cu îngrijorare că EMA ar putea fi considerată răspunzătoare pentru întreaga sumă rămasă de plătit în temeiul contractului de închiriere iniţial; ştie că suma maximă, incluzând impozitul pe clădiri, care va fi plătită de EMA în cazul în care spaţiile rămân vacante pentru restul perioadei de închiriere, este de 550 de milioane EUR; ia act de faptul că EMA renegociază în prezent condiţiile de subînchiriere cu sucursala din Regatul Unit a grupului şi că în cadrul acestor renegocieri a convenit asupra unei amânări a plăţii chiriilor pentru primele două trimestre ale anului 2024 şi asupra unei reduceri a chiriei sublocatarului începând cu 1 ianuarie 2024; constată că, în acest sens, EMA a prevăzut un contract deficitar în valoare de 131,4 milioane EUR; ia act de faptul că sublocatarul agenţiei şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale pentru anul 2023, plăţile chiriei acoperind perioada până la 31 decembrie 2023, şi invită insistent EMA şi Comisia să găsească o soluţie sustenabilă pentru a rezilia contractul şi toate obligaţiile aferente înainte de următoarea procedură de descărcare de gestiune pentru 2024;

59.

observă că conturile eu-LISA includ o prezentare a situaţiei financiare a unui contractant-cheie cu două contracte-cadru active; constată că eu-LISA are două contracte-cadru active cu un contractant care este membru al unui consorţiu şi că acest contractant şi-a înlocuit societatea-mamă în contracte şi este responsabil de implementarea şi întreţinerea sistemului de intrare/ieşire şi de furnizarea de servicii în lotul 1 din contractul-cadru pentru operaţiuni transversale; ia act de faptul că sumele contractate restante sunt de 97,5 milioane EUR şi, respectiv, 41 de milioane EUR; constată că, pentru a aborda riscurile potenţiale legate de viabilitatea financiară a societăţii-mamă, eu-LISA monitorizează îndeaproape sănătatea financiară a contractantului, cu ajutorul unor instrumente independente de evaluare a riscurilor şi a unor întrebări directe; constată că, în plus, eu-LISA evaluează periodic progresele înregistrate de activele în curs de dezvoltare pentru a se asigura că nu au niciun impact negativ asupra mandatului său şi gestionează şi atenuează practiv riscurile asociate perturbărilor lanţului de aprovizionare în limitele Regulamentului financiar (²⁰);

(²⁰) Conturile anuale ale eu-LISA, p. 25.

60.

reaminteşte abordările diferite recurente ale Frontex şi ale Curţii faţă de calcularea contribuţiilor din partea ţărilor asociate spaţiului Schengen la bugetul Frontex; ia act de faptul că, în opinia Curţii, interpretarea Frontex este eronată, ceea ce a făcut ca ţările asociate spaţiului Schengen să contribuie la bugetul Frontex cu aproximativ 3,5 milioane EUR (7 %) mai puţin decât ar impune mărimea economiilor lor în raport cu economia Uniunii; ia cunoştinţă de faptul că contabilul interimar a examinat situaţia şi, la fel ca şi Consiliul de administraţie, consideră că nu este necesar ca Frontex să revizuiască metodologia actuală de calcul privind contribuţia ţărilor asociate spaţiului Schengen la bugetul Frontex (²¹); ia act de raportul Frontex privind acţiunile întreprinse ca urmare a raportului de descărcare de gestiune pe 2022, în care se afirmă că agenţia nu intenţionează să modifice metodologia utilizată pentru aceste calcule; cere agenţiei să furnizeze autorităţii care acordă descărcarea de gestiune o explicaţie detaliată a metodologiei utilizate în aceste calcule;

(²¹) Conturile anuale ale Frontex, p. 37.

61.

ia act de faptul că abordarea comună privind agenţiile descentralizate introduce conceptul de indicatori-cheie de performanţă (ICP) care vizează îmbunătăţirea urmăririi performanţei agenţiilor;

62.

constată, în plus, că în conformitate cu foaia de parcurs elaborată de Comisie (²²), indicatorii-cheie de performanţă ar trebui elaboraţi atât pentru activitatea agenţiei, cât şi pentru cea a directorului acesteia; constată, de asemenea, că Comisia a mai propus elaborarea unor modele de program anual de lucru sau de evaluare;

(²²) Foaie de parcurs privind acţiunile întreprinse în urma abordării comune privind agenţiile descentralizate ale UE: 5-AB-12-13_Roadmap on the follow-up to the Common Approach on EU decentralised agencies.

63.

subliniază că, în conformitate cu foaia de parcurs, indicatorii-cheie de performanţă ar trebui să fie elaboraţi anual de către agenţii şi Comisie şi, prin urmare, ar trebui să se schimbe de la an la an, ceea ce ar face dificilă urmărirea performanţei agenţiei pe o perioadă mai lungă, deoarece este posibil ca unii indicatori-cheie de performanţă să nu fie menţinuţi pe parcursul mai multor ani;

64.

recomandă ca agenţiile să ia măsuri pentru a atinge indicatorii rămaşi sau amânaţi şi să îşi adapteze periodic indicatorii-cheie de performanţă pentru a îmbunătăţi performanţa;

65.

subliniază că orientările Comisiei (²³) privind indicatorii-cheie de performanţă pentru directorii agenţiilor descentralizate ale UE se axează în întregime pe performanţa directorilor agenţiilor, adică se referă în principal la gestionarea bugetului şi a resurselor umane şi nu sunt utilizate pentru a evalua rezultatele sau eficienţa şi eficacitatea operaţiunilor din cadrul mandatelor agenţiilor (²⁴);

(²³) Comisia Europeană, Document al serviciilor Comisiei, Orientări privind indicatorii-cheie de performanţă (ICP) pentru directorii agenţiilor descentralizate ale UE, 13 martie 2015, p. 3: https://www.eumonitor.eu/9353000/1/j9vvik7m1c3gyxp/vjx64xley4zd.

(²⁴) Raportul special 22/2020 al CCE: "Viitorul agenţiilor UE - Există potenţial pentru o mai mare flexibilitate şi cooperare": https://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/SR20_22/SR_Future_of_EU_Agencies_EN.pdf.

66.

subliniază, în plus, că, deoarece nu există o abordare standard pentru prezentarea indicatorilor-cheie de performanţă în rapoartele anuale de activitate ale agenţiilor, este dificil să existe o imagine de ansamblu a situaţiei performanţei fiecărei agenţii;

67.

subliniază că din concluziile Curţii reiese că indicatorii-cheie de performanţă nu contribuie la urmărirea performanţei agenţiilor în ceea ce priveşte operaţiunile şi gestionarea resurselor financiare şi umane;

68.

solicită o evaluare independentă a performanţei tuturor agenţiilor pentru a analiza dacă activităţile lor se aliniază efectiv la priorităţile de politică ale UE şi produc rezultate tangibile; insistă să se introducă criterii de referinţă în materie de întocmire a bugetului în funcţie de performanţe şi de eficienţă, pentru a asigura o alocare optimă a resurselor şi o guvernanţă bazată pe impact;

69.

apreciază faptul că ECHA a luat măsuri pentru a promova principiul "o substanţă, o evaluare" în cooperare cu Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA), astfel încât să existe o mai mare coerenţă în evaluarea pericolelor şi a riscurilor prezentate de substanţele active; invită agenţiile să continue să promoveze cooperarea cu alte agenţii ale UE şi organizaţii internaţionale şi să încurajeze dialogul cu părţile interesate şi cu cetăţenii;

70.

reaminteşte abordarea "de toleranţă zero" a Uniunii faţă de pescuitul ilegal, nedeclarat şi nereglementat (INN) şi contribuţia esenţială a Agenţiei Europene pentru Controlul Pescuitului (EFCA) la punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului (PCP), mai ales a controlului pescuitului şi a combaterii pescuitului INN;

71.

subliniază că statele membre sunt principalele responsabile pentru controlul activităţilor de pescuit, în timp ce sarcinile agenţiei se limitează la sprijin, coordonare, precum şi la oferirea de asistenţă statelor membre în acest domeniu; invită agenţia să sprijine monitorizarea şi identificarea de către statele membre a încălcărilor grave privind munca forţată şi să asigure formarea adecvată a inspectorilor referitor la aceste încălcări grave;

72.

invită EUSPA să îşi continue eforturile în calitate de contribuitor esenţial la punerea în aplicare a Programului spaţial al UE, consolidând baza industrială a UE, competitivitatea şi inovarea; încurajează prioritizarea achiziţiilor publice europene, în special în domenii esenţiale pentru rezilienţa, autonomia strategică şi suveranitatea UE; subliniază rolul vital al Galileo şi al serviciului său public reglementat pentru securitatea şi apărarea Uniunii, alături de beneficiile pe termen scurt ale GOVSATCOM şi de valoarea strategică pe termen lung a IRIS²; subliniază că iniţiativele UE privind capabilităţile de apărare şi securitate ar trebui să profite de expertiza şi infrastructura sectorului spaţial al UE pentru a evita suprapunerile inutile;

73.

ia act de noua foaie de parcurs privind interoperabilitatea; recunoaşte că noul calendar pentru introducerea şi interoperabilitatea sistemelor de informaţii ale Uniunii a fost necesar din cauza întârzierilor în dezvoltarea Sistemului de intrare/ieşire (EES), a Sistemului european de informaţii şi de autorizare privind călătoriile (ETIAS) şi a Sistemului european de informaţii cu privire la cazierele judiciare ale resortisanţilor ţărilor terţe (ECRIS-TCN); evidenţiază că, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, schimbul de informaţii rapid, eficace şi fiabil este esenţial pentru menţinerea şi consolidarea spaţiului de libertate, securitate şi justiţie al Uniunii; în acest sens, recunoaşte activitatea şi îmbunătăţirile realizate de eu-LISA;

74.

ia act de eforturile Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene de a permite şi promova multilingvismul în Uniune, de exemplu în ceea ce priveşte comunicările din partea agenţiilor UE şi dezvoltarea terminologiei în domenii specializate pentru a îmbunătăţi calitatea traducerilor; salută înfiinţarea unui grup de lucru privind inteligenţa artificială (IA) în iunie 2023 şi decizia de a continua activitatea acestuia în cadrul unui nou grup consultativ privind IA;

75.

invită EFCA să sprijine monitorizarea şi identificarea de către statele membre a încălcărilor grave legate de aplicarea articolului 90 alineatul (2) litera (p) din Regulamentul (UE) 2023/2842 al Parlamentului European şi al Consiliului (²⁵) referitor la munca forţată şi să asigure formarea adecvată a inspectorilor cu privire la aceste încălcări grave;

(²⁵) Regulamentul (UE) 2023/2842 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 noiembrie 2023 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului şi de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1967/2006 şi (CE) nr. 1005/2008 ale Consiliului şi a Regulamentelor (UE) 2016/1139, (UE) 2017/2403 şi (UE) 2019/473 ale Parlamentului European şi ale Consiliului în ceea ce priveşte controlul pescuitului (JO L, 2023/2842, 20.12.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2023/2842/oj).

76.

ia notă de faptul că, în 2023, EFCA a raportat 44 993 de inspecţii (pe mare şi pe uscat), ceea ce a dus la detectarea de presupuse încălcări în cel puţin 4 230 din acele inspecţii; constată că aceste date, luate împreună, reprezintă o uşoară scădere a numărului total de inspecţii (cu 5 % mai puţine inspecţii comparativ cu 2022), precum şi o scădere cu 18 % a numărului total de inspecţii în cazul în care au fost detectate presupuse încălcări; atrage atenţia asupra faptului că inspecţiile şi alte activităţi întreprinse ulterior joacă un rol esenţial nu numai în gestionarea adecvată a stocurilor de peşte, ci şi în asigurarea unor condiţii de concurenţă echitabile pentru pescarii din Uniune;

77.

salută eforturile Eurojust de digitalizare a justiţiei, şi anume punerea în aplicare a unui nou sistem de gestionare a cazurilor după cea mai recentă modificare a Regulamentului Eurojust (²⁶) şi implementarea noii platforme de colaborare pentru echipele comune de anchetă (²⁷); ia act de rolul Eurojust de punct de contact pentru ţările terţe şi organizaţiile internaţionale în legătură cu cererile ECRIS-TCN în contextul procedurilor penale;

(²⁶) Regulamentul (UE) 2023/2131 al Parlamentului European şi al Consiliului din 4 octombrie 2023 de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1727 al Parlamentului European şi al Consiliului şi a Deciziei 2005/671/JAI a Consiliului în ceea ce priveşte schimbul de informaţii digitale în cazurile de terorism (JO L, 2023/2131, 11.10.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2023/2131/oj).

(²⁷) Regulamentul (UE) 2023/969 al Parlamentului European şi al Consiliului din 10 mai 2023 de instituire a unei platforme de colaborare pentru sprijinirea funcţionării echipelor comune de anchetă şi de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1726 (JO L 132, 17.5.2023, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2023/969/oj).

78.

evidenţiază cât este de important sprijinul continuu acordat de Eurojust Ucrainei, prin anchetarea de către echipa comună de anchetă a presupuselor crime internaţionale grave comise în Ucraina, prin operarea bazei de date cu probe privind cele mai grave crime internaţionale (CICED) pentru a păstra, a stoca şi a analiza probele despre crimele internaţionale cele mai grave într-o bază de date unică, securizată şi centrală, prin asigurarea unei metode sigure de transmitere digitală a datelor pentru depunerea probelor şi analiza acestora; salută şi lansarea, în cadrul Eurojust, a noului Centru internaţional pentru urmărirea în justiţie a crimei de agresiune împotriva Ucrainei (ICPA), cu scopul de a sprijini anchetele naţionale şi de a conveni asupra unor strategii comune de anchetă şi urmărire penală, contribuind în mod activ la activitatea Grupului operativ "Îngheţare şi punere sub sechestru" pentru a asigura punerea în aplicare eficace a sancţiunilor Uniunii în întreaga Uniune Europeană;

79.

subliniază rolul FRA ca gardian esenţial al drepturilor fundamentale şi al statului de drept, aşa cum este consacrat în Carta drepturilor fundamentale, şi salută sprijinul său pentru asigurarea respectării, protecţiei şi exercitării drepturilor fundamentale în legislaţia şi politicile existente ale Uniunii în domeniul egalităţii şi al combaterii discriminării, cum ar fi legislaţia şi politicile UE de combatere a rasismului, a antisemitismului şi a islamofobiei, sprijinind colectarea de date privind egalitatea şi punerea în aplicare a strategiilor referitoare la egalitate şi combaterea rasismului, de exemplu cadrele strategice naţionale pentru romi, şi oferind contribuţii pentru evaluarea la jumătatea perioadei a Strategiei privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ 2020-2025, pentru protecţia societăţii civile şi a apărătorilor drepturilor omului expuşi riscurilor, precum şi sprijinul pentru revizuirea Directivei privind drepturile victimelor, a Planului de acţiune de combatere a rasismului şi a Strategiei UE privind combaterea antisemitismului şi susţinerea vieţii evreieşti şi consilierea în domeniul respectării drepturilor fundamentale în ceea ce priveşte dezvoltarea şi utilizarea sistemelor de inteligenţă artificială şi execuţia şi utilizarea fondurilor Uniunii;

80.

subliniază orientările şi implicarea FRA în domeniul azilului şi migraţiei, frontierelor şi interoperabilităţii şi accentul deosebit pus pe drepturile fundamentale, pe obligaţiile internaţionale ale statelor membre şi pe legislaţia Uniunii privind drepturile omului în acest domeniu, inclusiv cooperarea cu Agenţia Uniunii Europene pentru Azil (EUAA) cu scopul de a îmbunătăţi înţelegerea importanţei tutorilor şi a reprezentanţilor legali care oferă asistenţă copiilor neînsoţiţi care solicită protecţie internaţională în cadrul Uniunii şi formarea acordată personalului Europol care sporeşte gradul de conştientizare şi de înţelegere a aspectelor legate de drepturile fundamentale în contexte operaţionale relevante; salută contribuţia oportună a FRA la punerea în aplicare a Directivei privind protecţia temporară în contextul refugiaţilor care au fugit din Ucraina, la identificarea dificultăţilor de a pune în aplicare dreptul Uniunii privind şederea pe termen lung, precum şi la identificarea deficienţelor din Codul de vize şi lista acţiunilor pe care Uniunea şi statele sale membre le pot întreprinde pentru a reduce numărul deceselor pe mare;

81.

salută contribuţia FRA la evaluarea Regulamentului privind poliţia de frontieră şi garda de coastă la nivel european (denumit în continuare "Regulamentul EBCG"), participarea la reuniunile Consiliului de administraţie al Agenţiei Europene pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă (Frontex), coprezidarea Forumului consultativ al Frontex privind drepturile fundamentale şi cooperarea cu Biroul pentru drepturile fundamentale din cadrul Frontex;

82.

ia act cu satisfacţie de faptul că FRA a furnizat analize şi expertiză privind drepturile fundamentale pentru a sprijini operaţiunile şi activitatea altor agenţii ale UE din domeniul justiţiei şi afacerilor interne (JAI), inclusiv EUAA, Frontex, Europol, Agenţia Uniunii Europene pentru Gestionarea Operaţională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spaţiul de Libertate, Securitate şi Justiţie (eu-LISA) şi Agenţia Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL); salută contribuţiile FRA din 2023 la promovarea respectării drepturilor fundamentale, inclusiv prin orientări privind fondurile Uniunii şi abordarea provocărilor generate de noile tehnologii; invită FRA să stabilească măsura în care statul de drept şi drepturile fundamentale sunt legate în mod intrinsec şi modul în care activitatea sa ar putea fi încorporată sau dezvoltată în sinergie cu cea a Comisiei Europene în cadrul Raportului anual privind statul de drept;

83.

salută implementarea cu succes a PERCI (Platforma UE privind conţinutul ilegal online) de către Europol, în special prin punerea în aplicare deplină a recomandărilor Autorităţii Europene pentru Protecţia Datelor (AEPD); apreciază cooperarea strânsă cu AEPD şi cu grupul de lucru comun instituit cu Frontex pentru a da curs recomandărilor AEPD în legătură cu programul PeDRA al Frontex (Prelucrarea datelor cu caracter personal pentru analiza riscurilor), în cadrul căruia ambele agenţii au un interes puternic pentru protejarea drepturilor fundamentale, promovând în acelaşi timp securitatea;

84.

salută punerea în aplicare a Regulamentului Europol (²⁸), aşa cum a fost modificat în 2022, în special numirea rapidă a unui ofiţer pentru drepturile fundamentale în ianuarie 2023, ceea ce a reprezentat un pas important pentru consolidarea angajamentului Europol faţă de drepturile omului în operaţiunile sale;

(²⁸) Regulamentul (UE) 2016/794 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 mai 2016 privind Agenţia Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) şi de înlocuire şi de abrogare a Deciziilor 2009/371/JAI, 2009/934/JAI, 2009/935/JAI, 2009/936/JAI şi 2009/968/JAI ale Consiliului (JO L 135, 24.5.2016, p. 53, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2016/794/oj).

85.

recunoaşte importanţa iniţiativelor localizate care consolidează sistemele de sănătate şi a iniţiativelor legate de mediu, intensificând în acelaşi timp colaborarea cu statele membre şi cu agenţiile (ECDC, ECHA, AEM, EFSA, EMA); solicită să se îmbunătăţească modul în care este abordată distribuirea fondurilor, acordând prioritate reducerii sarcinilor administrative şi canalizării resurselor direct către beneficiarii finali prin simplificarea procedurilor cu scopul de a creşte accesibilitatea pentru actorii economici de pe teren;

86.

reţine că, potrivit evaluării făcute de Direcţia Generală Mobilitate şi Transporturi, care le asigură supravegherea, în 2023 performanţa celor trei agenţii (AESA, EMSA, ERA) a fost în concordanţă deplină cu obiectivele convenite ale Comisiei: activităţile periodice de monitorizare şi supraveghere nu au identificat probleme concrete care să poată avea un impact serios asupra asigurării; în plus, rapoartele auditorilor externi şi interni nu au semnalat probleme majore care să dea alte motive de îngrijorare pentru DG Mobilitate şi Transporturi;

87.

ia act de faptul că, în 2023, AESA şi-a consolidat în mod semnificativ cooperarea cu organizaţiile militare în domeniul de aplicare prevăzut de Planul de acţiune al UE privind mobilitatea militară 2.0 şi este acum invitată la toate reuniunile Comitetului pentru aviaţie al NATO; ia act de aprobarea strategiei de cooperare civilă şi militară a agenţiei, care se află de mult timp pe lista priorităţilor sale şi care sprijină implicarea sa în activităţile de certificare a aeronavelor militare care derivă din aeronave civile, pe baza conceptului "civil când este posibil, militar când este necesar";

88.

ia act de faptul că, în 2023, EMSA a continuat să ofere asistenţă extrem de eficace pentru a contribui la reducerea impactului sectorului transportului maritim asupra mediului, inclusiv prin implicarea sa în numeroasele iniţiative legate de Pactul verde european; ia act, în special, de expertiza tehnică pe care a furnizat-o în contextul revizuirii pachetului privind siguranţa maritimă; salută sprijinul acordat de agenţie Comisiei şi statelor membre în ceea ce priveşte adoptarea finală a propunerilor făcute ca parte a pachetului "Pregătiţi pentru 55", în special în ceea ce priveşte extinderea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) la transportul maritim şi Regulamentul FuelEU în domeniul maritim; în acest context, apreciază cercetările pe care le derulează în prezent despre potenţialul diverşilor combustibili alternativi şi considerentele de siguranţă asociate care decurg din adoptarea şi utilizarea unor surse alternative durabile de energie pentru nave; salută adaptarea THETIS-MRV la cerinţele legislaţiei ETS;

89.

salută cooperarea continuă şi din ce în ce mai intensă a celor cinci agenţii (Eurofound, Cedefop, ETF, EU-OSHA, ELA) şi punerea în comun a resurselor de către acestea şi alte instituţii, inclusiv alte agenţii ale UE, Comisia şi Parlamentul;

90.

invită Comisia să asigure o mai bună utilizare a expertizei agenţiilor (Eurofound, Cedefop, ETF, EU-OSHA, ELA) în domeniile de politică relevante în ceea ce priveşte, de exemplu, elaborarea de rapoarte şi studii şi desfăşurarea de cercetări şi anchete, ceea ce poate permite o utilizare mai eficientă a resurselor bugetare existente ale Uniunii comparativ cu alte soluţii; apreciază eforturile celor cinci agenţii de a-şi dezvolta în continuare comunicarea digitală şi online pentru a-şi creşte vizibilitatea şi a sensibiliza publicul cu privire la activitatea lor de mare impact; evidenţiază, în această privinţă, potenţialul nevalorificat de a furniza informaţii specifice şi relevante şi produse de aceeaşi calitate ca şi consultanţii externi, atunci când mandatele agenţiilor permit acest lucru;

91.

salută eforturile agenţiilor (Eurofound, Cedefop, ETF, EU-OSHA, ELA) de a pune în aplicare politici privind diversitatea şi incluziunea, în special în ceea ce priveşte persoanele cu dizabilităţi; încurajează agenţiile să îmbunătăţească colectarea de date comparabile privind angajarea persoanelor cu dizabilităţi; recunoaşte progresele realizate de agenţii în ceea ce priveşte echilibrul de gen în rândul personalului lor: solicită şi mai multe eforturi pentru a asigura echilibrul de gen şi la nivelul conducerii superioare şi pentru a integra dimensiunea de gen în toate activităţile lor;

92.

constată că eforturile de monitorizare a bugetului din cursul exerciţiului financiar 2023 au avut ca rezultat o rată medie de execuţie bugetară a creditelor de angajament din exerciţiul curent de 97 %, cu excepţia CdT şi ELA, care au înregistrat rate de 89,55 % şi, respectiv, 93,72 %; ia act de faptul că agenţiile care prezintă cea mai scăzută rată de execuţie a creditelor de plată din anul curent sunt enumerate după cum urmează, în ordine crescătoare, împreună cu procentele lor respective: ESA cu 47,61 %, Frontex cu 55,37 %, EU-OSHA cu 68,83 %, ACER cu 70,69 % şi ECDC cu 71,79 %;

93.

constată majorarea bugetului EUAA în 2023 de la 168 de milioane EUR la 170 de milioane EUR (+ 0,77 %) şi mărirea personalului său de la 519 la 529 de membri (+ 2 %); reiterează rolul important al Agenţiei Uniunii Europene pentru Azil în sprijinirea statelor membre în punerea în aplicare a sistemului european comun de azil şi în monitorizarea punerii corecte în aplicare a acestuia; reaminteşte că, în raportul său din 2022 privind descărcarea de gestiune a Agenţiei Uniunii Europene pentru Azil, autoritatea care acordă descărcarea de gestiune a subliniat îngrijorarea cu privire la gestionarea şi procedurile interne ale agenţiei, remarcând că Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a iniţiat o investigaţie, care între timp a fost finalizată, privind presupuse cazuri de nepotism şi alte aspecte care îi afectează gestiunea financiară; regretă că directorul executiv al agenţiei a evitat să ofere răspunsuri în timpul audierii pregătitoare de descărcare de gestiune din cadrul Comisiei CONT; este alarmat de faptul că Consiliul de administraţie al agenţiei refuză să divulge autorităţii care acordă descărcarea de gestiune conţinutul şi recomandarea din respectivul raport al OLAF; invită agenţia să pună imediat la dispoziţie constatările raportului;

94.

consideră că raportul final al OLAF (OC-2022-0717) privind EUAA conţine concluzii foarte îngrijorătoare privind faptele stabilite, care pun în pericol stabilitatea, guvernanţa şi reputaţia agenţiei, obligând la luarea deciziei de a amâna descărcarea de gestiune a agenţiei pentru exerciţiul financiar 2023; reaminteşte, de asemenea, că OLAF a stabilit şi a cuantificat un impact financiar care nu poate fi recuperat, ceea ce confirmă impactul negativ asupra bunei gestiuni financiare a resurselor agenţiei; solicită, prin urmare, o monitorizare cuprinzătoare din partea Consiliului de administraţie, care să detalieze toate măsurile luate pentru a corecta deficienţele detectate;

95.

îndeamnă agenţia să clarifice pe deplin toate chestiunile nesoluţionate, să pună în aplicare recomandările OLAF într-un mod credibil şi transparent şi să instituie mecanisme solide de control intern, supraveghere etică şi responsabilitate; invită agenţia să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la măsurile de remediere adoptate, fără întârzieri nejustificate;

96.

constată cu îngrijorare că deficienţele de la nivelul procedurilor de achiziţii publice rămân cea mai mare sursă de plăţi neconforme; subliniază că Curtea a formulat 38 de observaţii cu privire la deficienţele în materie de achiziţii publice în 2023 (faţă de 41 în 2022 şi 28 în 2021) (²⁹); îndeamnă agenţiile să introducă măsuri pentru a asigura respectarea strictă a reglementărilor privind achiziţiile publice şi a principiilor transparenţei, concurenţei şi rentabilităţii; reaminteşte necesitatea unor programe de formare periodice adresate personalului despre gestiunea financiară, normele privind achiziţiile publice şi prevenirea fraudei; solicită instituirea unor măsuri mai stricte de responsabilizare, asigurându-se că orice deficienţe persistente conduc la acţiuni corective specifice şi la consecinţe în caz de neconformitate repetată;

(²⁹) Raportul CCE, p. 37. Numai observaţiile care se referă la agenţii fac parte din prezenta rezoluţie.

97.

ia act de faptul că, potrivit Curţii, 13 (³⁰) dintre observaţiile privind deficienţele care au condus la plăţi neconforme în 2023 se referă la nereguli detectate şi menţionate în auditurile anterioare; constată că, pentru restul de 25 de observaţii, nouă au avut un impact asupra plăţilor, iar celelalte 16 nu au condus la plăţi neconforme în 2023; ia act de faptul că observaţiile din anul respectiv care nu au afectat plăţile se referă la agenţiile ACER, ABE, eu-LISA, ESMA, EMSA, ENISA, ERA, EIGE, ECDC, AEM, EUDA, EUAA şi CEPOL; ia act de răspunsurile agenţiilor şi le invită să ia măsuri pentru a corecta deficienţele detectate şi să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la măsurile luate pentru a le remedia;

(³⁰) Observaţii din anii anteriori care au afectat plăţile din 2023: AESA 1,6 milioane EUR; EIGE 59 600 EUR; ELA 1,32 milioane EUR şi baza pentru opinia cu rezerve; ETF, două observaţii: 175 500 EUR şi 300 600 EUR; Eurojust 59 300 EUR; EUAA 123 800 EUR; eu-LISA, trei observaţii: 7,7 milioane EUR, 1,8 milioane EUR, 0,4 milioane EUR şi baza pentru opinia cu rezerve; CEPOL 85 000 EUR; CdT, două observaţii: 17 300 EUR şi 257 200 EUR.

98.

atrage atenţia asupra celor nouă observaţii ale exerciţiului, formulate de Curte, care afectează plăţile; ia act de faptul că, în cazul ENISA, eu-LISA, precum şi în cazul ELA, neregulile detectate, împreună cu cele identificate în auditurile anterioare care au condus la plăţi în 2023 (numai pentru eu-LISA şi ELA), stau la baza unei opinii cu rezerve a Curţii şi au fost descrise la rubrica "Imagine de ansamblu a rezultatelor auditului" din prezenta rezoluţie;

99.

observă că restul observaţiilor din anul care afectează plăţile se referă la CdT, EIGE, EFCA, ERA şi EU-OSHA, cu o observaţie pentru fiecare agenţie, cu excepţia celei din urmă, care are două; ia act de faptul că motivul observaţiei, precum şi răspunsul agenţiilor la observaţia Curţii sunt defalcate după cum urmează:

- în cazul CdT, observaţia se referă la utilizarea incorectă a procedurii de atribuire directă în locul lansării unei proceduri competitive bazate pe o estimare a costurilor viitoare, ceea ce duce la plăţi neconforme în cadrul acestor contracte în valoare totală de 25 800 EUR în 2023; ia act de răspunsul CdT potrivit căruia va organiza proceduri competitive simplificate pentru serviciile de întreţinere care depăşesc valoarea de 1 000 EUR;

- în cazul ERA, observaţia este legată de semnarea unui contract specific fără reluarea procedurii concurenţiale, astfel cum se prevede în contractul-cadru, care a condus la plăţi în valoare totală de 254 400 EUR în legătură cu prezentul contract; ia act de răspunsul ERA conform căruia, începând cu 2024, agenţia a început să aplice propria procedură concurenţială pentru serviciile din cadrul domeniului de aplicare;

- observaţia EIGE se referă la aplicarea incorectă a controalelor ex ante, depăşirea plafonului contractului-cadru şi aplicarea incorectă a ratelor zilnice, ceea ce a dus la plăţi neconforme în valoare de 76 500 EUR; ia act de faptul că EIGE va asigura punerea în aplicare corespunzătoare a contractelor-cadru interinstituţionale, acordând atenţie contractelor legate de resursele umane;

- EFCA a utilizat un contract-cadru interinstituţional pentru furnizarea de servicii de călătorie care depăşesc domeniul său de aplicare pentru achiziţionarea de servicii de organizare de evenimente, iar plăţile aferente din 2023, în valoare de 257 300 EUR, au fost neconforme; ia act de faptul că, potrivit EFCA, agenţia s-a confruntat cu situaţii neprevăzute care au condus la întârzieri procedurale şi va elabora ca măsuri corective un plan de urgenţă pentru a atenua impactul evenimentelor neprevăzute;

- EU-OSHA are două observaţii:

1. nereguli în atribuirea a trei proceduri de negociere cu un singur operator economic, fără publicarea unui anunţ de participare care, potrivit Curţii, nu îndeplinea condiţiile prevăzute la punctul 11.1 litera (c) din anexa I la Regulamentul financiar şi a condus la plăţi neconforme în valoare de 67 100 EUR în 2023; ia act de răspunsul EU-OSHA potrivit căruia aceasta s-a aflat într-o situaţie de extremă urgenţă şi nu a avut alte opţiuni viabile pentru a asigura continuitatea activităţii;

2. Două contracte atribuite direct au condus la plăţi neconforme în valoare de 29 700 EUR; ia act de faptul că aceste contracte ar fi trebuit să fie combinate într-o singură procedură competitivă, deoarece se refereau la servicii aproape identice, încălcând articolul 160 din Regulamentul financiar, care interzice divizarea contractelor; ia act de faptul că EU-OSHA va îmbunătăţi documentarea prospectelor sale de piaţă şi va explora instrumente alternative de achiziţii publice;

100.

repetă recomandarea Curţii potrivit căreia, atunci când pun în aplicare contracte-cadru, agenţiile în cauză ar trebui să utilizeze numai contracte specifice pentru a achiziţiona bunuri sau servicii care fac obiectul contractului-cadru asociat; reiterează, de asemenea, recomandarea Curţii potrivit căreia agenţiile în cauză ar trebui, de asemenea, să se asigure că respectă normele prevăzute în Regulamentul financiar pentru modificarea contractelor existente, că contractele specifice definesc preţurile şi termenele de livrare şi că executarea contractului face obiectul unor controale adecvate cu privire la aceste elemente-cheie;

101.

reaminteşte că în toate procedurile de achiziţii publice este important să se asigure bunuri şi servicii de calitate, condiţii de concurenţă loială între ofertanţi şi să se procure bunurile şi serviciile cele mai avantajoase din punct de vedere economic, acordând preferinţă societăţilor europene faţă de cele din afara Uniunii, respectând totodată principiile transparenţei, proporţionalităţii, egalităţii de tratament şi nediscriminării;

102.

insistă asupra necesităţii de a consolida cooperarea în materie de achiziţii publice între EUAN şi Comisia Europeană;

103.

subliniază că este important să se consolideze digitalizarea în cadrul agenţiilor, atât pentru operaţiunile şi gestionarea internă, cât şi pentru accelerarea digitalizării procedurale; subliniază necesitatea de a rămâne proactiv; sprijină, în acest sens, investiţiile suplimentare în instrumente digitale şi inovare pentru a îmbunătăţi sarcinile procedurale, precum şi pentru a preveni un decalaj digital între agenţii;

104.

observă că, potrivit informaţiilor prezentate de cele 33 de agenţii descentralizate, în cadrul lor erau angajaţi în 2023 un număr total de 10 580 de membri ai personalului (faţă de 10 146 în 2022), printre care funcţionari, agenţi temporari, agenţi contractuali şi experţi naţionali detaşaţi, ceea ce reprezintă o creştere de 4,27 % faţă de 2022;

105.

ia act de faptul că au fost înregistrate cazuri de epuizare profesională (în total 25) în şase agenţii, şi anume AESA (cinci cazuri), AEM (patru cazuri), EFCA (un caz), EFSA (două cazuri), EMA (zece cazuri) şi Europol (trei cazuri); constată însă că nu toate agenţiile, inclusiv ECDC, ECHA, EMSA, ENISA, ERA, FRA, Frontex, colectează date referitoare la cazurile de epuizare profesională din cauza protecţiei datelor; îşi exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că nu sunt colectate date medicale, având în vedere că acestea sunt importante pentru a urmări starea de bine mentală a personalului agenţiilor; îndeamnă agenţiile să ia măsuri imediate pentru a aborda numărul tot mai mare de cazuri de epuizare profesională în rândul personalului; constată că mai mulţi angajaţi au efectuat ore suplimentare în 19 agenţii în 2022 (13 în 2021); constată, în special, că un număr mare de angajaţi au efectuat ore suplimentare la EFSA (81 % din personal) şi Eurofound (97 % din personal); reaminteşte în acest sens că este important să se elaboreze o politică de resurse umane pe termen lung, inclusiv structuri de sprijin pentru sănătatea mintală, care să asigure o abordare cuprinzătoare a echilibrului dintre viaţa profesională şi cea privată, inclusiv dispoziţii privind munca la distanţă şi dezvoltarea carierei; subliniază, în plus, importanţa protejării sănătăţii mintale şi a stării de bine a personalului;

106.

ia act de faptul că directorul EIT, vorbind în numele Reţelei agenţiilor UE, a fost de acord, la 4 decembrie 2024, în cadrul Comisiei pentru control bugetar, să realizeze un studiu privind tipurile de contracte de muncă ale personalului de curăţenie din agenţiile descentralizate; solicită Reţelei agenţiilor UE să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la tipurile de contracte de muncă ale personalului de curăţenie din agenţiile descentralizate, inclusiv proporţia contractelor pe termen lung şi pe termen scurt;

107.

susţine eforturile continue ale Frontex de a consolida statutul ofiţerului pentru drepturile fundamentale şi ia act de angajarea a 46 de observatori pentru drepturile fundamentale în 2023; subliniază că este important să se asigure că toţi observatorii pentru drepturile fundamentale sunt recrutaţi în gradul AD, pentru a le consolida şi mai mult capacitatea şi independenţa; recunoaşte că Frontex a luat măsuri semnificative pentru a răspunde avizelor ofiţerului pentru drepturile fundamentale, în special cu privire la aspecte precum integrarea perspectivei de gen şi traficul de fiinţe umane;

108.

constată că, în 2023, rata de rotaţie a personalului a depăşit 5 % în 18 din cele 33 de agenţii (şi anume Cedefop, CEPOL, ABE, EFCA, EIGE, EIOPA, EIT, ELA, EUDA, ETF, EUAA, eu-LISA, Eurofound, Eurojust, Europol, EUSPA) şi că la trei dintre agenţii s-a depăşit rata de 10 % (şi anume Oficiul OAREC, CdT, Eurojust); felicită agenţiile care au luat măsuri specifice pentru a preveni ratele ridicate de rotaţie a personalului; subliniază că este important ca toate agenţiile să introducă măsuri pentru a trata şi a reuşi să păstreze mai bine personalul competent; se aşteaptă ca Reţeaua agenţiilor UE să fie un forum pentru agenţiile sale membre în ceea ce priveşte schimbul de bune practici şi, acolo unde este posibil, unirea eforturilor în această privinţă; invită Comisia să sprijine în mod activ agenţiile în recrutarea de personal cu expertiza necesară pentru îndeplinirea mandatelor lor, încurajând o cooperare mai strânsă cu universităţile şi cu alte instituţii relevante;

109.

subliniază că echilibrul geografic reprezintă în continuare o provocare pentru mai multe agenţii, unde un procent considerabil din efectivele de personal provine din statul membru în care îşi are sediul agenţia;

110.

recunoaşte că atragerea de talente şi asigurarea unei forţe de muncă diverse geografic sunt legate de particularităţile individuale ale agenţiilor (de exemplu amplasarea, infrastructura, şcolarizarea, domeniul de politică), precum şi de factori externi limitativi (de exemplu, concurenţa cu sectorul privat, incertitudinea locurilor de muncă din cauza contractelor pe termen scurt, coeficienţii corectori mici); remarcă cu satisfacţie raportul Reţelei agenţiilor UE privind acţiunile subsecvente descărcării de gestiune pentru 2021 şi acţiunile întreprinse de reţea pentru a spori atractivitatea şi pentru a îmbunătăţi reprezentativitatea personalului agenţiilor ca vârstă, sex şi origine geografică;

111.

reaminteşte că agenţiile situate în ţări cu coeficient de corecţie relativ scăzut se confruntă cu provocări continue în ceea ce priveşte atragerea de personal calificat şi divers din punct de vedere geografic; invită Comisia să analizeze această chestiune împreună cu statul membru respectiv şi să ia în considerare utilizarea stimulentelor economice pentru a contribui la atenuarea problemei; reaminteşte, de asemenea, că coeficientul corector pune în practică principiul general al egalităţii de tratament;

112.

subliniază, de asemenea, că unele agenţii recurg foarte mult la consultanţi externi, în special din domeniul TIC, dar şi din domeniul activităţii lor de bază, reprezentând părţi semnificative din bugetul lor operaţional (de exemplu, ACER, ETF, ELA etc.); invită toate agenţiile să acorde prioritate personalului permanent faţă de consultanţii externi şi agenţii contractuali, pentru a garanta condiţii de muncă de calitate şi pentru a preveni pierderea de cunoştinţe şi experienţă; invită, de asemenea, agenţiile să prevină nesiguranţa locului de muncă cauzată de contractele pe termen scurt şi să acorde prioritate angajărilor pe termen lung; solicită, în acest sens, ca agenţiile să dispună de flexibilitate pentru a transforma posturile de experţi naţionali detaşaţi în posturi de agenţi temporari, asigurând păstrarea expertizei, funcţionalitatea operaţională şi continuitatea activităţii; insistă, de asemenea, să se evite externalizarea sarcinilor către firme de consultanţă atunci când know-how-ul este disponibil la nivel intern;

113.

recunoaşte progresele realizate de agenţii în ceea ce priveşte echilibrul de gen în rândul personalului lor; solicită intensificarea eforturilor pentru a asigura echilibrul de gen la nivelul conducerii superioare şi pentru a integra egalitatea de gen sistematic în toate politicile, procedurile şi activităţile agenţiei;

114.

invită agenţiile să stabilească obiective şi calendare clare pentru asigurarea echilibrului de gen şi a diversităţii geografice în cadrul conducerii superioare şi al organelor decizionale şi să raporteze sistematic cu privire la progresele înregistrate;

115.

constată că în 2023 echilibrul între numărul de bărbaţi şi femei s-a îmbunătăţit puţin comparativ cu 2022 la nivelul conducerii superioare şi medii (³¹) şi în consiliile de administraţie (³²); constată că echilibrul de gen în rândul întregului personal (³³) nu s-a schimbat; încurajează ACER, Oficiul OAREC, Cedefop, ECDC, ECHA, EFSA, EIOPA, EMCDDA, EMSA, ENISA, ERA, eu-LISA, ELA, Europol, EUAA, EUSPA şi Frontex să sprijine femeile să candideze pentru posturi din conducerea superioară; invită din nou Comisia şi statele membre să respecte echilibrul de gen la nominalizările sau numirile pentru consiliile de conducere sau de administraţie; reiterează obiectivul agenţiilor de a se alinia cu Comisia pentru a atinge un echilibru de gen de 50 % la toate nivelurile conducerii sale până la sfârşitul anului 2025; invită agenţiile să ia în considerare în continuare aceste aspecte pentru viitoarele recrutări de personal şi să depună eforturi pentru a continua să îmbunătăţească echilibrul de gen la nivelul conducerii superioare;

(³¹) Cu 64 % bărbaţi şi 36 % femei (67 % şi, respectiv, 33 % în 2022); cu 54 % bărbaţi şi 46 % femei (54 % şi, respectiv, 46 % în 2022).

(³²) Cu 58 % bărbaţi şi 42 % femei (60 % şi, respectiv, 40 % în 2022).

(³³) Cu 54 % bărbaţi şi 46 % femei (54 % şi, respectiv, 46 % în 2022).

116.

îndeamnă agenţiile descentralizate să consolideze politicile privind egalitatea de gen la toate nivelurile, asigurând egalitatea de şanse în ceea ce priveşte recrutarea, evoluţia în carieră şi condiţiile de muncă pentru întregul personal; încurajează toate agenţiile să adopte şi să pună în aplicare strategii solide în materie de diversitate şi incluziune care promovează egalitatea şi echilibrul, asigurând egalitatea de şanse şi reprezentarea femeilor şi a minorităţilor în posturile de conducere; invită agenţiile să elaboreze strategii cuprinzătoare pentru a evalua progresele înregistrate şi pentru a identifica domeniile în care sunt necesare îmbunătăţiri; reaminteşte că Parlamentul va evalua respectarea acestor principii în cadrul procesului anual de descărcare de gestiune;

117.

ia act de faptul că toate agenţiile au luat măsuri pentru a îmbunătăţi starea de bine a personalului la locul de muncă şi echilibrul dintre viaţa profesională şi cea privată; constată că numărul şi impactul unor astfel de măsuri variază semnificativ de la o agenţie la alta şi că nu pare să existe un cadru comun de referinţă pentru toate agenţiile; invită Reţeaua agenţiilor UE să coordoneze eforturile de dezvoltare a unui cadru comun de referinţă în acest sens; constată cu satisfacţie că marea majoritate a agenţiilor au instituit măsuri de integrare a persoanelor cu dizabilităţi; încurajează agenţiile să menţină bunele practici privind bunăstarea personalului, incluziunea şi integrarea persoanelor cu dizabilităţi şi să continue să abordeze echilibrul dintre viaţa profesională şi cea privată, precum şi învăţarea pe tot parcursul vieţii şi dezvoltarea carierei; subliniază importanţa intensificării eforturilor de realizare a echilibrului geografic şi de gen în rândul personalului instituţional şi în posturile de conducere de nivel superior; subliniază rolul util pe care îl pot juca schimburile de bune practici în domeniul gestionării personalului; invită agenţiile să ofere cursuri de formare relevante şi periodice personalului lor;

118.

încurajează toate agenţiile să pună în aplicare o politică de protejare a demnităţii personale şi de prevenire a hărţuirii psihologice şi sexuale şi să participe la grupul operativ interagenţii de consilieri confidenţiali; solicită, în acest sens, introducerea unei formări preventive obligatorii în materie de combatere a hărţuirii, care să fie urmată de angajaţii agenţiilor UE; constată cu îngrijorare că, potrivit răspunsurilor la chestionarul standard, ENISA a comunicat autorităţii care acordă descărcarea de gestiune că în 2023 au fost deschise două anchete administrative legate de o presupusă hărţuire; în plus, a informat că una dintre acestea a fost închisă în 2024, după primirea unui raport final din partea OLAF; se aşteaptă ca agenţia să monitorizeze îndeaproape cazurile în curs şi să introducă măsuri ferme pentru a preveni orice cazuri asemănătoare în viitor; invită agenţiile să raporteze periodic, prin intermediul raportului de monitorizare, cu privire la progresele înregistrate în acest domeniu;

119.

observă că un conflict de interese perceput poate constitui un risc pentru reputaţia agenţiei şi că trebuie abordat chiar dacă se dovedeşte a fi nefondat;

120.

îndeamnă toate agenţiile să îmbunătăţească în continuare prevenirea şi gestionarea conflictelor de interese, inclusiv prin asigurarea prezentării în mod sistematic a declaraţiilor de interese de către personalul de conducere de nivel superior, experţii externi şi membrii Consiliului de administraţie, care să fie publicate într-un mod proactiv şi accesibil;

121.

subliniază că este important să se protejeze independenţa agenţiilor UE faţă de influenţa nejustificată a industriei pentru a menţine încrederea publicului în procesul lor decizional; îşi exprimă îngrijorarea cu privire la deficienţele în materie de reglementare şi la potenţialele conflicte de interese în cadrul anumitor agenţii; subliniază problemele cauzate de legăturile strânse cu industria şi rapoartele privind influenţa necuvenită, în special prin practica "uşilor turnante" între instituţiile publice şi companiile private; subliniază că este nevoie de mai multă transparenţă, de mecanisme de supraveghere mai puternice şi de un angajament ferm de a acorda prioritate siguranţei şi sănătăţii publice şi nu intereselor financiare;

122.

ia act de faptul că, pentru 2023, Curtea nu a raportat niciun caz major de conflict de interese, în afară de Frontex şi a EMCDDA;

123.

consideră că, în prezent, majoritatea agenţiilor dispun de proceduri solide şi cuprinzătoare pentru a creşte gradul de conştientizare şi a preveni conflictele de interese, oferind părţilor interesate şi publicului suficiente asigurări în privinţa independenţei membrilor personalului lor;

124.

ia act cu satisfacţie de colaborarea strânsă cu agenţiile din domeniul justiţiei şi afacerilor interne, în special de încheierea unui nou acord de lucru cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), de deschiderea a 15 noi cazuri în care Eurojust a sprijinit Parchetul European (EPPO) şi de cooperarea în 42 de cazuri cu Agenţia Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol); subliniază că Eurojust şi Europol au lansat un proiect-pilot pentru schimbul sistematic şi structural de date în scopul detectării legăturilor, care va fi revizuit în prima jumătate a anului 2024; salută Planul de acţiune Eurojust-OLAF 2022-2023 de combatere a infracţiunilor care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene;

125.

ia act cu îngrijorare de constatările Curţii în domeniul sistemelor de gestiune şi control care afectează nouă agenţii, şi anume EMA, Europol, EUSPA, Eurofound, EIT, Eurojust, ACER, ENISA şi AEM;

126.

subliniază că, în cazul Europol şi al EIT, două din trei observaţii au condus la plăţi neconforme în 2023;

127.

reaminteşte că, în 2022, Curtea a constatat că Europol a rambursat în mod neregulamentar TVA-ul prin granturi acordate autorităţilor publice, considerând că acesta este un cost eligibil, şi că, în 2023, rambursarea pentru acest concept s-a ridicat la 279 900 EUR; salută decizia Europol de a nu mai considera TVA-ul drept un cost eligibil pentru noile granturi operaţionale;

128.

ia act de faptul că, în cazul EIT, una dintre observaţii stă la baza unei opinii cu rezerve privind legalitatea şi regularitatea plăţilor subiacente conturilor, care a fost descrisă la rubrica "Prezentare generală a rezultatelor auditului" din prezenta rezoluţie;

129.

este preocupat de faptul că a doua observaţie a Curţii cu privire la EIT se referă la trecerea agenţiei la o structură multianuală a acordurilor de grant, însă procedurile şi orientările pentru controalele ex post ale plăţilor de grant nu au fost actualizate pentru a ţine seama de implicaţii; apreciază faptul că EIT este deja în curs de actualizare a mecanismului său de control ex post pentru a aborda aceste implicaţii;

130.

este conştient de faptul că, în primul trimestru din 2023, EMA a efectuat o migrare de date, însă nu a respectat termenele în cazul a 48 de inspecţii veterinare, ceea ce a dus la întârzieri semnificative ale facturilor care nu au fost raportate în registrul de excepţii şi la venituri înregistrate în mod eronat; constată că acest lucru contravine Regulamentului financiar al EMA şi evidenţiază o deficienţă a sistemelor sale de gestiune şi control; ia act de obiectivul EMA de a îmbunătăţi procesul în contextul punerii în aplicare a noului Regulament privind taxele;

131.

constată că Eurofound a efectuat o plată de 38 600 EUR în legătură cu un contract pentru evaluarea calităţii datelor sondajelor, fără a colecta unele documente justificative esenţiale referitoare la rezultatele impuse de contract;

132.

ia act de faptul că, în 2023, Eurojust a observat o creştere a tranzacţiilor nestandard clasificate drept excepţii sau evenimente de neconformitate, numărul acestora crescând de la 43 la 71, iar suma totală implicată a crescut de la 294 000 EUR la 566 400 EUR comparativ cu 2022; ia act de răspunsul Eurojust la observaţia cum că majoritatea evenimentelor de neconformitate din 2023 se atribuie unui singur eveniment de acordare a unui grant pentru o echipă comună de anchetă; ia act de faptul că, potrivit agenţiei, creşterea este cauzată în primul rând de resursele umane insuficiente şi de ineficienţa proceselor interne şi apreciază faptul că Eurojust a remediat problema prin revizuirea procedurii actuale de înregistrare şi raportare a evenimentelor de neconformitate în 2024;

133.

ia act de faptul că directorul executiv al EUSPA a confirmat începerea timpurie a activităţilor de monitorizare înainte de semnarea unui acord de grant, ceea ce a dus la activităţi desfăşurate fără un angajament bugetar; subliniază că acest lucru nu a fost raportat în registrul de excepţii sau în raportul anual de activitate, ceea ce contravine Regulamentului financiar; ia act de faptul că EUSPA susţine că nu a fost nevoie să se înregistreze începerea timpurie a activităţilor fără un angajament bugetar în Registrul excepţiilor, dar recunoaşte că acest caz nu a fost raportat în raportul anual de activitate, aşa cum ar fi trebuit;

134.

ia act de numirea de către ACER a unei noi contabile, care era şi şefa de echipă la Buget, finanţe şi achiziţii, ceea ce contravine Regulamentului financiar al ACER, care impune separarea sarcinilor ordonatorilor de credite şi ale contabililor; are cunoştinţă despre faptul că la 1 mai 2024 a avut loc o reorganizare şi că şefa de echipă de la Buget, finanţe şi achiziţii a fost eliberată din atribuţiile de conducere ale echipei;

135.

ia act de faptul că, în septembrie 2023, directorul executiv al ENISA a permis unui număr de 15 angajaţi interimari să îşi asume roluri în circuitul financiar fără aprobare prealabilă, încălcând reglementările; este conştient de faptul că, potrivit răspunsului agenţiei, ENISA a recurs la agenţi interimari şi experţi naţionali detaşaţi din cauza nevoilor operaţionale şi a deficitului de resurse şi va încerca să obţină o derogare de la normele financiare în cazul în care deficitul de resurse persistă;

136.

constată, de asemenea, că contabilul ENISA a fost numit şi coordonator al controlului intern, ceea ce contravine reglementărilor care prevăd separarea sarcinilor; ia act de faptul că ENISA a luat la cunoştinţă observaţia, însă consideră că rolurile coordonatorului de control intern şi ale contabilului nu sunt neapărat incompatibile, deoarece ordonatorul de credite nu a delegat nicio competenţă coordonatorului de control intern; salută faptul că ENISA va clarifica rolurile şi responsabilităţile coordonatorului de control intern în cadrul proceselor sale interne; solicită informarea Parlamentului European cu privire la progresele înregistrate înainte de 30 iunie 2025;

137.

observă că AEM a aprobat plăţi de grant forfetare fără a fi în măsură să indice modul în care a fost calculată suma respectivă, existând astfel riscul ca aceasta să nu fie proporţională cu serviciile furnizate; ia act de faptul că AEM consideră că decizia scrisă privind plata forfetară este pe deplin conformă cu clauzele relevante din Regulamentul financiar; subliniază că agenţia se va asigura că sumele forfetare sunt stabilite şi documentate în mod corespunzător în cazurile în care costurile sunt declarate de o societate cu asociat unic/un partener independent din cadrul Centrelor Tematice Europene (³⁴);

(³⁴) Centrele Tematice Europene (ETC) sunt consorţii de organizaţii din ţările membre ale AEM cu expertiză în domenii specifice de mediu, contractate de AEM pentru a sprijini punerea în aplicare a programelor de lucru ale AEM: https://www.eionet.europa.eu/etcs.

138.

ia act de faptul că AEM a externalizat controalele financiare ex ante pentru a fi realizate de un contractant extern şi că Curtea a constatat deficienţe în ceea ce priveşte mecanismele de control; constată că, în răspunsul său, AEM a luat act de observaţia Curţii şi va actualiza procedurile pentru controalele ex ante pentru a se asigura că se ia în considerare acest risc;

139.

invită agenţiile să pună în aplicare prompt şi sistematic observaţiile Curţii şi să ia măsuri corective concrete pentru a remedia deficienţele identificate în cadrul de control intern; îndeamnă la instituirea unor măsuri mai stricte de responsabilizare, asigurându-se că orice deficienţe persistente conduc la acţiuni corective specifice şi la consecinţe în caz de neconformitate repetată;

140.

atrage atenţia asupra necesităţii de a lua toate măsurile de securitate necesare pentru a proteja integritatea online a informaţiilor prelucrate şi insistă asupra creşterii rezilienţei agenţiilor la atacurile cibernetice sau la tentativele de infiltrare care provin în special din Rusia sau din orice altă ţară terţă; subliniază că achiziţiile publice comune în acest domeniu între agenţii ar putea duce la reducerea costurilor financiare şi la rezultate mai bune;

141.

salută cooperarea FRA cu Agenţia Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA) pentru protejarea vieţii private şi a datelor pe tot parcursul dezvoltării şi punerii în aplicare a iniţiativelor în materie de securitate cibernetică şi cooperarea cu eu-LISA pentru garantarea faptului că proiectarea şi utilizarea sistemelor informatice respectă standardele privind drepturile fundamentale;

142.

ia act de faptul că agenţiile descentralizate ale Uniunii Europene au instituit diverse mecanisme pentru a aborda transparenţa şi activităţile de lobby în domeniile lor respective de politici; subliniază însă că, potrivit Curţii, agenţiile nu reuşesc întotdeauna să atingă niveluri satisfăcătoare de transparenţă şi de rentabilitate în cadrul licitaţiilor cu norme şi proceduri complexe în materie de achiziţii publice (³⁵); ia act cu îngrijorare de problemele rămase legate de transparenţă, care, la rândul lor, afectează coerenţa, eficacitatea şi, mai presus de toate, responsabilitatea;

(³⁵) Exemplu: Autoritatea Bancară Europeană (ABE) - CCE, p. 97; Agenţia Europeană pentru Siguranţă Maritimă (EMSA) - CCE, p. 122; Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie (EMCDDA) - CCE, p. 287.

143.

subliniază progresele înregistrate în ceea ce priveşte punerea în aplicare a obiectivelor privind drepturile fundamentale, inclusiv executarea în curs a Planului de acţiune privind drepturile fundamentale şi evaluarea independentă a respectării de către agenţie a cadrului privind drepturile fundamentale, în conformitate cu Regulamentul EBCG; salută monitorizarea proactivă de către Frontex a plângerilor legate de drepturile fundamentale, majoritatea acestora fiind respinse din cauza inadmisibilităţii; salută angajamentul consolidat al Frontex faţă de transparenţă şi responsabilitate;

144.

subliniază că, pentru a asigura claritate şi transparenţă depline şi în conformitate cu observaţia Curţii, agenţiile care colectează venituri proprii ar trebui să prezinte aceste informaţii într-un mod uşor de înţeles în conturile anuale finale, în raportul anual de activitate consolidat şi în documentul unic de programare, deoarece aceste rapoarte au scopuri diferite;

145.

constată, de asemenea, că, în 2023, Frontex a refuzat să acorde acces public la un raport al ofiţerului său pentru drepturile fundamentale referitor la o operaţiune a Frontex în Albania (cazul 652/2023/VB), ceea ce a condus la o anchetă a Ombudsmanului; Ombudsmanul a considerat că Frontex ar fi trebuit să acorde acces la anumite părţi ale raportului, şi apreciază că Frontex a acceptat propunerea Ombudsmanului privind o soluţie;

146.

regretă că agenţiile descentralizate nu sunt obligate să folosească registrul de transparenţă în cazul persoanelor de contact externe; constată însă că, în conformitate cu Acordul interinstituţional din 20 mai 2021 între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene şi Comisia Europeană privind un registru de transparenţă obligatoriu (³⁶), agenţiile au posibilitatea de a utiliza registrul de transparenţă în mod voluntar;

(³⁶) Acordul interinstituţional din 20 mai 2021 între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene şi Comisia Europeană privind un registru de transparenţă obligatoriu: http://data.europa.eu/eli/agree_interinstit/2021/611/oj.

147.

încurajează toate agenţiile să utilizeze această posibilitate şi să urmeze exemplul eu-LISA şi Frontex, care sunt singurele două agenţii care solicită persoanelor de contact externe să se înregistreze în registrul de transparenţă;

148.

subliniază că utilizarea registrului de transparenţă este promovată şi încurajată de semnatarii Acordului interinstituţional; reaminteşte apelul ferm adresat tuturor agenţiilor descentralizate de a utiliza pe deplin registrul;

149.

observă că eu-LISA s-a axat, de asemenea, pe securitatea cibernetică şi pe combaterea ameninţărilor din domeniul cibernetic, în special făcând pregătirile necesare pentru obligaţiile care decurg din noile reglementări ale Uniunii privind securitatea informaţiilor şi securitatea cibernetică; remarcă faptul că eu-LISA operează şi menţine o platformă de monitorizare a securităţii, un plan privind incidentele de securitate cibernetică, manuale de răspuns şi mecanisme de permanenţă 24/7 pentru a asigura identificarea la timp a ameninţărilor cibernetice şi reacţia la acestea; salută rolul eu-LISA în sprijinirea exerciţiilor de securitate cibernetică între agenţii în cooperare cu Reţeaua agenţiilor JAI (³⁷); subliniază că este important ca agenţiile descentralizate să aibă capacitatea deplină de a se apăra împotriva atacurilor cibernetice; încurajează o cooperare mai strânsă între eu-LISA şi celelalte agenţii pentru a construi un răspuns colectiv mai rezilient împotriva criminalităţii informatice; subliniază, în acest sens, importanţa consolidării măsurilor de securitate cibernetică în toate agenţiile, având în vedere riscurile tot mai mari de ameninţări cibernetice şi de încălcare a securităţii datelor; solicită investiţii suplimentare în infrastructuri informatice sigure şi în formarea în materie de securitate cibernetică pentru personalul agenţiilor; îndeamnă agenţiile să prezinte Parlamentului şi Curţii un raport anual de evaluare a riscurilor în materie de securitate cibernetică;

(³⁷) Reţeaua agenţiilor din domeniul justiţiei şi afacerilor interne (JAI) - reţeaua include nouă agenţii: CEPOL, EASO, EIGE, EMCDDA, eu-LISA, Eurojust, Europol, FRA şi Frontex.

150.

îndeamnă Frontex să asigure, fără întârzieri suplimentare, punerea în aplicare deplină a tuturor recomandărilor din partea organismelor europene de audit şi control, în special a celor din partea OLAF şi ale Grupului de lucru pentru controlul Frontex al Parlamentului European, ale Ombudsmanului European, ale Curţii şi ale Grupului de lucru privind drepturile fundamentale şi aspectele operaţionale juridice pentru operaţiuni al Frontex (GL FRaLO);

151.

ia act de faptul că toate agenţiile au instituit o politică privind avertizorii de integritate; invită toate agenţiile să introducă canale de raportare speciale, sigure şi funcţionale, în conformitate cu cerinţele relevante din Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European şi a Consiliului (³⁸) privind avertizarea în interes public;

(³⁸) Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecţia persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii (JO L 305, 26.11.2019, p. 17, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2019/1937/oj).

152.

pledează pentru includerea sistematică a evaluărilor riscurilor specifice IA în auditurile interne ale agenţiilor, asigurând respectarea orientărilor etice şi a standardelor de securitate cibernetică ale UE; solicită extinderea mandatului ENISA pentru a include monitorizarea specifică a riscurilor asociate cu utilizarea inteligenţei artificiale în cadrul agenţiilor UE;

153.

constată că, în total, 11 (³⁹) dintre cele 33 de agenţii ale UE (33 %) au pus deja în aplicare sistemul UE de management de mediu şi audit (EMAS); ia act cu satisfacţie de măsurile proactive întreprinse de mai multe agenţii în vederea obţinerii certificării EMAS în viitorul apropiat (⁴⁰); constată că unele agenţii (⁴¹) cu un buget mai mare nu şi-au comunicat planurile de a pune în aplicare a EMAS pe termen scurt; ia act de faptul că AESA evaluează în prezent instrumentele pentru îmbunătăţirea sistematică şi continuă a performanţei de mediu, inclusiv EMAS, şi va furniza informaţii actualizate autorităţii care acordă descărcarea de gestiune în cursul acestui an;

(³⁹) ABE, ECDC, ECHA, AEM, EFSA, EIOPA, EMSA, Europol, Eurofound, ETF şi ESMA.

(⁴⁰) Oficiul OAREC, Cedefop, eu-LISA, EUSPA şi EMA.

(⁴¹) EIT, Frontex, EUAA şi AESA.

154.

reaminteşte că din raportul de descărcare de gestiune (orizontal) pentru 2022 reiese că 14 agenţii încă nu dispuneau de planuri interne în materie de sustenabilitate; constată că, pentru exerciţiul financiar 2023, raportul Curţii nu a furnizat cifre actualizate în această privinţă; reiterează că este important ca toate agenţiile să dispună de planuri interne de sustenabilitate; îndeamnă agenţiile să informeze Comisia cu privire la performanţa energetică a clădirilor lor;

155.

încurajează Curtea să actualizeze periodic cifrele privind situaţia planurilor interne de sustenabilitate ale agenţiilor;

156.

ia act de faptul că, în exerciţiul financiar 2023, agenţiile au demonstrat un angajament din ce în ce mai mare faţă de obiectivele de mediu şi de sustenabilitate; ia act de faptul că Agenţia Europeană de Mediu (AEM) a jucat un rol esenţial în monitorizarea şi raportarea cu privire la schimbările climatice şi la performanţa de mediu în întreaga Uniune; ia act de faptul că agenţii precum CINEA şi AEM au fost în avangardă la punerea în aplicare a programelor legate de sustenabilitate, contribuind la iniţiative la nivelul UE menite să reducă amprenta de carbon şi să promoveze energia din surse regenerabile;

157.

constată cu îngrijorare că, deşi tendinţa generală a fost una de progres, câteva agenţii s-au confruntat cu dificultăţi în a integra sustenabilitatea în strategiile lor corporative din cauza ineficienţelor procedurale şi a alocării unor resurse insuficiente; subliniază, prin urmare, că este nevoie de un cadru mai coerent şi care să poată fi transpus în acţiuni concrete pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a operaţiunilor agenţiilor;

158.

ia act de faptul că "observaţiile" din rapoartele anuale specifice referitoare la agenţii sunt, de fapt, "recomandări fără termene" ale Curţii; constată că Curtea monitorizează anual aceste observaţii, evaluându-le statutul şi stabilind dacă sunt "deschise" sau "închise";

159.

ia act de faptul că dintre cele 116 observaţii formulate de Curte pentru exerciţiile anterioare cu privire la agenţiile care fac obiectul prezentei rezoluţii, 58 au fost închise în cursul exerciţiului 2023, 53 sunt încă deschise, iar cinci sunt parţial închise; constată că numărul de observaţii în curs variază de la o agenţie la alta, unele neavând nicio observaţie deschisă, cum este cazul Oficiului OAREC, ABE, ECHA, AEM, EMSA, ENISA, EU-OSHA, EUSPA şi Eurofound, în timp ce eu-LISA, Frontex şi ELA au cele mai multe observaţii deschise, şi anume opt, şapte şi, respectiv, cinci observaţii; solicită acestor agenţii să ia măsuri proactive pentru a rezolva aceste chestiuni nesoluţionate;

160.

ia act de faptul că şase dintre cele 53 de observaţii deschise se referă la un nivel ridicat de reportări (ACER, ELA, EFCA, eu-LISA, FRA, Frontex); este deosebit de preocupat de faptul că, în cazul Frontex, această observaţie continuă să fie deschisă din 2018;

161.

ia act de faptul că ERA are o observaţie deschisă din 2018 cu privire la colectarea taxelor şi sumelor de bani pentru sarcinile de certificare, care a început în 2019; ia act de faptul că, în conformitate cu regulamentul, ar trebui luate în considerare nevoile specifice ale întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri) şi că se aşteaptă din partea ERA să pună în aplicare controale eficace pentru a verifica dacă solicitanţii se califică drept IMM-uri; invită agenţia să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune despre situaţia actuală a acestei chestiuni şi să indice motivele pentru care observaţia este în continuare deschisă;

162.

constată că AESA a acumulat un excedent de peste 50 de milioane EUR din activităţile finanţate de sectorul aviaţiei de-a lungul anilor, posibilitatea acestei acumulări nefiind însă prevăzută în regulamentul de înfiinţare; solicită Comisiei să propună o soluţie la nivel legislativ pentru a aborda această chestiune;

163.

ia act de faptul că, din 2019, ACER a recurs la lucrători interimari pentru a îndeplini sarcini pe termen lung, astfel încât să compenseze deficitul de personal angajat direct; invită Comisia să asigure posturi suplimentare de personal statutar;

164.

încredinţează preşedintei sarcina de a transmite prezenta rezoluţie agenţiilor care fac obiectul prezentei proceduri de descărcare de gestiune, Consiliului, Comisiei şi Curţii de Conturi şi de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).