Capitolul 3 - Gestiunea internă, performanţa şi controlul intern - Rezolutia 1599/07-mai-2025 conţinând observaţiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2023, secţiunea IV - Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Acte UE
Jurnalul Oficial seria L
În vigoare Versiune de la: 8 Octombrie 2025
CAPITOLUL 3:Gestiunea internă, performanţa şi controlul intern
10.ia act de măsurile importante luate de CJUE în 2023 în direcţia reformei sale judiciare, care a condus la transferul parţial al competenţei de a judeca cereri de decizie preliminară de la Curtea de Justiţie către Tribunal; ia act de faptul că, la sfârşitul anului 2023, s-a ajuns la un acord politic cu Parlamentul şi Consiliul în vederea modificării Statutului CJUE şi în vederea îmbunătăţirii funcţionării CJUE în contextul unei creşteri constante a volumului de cauze şi a complexităţii şi caracterului sensibil al întrebărilor adresate; ia act de faptul că, în urma adoptării reformei în 2024, au fost adoptate norme şi proceduri detaliate pentru a finaliza reforma şi a permite punerea în aplicare a noului cadru de reglementare începând cu 1 octombrie 2024;
11.ia act de faptul că, în 2023, Curtea de Justiţie s-a pronunţat în cinci cauze privind principiul supremaţiei, în contextul a patru cereri de decizie preliminară formulate de instanţe din Germania, Irlanda, Polonia şi România, precum şi într-o acţiune în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor împotriva Poloniei; subliniază importanţa fundamentală a principiului supremaţiei dreptului Uniunii, care asigură interpretarea şi aplicarea uniformă a dreptului Uniunii în toate statele membre şi garantează statul de drept ca valoare fundamentală a Uniunii; reafirmă cu fermitate că supremaţia dreptului Uniunii este piatra de temelie a ordinii juridice a Uniunii şi subliniază rolul esenţial al CJUE în apărarea statului de drept în întreaga Uniune. De asemenea, ia act de faptul că Tribunalul s-a pronunţat în şase cauze referitoare la măsurile de protecţie a bugetului Uniunii împotriva încălcărilor principiilor statului de drept de către Guvernul Ungariei, care subminează în mod sistematic valorile fundamentale ale Uniunii; îndeamnă Comisia să ia măsuri ferme de asigurare a respectării dreptului Uniunii împotriva oricărui stat membru care contestă sau ignoră caracterul obligatoriu al hotărârilor CJUE; subliniază că, în cazurile legate de investigarea bugetului Uniunii, toate autorităţile competente trebuie să respecte pe deplin principiile legate de respectarea garanţiilor procedurale şi a drepturilor fundamentale;
12.constată că articolul 4 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede că "Uniunea respectă egalitatea statelor membre în raport cu tratatele, precum şi identitatea lor naţională, inerentă structurilor lor fundamentale politice şi constituţionale, inclusiv în ceea ce priveşte autonomia locală şi regională. Aceasta respectă funcţiile esenţiale ale statului [... ]";
13.condamnă orice măsuri sau acţiuni legislative naţionale care urmăresc să submineze codificarea şi executarea hotărârilor CJUE; solicită instituirea unui mecanism oficial de monitorizare pentru a urmări respectarea de către statele membre a hotărârilor CJUE şi recomandă corelarea respectării acestora cu plata fondurilor UE în cadrul mecanismului de condiţionalitate privind statul de drept;
14.ia act de faptul că 821 de cauze noi au fost introduse la Curtea de Justiţie în 2023, faţă de 806 în 2022, dintre care 63% au fost cereri de decizie preliminară şi 28,6% au fost recursuri formulate împotriva deciziilor Tribunalului; ia act de faptul că Tribunalul a înregistrat o creştere majoră a numărului de cauze, cu 1 271 de cauze noi în 2023 comparativ cu 904 în 2022, inclusiv o serie excepţională de 404 cauze conexate introduse în octombrie 2023; ia act, de asemenea, de faptul că, în 2023, în cazul Tribunalului, 37% dintre cauzele noi, inclusiv seria de 404 cauze conexate, au vizat acţiuni legate de dreptul instituţional, 24,3% au vizat acţiuni în materie de proprietate intelectuală şi 6% au vizat litigii între instituţiile Uniunii şi personalul acestora; constată că numărul total de cauze aflate pe rol rămâne stabil în comparaţie cu anii anteriori: dacă cele 404 cauze menţionate anterior sunt considerate ca fiind o singură cauză, 2 587 de cauze erau pendinte la sfârşitul anului 2023, comparativ cu 2 585 la sfârşitul anului 2022 şi 2 541 la sfârşitul anului 2021;
15.ia act de faptul că Curtea de Justiţie a soluţionat 783 de cauze în 2023, faţă de 808 în 2022, şi că Tribunalul a închis 904 cauze în 2023, faţă de 858 în 2022;
16.salută scăderea duratei medii a procedurilor în cauzele soluţionate de Curtea de Justiţie, durată medie care în 2023 a fost de 16,1 luni, faţă de 16,4 luni în 2022; ia act de faptul că durata medie a cauzelor soluţionate de Tribunal a fost de 18,2 luni, faţă de 16,2 luni în 2022, Tribunalul explicând această creştere prin natura şi complexitatea aferentă a cauzelor gestionate în 2023;
17.constată scăderea duratei medii de soluţionare a acţiunilor directe în faţa Curţii de Justiţie (de la 23,5 luni în 2022 la 20,8 luni în 2023) şi a cererilor de decizie preliminară (de la 17,3 luni la 16,8 luni); constată că, în privinţa litigiilor în faţa Curţii de Justiţie, s-a înregistrat o creştere importantă a numărului de acţiuni directe, în special în domeniul mediului, şi că întrebările preliminare adresate Curţii de Justiţie în 2023 priveau în principal spaţiul de libertate, securitate şi justiţie, urmat de fiscalitate, protecţia consumatorilor şi transporturi; observă că, în ceea ce priveşte litigiile în faţa Tribunalului, s-a înregistrat o creştere a numărului de cauze în domeniul proprietăţii intelectuale şi al politicii economice şi monetare, inclusiv în domeniul bancar;
18.ia act cu satisfacţie de rata ridicată de utilizare a e-Curia în 2023, cu 10 502 conturi e-Curia înregistrate: 94% dintre depunerile de acte de procedură la Tribunal au fost efectuate prin e-Curia, aceeaşi rată ca în 2022, în timp ce rata de utilizare a e-Curia la Curtea de Justiţie a crescut la aproximativ 89%, comparativ cu 87% în 2022;
19.apreciază progresele înregistrate în ceea ce priveşte digitalizarea arhivelor judiciare cu scopul de a păstra documentele pentru consultări viitoare şi de a facilita accesul cercetătorilor şi al publicului prin intermediul unui portal digital;
20.salută abordarea bazată pe performanţă dezvoltată de CJUE, care permite CJUE să ia decizii bazate pe rezultatele de performanţă şi nivelul de realizare a obiectivelor sale, măsurat cu ajutorul unui set de indicatori operaţionali şi privind volumul de muncă; ia act de faptul că indicatorii-cheie de performanţă utilizaţi de CJUE acoperă o gamă largă de domenii specifice în sprijinul celor cinci obiective de gestionare legate de buna funcţionare a CJUE, digitalizare şi tehnologiile emergente, deschidere şi transparenţă, multilingvism şi gestionarea resurselor umane;
21.ia act de faptul că, în perioada 2022-2023, cadrul de control intern al CJUE a făcut obiectul unei evaluări aprofundate, care a confirmat soliditatea acestuia; ia act de faptul că, în cadrul acestei evaluări, circuitele de control financiar au fost adaptate pentru a eficientiza controalele;
22.ia act de faptul că principalele audituri interne efectuate în 2023 au vizat cheltuielile CJUE pentru curăţenia clădirilor, eficacitatea sistemului de control intern menit să protejeze activele informatice ale CJUE şi procedurile de selecţie a personalului; ia act de faptul că în cadrul unui audit intern a fost efectuat, de asemenea, un studiu privind utilizarea inteligenţei artificiale în domeniul justiţiei în legătură cu punerea în aplicare a unei "strategii pentru integrarea instrumentelor bazate pe inteligenţa artificială în funcţionarea CJUE"; ia act de faptul că, în multe cazuri, serviciile CJUE au luat măsuri pentru a pune în aplicare recomandările formulate în urma auditurilor interne înainte de finalizarea oficială a acestora şi că măsurile respective au fost considerate satisfăcătoare de către auditorul intern;