Capitolul 0 - Priorităţi politice - Rezolutia 1594/07-mai-2025 conţinând observaţiile care fac parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2023, secţiunea III - Comisia, agenţiile executive şi al nouălea, al zecelea şi al unsprezecelea Fond european de dezvoltare

Acte UE

Jurnalul Oficial seria L

În vigoare

Versiune de la: 8 Octombrie 2025

CAPITOLUL 0:Priorităţi politice

1.evidenţiază angajamentul său ferm faţă de principiile şi valorile fundamentale ale Uniunii, consacrate în Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) şi în Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE); în cadrul procesului de descărcare de gestiune, subliniază în special principiul bunei gestiuni financiare, prevăzut la articolul 317 din TFUE şi principiul combaterii fraudelor şi al protejării intereselor financiare ale Uniunii, astfel cum sunt prevăzute la articolul 325 din TFUE;

2.subliniază importanţa principiului separării puterilor în Uniune şi reaminteşte că, în conformitate cu tratatul, instituţiile cooperează unele cu altele în mod loial; consideră că, în niciun caz, acţiunile unei instituţii a Uniunii nu ar trebui să afecteze independenţa unei alte instituţii; îndeamnă toate celelalte instituţii să respecte rolul Parlamentului ca singură instituţie a Uniunii aleasă direct de cetăţeni şi să se abţină de la orice ingerinţă nejustificată, directă sau indirectă în procesele sale legislative, asigurând astfel că procesul decizional al Parlamentului rămâne liber şi independent de alte instituţii ale Uniunii sau de orice alte entităţi;

3.subliniază importanţa pe care o are bugetul Uniunii în realizarea priorităţilor politice ale Uniunii, precum şi rolul său în sprijinirea statelor membre în situaţii neprevăzute, precum conflictele sau crizele internaţionale şi consecinţele acestora; subliniază, în acest sens, relevanţa constantă a investiţiilor şi a sprijinului din partea bugetului Uniunii pentru reducerea disparităţilor dintre statele membre şi dintre regiuni, pentru promovarea creşterii economice şi a ocupării forţei de muncă, pentru combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale şi, aşadar, pentru îmbunătăţirea vieţii de zi cu zi a cetăţenilor europeni;

4.ia act de faptul că, pentru exerciţiul financiar 2023, Curtea de Conturi (Curtea) a emis o opinie fără rezerve cu privire la fiabilitatea conturilor şi la legalitatea şi regularitatea veniturilor; totodată, regretă că Curtea a trebuit să emită, pentru al cincilea an consecutiv, un aviz negativ cu privire la legalitatea şi regularitatea cheltuielilor bugetare ale Uniunii şi o opinie cu rezerve cu privire la legalitatea şi regularitatea cheltuielilor din cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR);

5.îşi exprimă îngrijorările profunde legate de faptul că rata globală de eroare estimată de Curte a înregistrat o tendinţă ascendentă începând cu exerciţiul financiar 2020 şi a atins 5,6% pentru exerciţiul financiar 2023; constată diferenţe semnificative în ceea ce priveşte ratele de eroare între rubrici, care variază de la domenii de cheltuieli cu rate de eroare sub pragul de semnificaţie de 2% până la o rată de eroare de 9,3% în cazul politicii de coeziune; constată şi că descărcarea de gestiune este un proces politic în care pot fi luate în considerare toate aspectele legate de un anumit exerciţiu financiar şi că decizia de a acorda sau refuza descărcarea de gestiune ar trebui să rămână bazată pe fapte şi ancorată în acquis-ul Uniunii şi este luată pentru întregul buget; îndeamnă Comisia, în cele din urmă, să ţină seama de recomandările Curţii şi să reducă rata globală de eroare în următorii ani; solicită, de asemenea, Comisiei să prezinte, în termen de patru luni, un plan de acţiune privind reducerea ratei de eroare;

6.se declară preocupat de interpretările diferite pe care Comisia şi Curtea le dau cu referire la "rata de eroare", generând astfel confuzie; îşi exprimă sprijinul pentru o abordare şi o metodologie de audit comune şi solicită insistent ambelor instituţii să găsească o soluţie la abordările divergente înainte de descărcarea de gestiune pentru 2024; se declară preocupat de faptul că Comisia subestimează în mod sistematic rata de eroare existentă şi că acest lucru ar putea duce la o protecţie ineficace a intereselor financiare ale Uniunii;

7.îşi exprimă din nou îngrijorarea profundă cu privire la faptul că angajamentele restante acumulate (RAL - reste a liquider) au atins un nivel record de 543 de miliarde EUR, echivalentul a 3,2% din PIB-ul total al Uniunii la sfârşitul anului 2023 şi reprezentând o sumă de peste două ori mai mare decât bugetul anual al Uniunii pentru 2023; subliniază că un astfel de nivel record al angajamentelor restante riscă să creeze dificultăţi pentru executarea fără probleme în viitor a nivelurilor extrem de ridicate ale plăţilor şi/sau să conducă la dezangajări importante în detrimentul atingerii obiectivelor de politică ale Uniunii;

8.îşi exprimă, de asemenea, îngrijorarea cu privire la faptul că datoria restantă din împrumuturi a ajuns la 458,5 miliarde EUR, echivalentul a 2,7% din PIB-ul total al Uniunii la sfârşitul anului 2023; constată că creşterea datoriei restante în 2023, echivalentul a 110,5 miliarde EUR, a făcut din Uniune unul dintre cei mai mari emitenţi de datorie din Europa; constată şi că se preconizează că valoarea datoriei restante va creşte şi mai mult în următorii ani, în special din cauza creşterii împrumuturilor legate de MRR şi a asistenţei financiare acordate mai multor ţări, inclusiv Ucrainei, care este victima unui război de agresiune al Rusiei; îşi reiterează îngrijorările profunde legate de faptul că creşterea datoriei face bugetul Uniunii mai vulnerabil la creşterea ratelor dobânzii, deoarece o parte a datoriei va trebui să fie acoperită şi rambursată de la bugetul Uniunii;

10.evidenţiază importanţa statului de drept ca una dintre valorile fundamentale ale Uniunii şi subliniază că mecanismul de condiţionalitate privind statul de drept este esenţial pentru a se asigura că statele membre continuă să respecte principiile statului de drept; continuă să fie profund îngrijorat de deteriorarea situaţiei statului de drept din anumite state membre, inclusiv atacuri sau restricţii asupra activităţilor organizaţiilor societăţii civile, ceea ce nu numai că reprezintă o ameninţare semnificativă la adresa valorilor democratice, ci şi conduce la pierderi financiare considerabile pentru bugetul Uniunii; solicită acordarea unui sprijin adecvat organizaţiilor societăţii civile active în domeniu; recunoaşte apariţia unor noi forme de încălcări ale statului de drept de către guvernele naţionale şi cere Comisiei să răspundă acestor provocări în continuă evoluţie; invită Comisia să asigure punerea în aplicare strictă şi rapidă a tuturor elementelor mecanismului atunci când statele membre încalcă principiile statului de drept atunci când aceste încălcări afectează sau riscă să afecteze interesele financiare ale Uniunii; totodată, insistă că sunt necesare informaţii complete şi în timp util cu privire la deciziile legate de punerea în aplicare a mecanismului de condiţionalitate privind statul de drept; încurajează Comisia să evalueze în mod explicit situaţiile în care deficienţele privind statul de drept sunt de natură sistemică; solicită să se pună un accent mai puternic pe punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei ţări, care să fie însoţită de mecanisme de monitorizare eficace şi de criterii de referinţă măsurabile; propune instituirea unui cadru cuprinzător de monitorizare a statului de drept, care să implice toate instituţiile Uniunii, statele membre şi ţările candidate, cu scopul de a asigura coerenţa şi uniformitatea în întreaga Uniune, asigurând totodată o aplicare justă şi imparţială; invită Comisia să propună măsuri pentru a asigura protecţia beneficiarilor finali în cazurile de încălcare a statului de drept de către guvernele naţionale, fără a submina aplicarea şi eficacitatea regulamentului;

11.ia act de caracterul inovator al MRR şi de contribuţia acestuia la sprijinirea statelor membre în procesul de redresare în urma consecinţelor economice şi sociale ale pandemiei şi de creare a unei economii europene mai reziliente; este de părere că orice trecere la o abordare bazată pe performanţă fundamentată pe MRR ca model necesită abordarea numeroaselor probleme identificate în punerea sa în aplicare, precum şi evaluarea datelor privind impactul său deplin, înainte de a utiliza un astfel de model; reaminteşte numeroasele probleme identificate în punerea în aplicare a MRR, care ar trebui soluţionate, inclusiv, dar fără a se limita la: lipsa consultării adecvate a autorităţilor regionale şi locale şi a altor părţi interesate relevante, cum ar fi partenerii sociali şi organizaţiile societăţii civile şi lipsa implicării acestora în punerea în aplicare; componenta transfrontalieră slabă, care ar putea sugera reducerea valorii adăugate a UE în această privinţă; lipsa unei definiţii clare a jaloanelor şi a ţintelor şi a îndeplinirii lor satisfăcătoare; flexibilitatea insuficientă; datoria comună care are drept consecinţă plata datoriilor pe termen lung; problemele grave de transparenţă, audit şi control ale programului, care fac imposibilă informarea cetăţenilor cu privire la beneficiarii finali ai acţiunilor finanţate de Uniune şi care determină statele membre să folosească fonduri din MRR pentru a acoperi proiecte foarte similare cu cele finanţate prin fonduri de coeziune, dar cu o capacitate de control mult mai limitată; îşi reiterează îngrijorarea cu privire la interpretarea Comisiei şi a statelor membre în legătură cu ceea ce reprezintă un "destinatar final" al finanţării din MRR, ceea ce nu respectă acordul negocierilor privind REPowerEU şi susţine că ministerele, autorităţile publice sau alte autorităţi contractante nu pot fi enumerate ca destinatari finali ai finanţării din MRR; îşi exprimă totodată îngrijorarea cu privire la constatările Curţii referitoare la riscul de dublă finanţare şi de finanţare a cheltuielilor bugetare recurente, care nu sunt în conformitate cu temeiul juridic al MRR;

12.constată că instituirea mecanismului NGEU implică faptul că rambursarea împrumuturilor NGEU trebuie să înceapă înainte de sfârşitul anului 2027 şi să fie finalizată până cel târziu în 2058; se declară preocupat de faptul că creşterea ratelor dobânzii în ultimii ani a crescut mult costurile îndatorării în cadrul NGEU în comparaţie cu estimările iniţiale; reafirmă necesitatea de a respecta pe deplin calendarul foii de parcurs obligatorii juridic pentru introducerea de noi resurse proprii şi subliniază că sunt esenţiale progrese rapide în ceea ce priveşte noile resurse proprii pentru rambursarea NGEU şi pentru protejarea CFM actuale şi viitoare;

13.subliniază necesitatea urgentă a unei debirocratizări semnificative şi a raţionalizării şi simplificării tuturor politicilor Uniunii şi a finanţării acestora, în conformitate cu recomandările din Raportul Draghi (²), pentru a reduce sarcinile pentru întreprinderile europene şi a creşte competitivitatea europeană, asigurând în acelaşi timp protecţia intereselor financiare ale Uniunii; subliniază că simplificarea va avea şi un efect pozitiv asupra ratelor de eroare în punerea în aplicare a politicilor, deoarece multe erori apar din cauza normelor prea complicate, care sunt dificil de parcurs, în special pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri), solicitanţii noi, spin-off-uri şi start-up-uri;

14.reafirmă necesitatea de a asigura un echilibru între simplificarea şi mai mare a normelor şi procedurilor şi utilizarea mult mai sistematică a raportării digitalizate, controale mai bune şi mai solide şi verificări ex post adecvate în domeniile în care se întâlnesc cel mai des cheltuieli neconforme, fără a adăuga o complexitate birocratică excesivă pentru beneficiari, de a dezvolta sesiuni de formare obligatorie şi de informare practică pentru solicitanţi, în special pentru solicitanţii noi, şi de a îmbunătăţi asistenţa şi orientările pentru IMM-uri, spin-off-uri, start-up-uri, agenţii de administrare şi plată şi toate celelalte părţi interesate relevante; reaminteşte că un sistem de control solid, sub responsabilitatea Comisiei, este extrem de necesar pentru MRR;

16.subliniază că, pentru credibilitatea Uniunii, este imperativ ca Comisia să se asigure că niciun fond al Uniunii nu este alocat persoanelor sau organizaţiilor cu legături de orice tip cu mişcări teroriste sau orice altă mişcare care exprimă opinii extremiste, care incită la violenţă şi/sau la ură şi care se află direct în opoziţie cu valorile fundamentale ale Uniunii Europene, inclusiv mişcările islamiste, antisemite, anticreştine şi antiislamice; în acest context, reaminteşte că au existat acuzaţii potrivit cărora 19 dintre cei 13 000 de angajaţi ai UNRWA din Gaza au fost implicaţi în atacurile teroriste abominabile ale Hamas împotriva Israelului din 7 octombrie; reaminteşte că, în 9 cazuri, contractul lor de muncă a fost reziliat în mod oficial în interesul UNRWA; ia act de rezultatele anchetei lansate de Biroul serviciilor de supraveghere internă al ONU (OIOS); subliniază că Comisia ar trebui şi să instituie controale îmbunătăţite care să garanteze că nicio astfel de finanţare nu are loc în mod indirect prin intermediul unor terţi şi să asigure o mai bună trasabilitate a fondurilor Uniunii până la beneficiarii finali;

17.îşi reafirmă îngrijorarea profundă legată de creşterea gradului de exploatare a fondurilor Uniunii contrar principiilor şi valorilor Uniunii, în special în cazurile în care utilizarea fondurilor şi transferurile lor către alte organizaţii nu sunt pe deplin trasabile; avertizează cu privire la pericolul ca fondurile Uniunii să fie folosite în cele din urmă în cercuri corupte şi să fie afectate de fraude şi nereguli, de ingerinţe străine sau strategii de infiltrare; evidenţiază importanţa "transparenţei în legătură cu beneficiarul final" pentru fondurile Uniunii;

18.evidenţiază că este important să se menţină integritatea instituţională şi să se prevină eventualele ingerinţe externe; condamnă orice încercare necuvenită de a influenţa activităţile legislative ale Parlamentului European; insistă asupra faptului că Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) are responsabilitatea de a efectua toate investigaţiile aprofundate necesare; subliniază importanţa activităţii desfăşurate de Parchetul European (EPPO) pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii Europene; insistă să se pună la dispoziţia EPPO resurse financiare şi umane suficiente; reaminteşte Acordul de instituire a unui organism interinstituţional pentru standarde etice pentru membrii instituţiilor şi organelor consultative menţionate la articolul 13 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi insistă asupra punerii sale rapide în aplicare în toate instituţiile UE;

20.constată că au existat acuzaţii din partea unor membri ai Comisiei pentru control bugetar potrivit cărora acordurile de grant încheiate de Comisie includ activităţi detaliate de lobby care ar putea fi interpretate ca o posibilă ingerinţă în procesul decizional intern din instituţiile Uniunii; ia act de faptul că Comisia a luat o serie de măsuri pentru a aborda acuzaţiile prin adoptarea unor orientări privind finanţarea activităţilor legate de dezvoltarea, punerea în aplicare, monitorizarea şi asigurarea respectării legislaţiei şi a politicilor Uniunii, afirmând că, deşi astfel de acorduri de grant nu au încălcat cadrul juridic al UE, ele ar putea implica un risc reputaţional pentru Uniune; observă că toate acordurile de grant includ o clauză de declinare a responsabilităţii, potrivit căreia "opiniile beneficiarului nu reprezintă în niciun fel opiniile UE, iar autoritatea care acordă grantul nu poate fi trasă la răspundere pentru aceste opinii"; ia act de faptul că o astfel de declinare a responsabilităţii a fost adăugată în cererea de propuneri din 2024 pentru granturi de funcţionare;

21.constată că o examinare a acordurilor de grant în toate portofoliile pentru a verifica alinierea acestora la noile orientări este în curs şi că, până în prezent, Comisia nu a comunicat Parlamentului rezultatele complete ale examinării şi nici alte măsuri pe care Comisia le-ar putea lua, dacă este necesar; solicită Comisiei să ţină la curent în permanenţă autoritatea de descărcare de gestiune; subliniază că transparenţa în cadrul reuniunilor părţilor interesate este fundamentală pentru integritatea democratică şi ar trebui să se aplice în mod egal tuturor entităţilor care colaborează cu instituţiile Uniunii; subliniază că documentarea clară şi dezvăluirea acestor interacţiuni consolidează încrederea publică şi responsabilitatea democratică;

22.reaminteşte că finanţarea UE necesită standarde stricte în materie de responsabilitate şi transparenţă; îndeamnă Comisia, în conformitate cu recomandările CCE din Raportul special 05/2024 (³) şi din recentul Raport special 11/2025 (⁴), să se asigure că informaţiile publicate în sistemul de transparenţă financiară sunt actualizate frecvent, fiabile, comparabile şi utile; subliniază că este necesar să se aloce resurse suplimentare secretariatului Registrului de transparenţă pentru a permite o monitorizare sistematică şi aprofundată a acestuia din urmă; aceasta ar trebui să includă alocarea de resurse pentru implementarea IA pentru a dezvolta un mecanism de căutare bazat pe IA; reaminteşte că este necesar să se verifice în mod proactiv dacă toate entităţile care beneficiază de fonduri UE respectă valorile europene;

23.salută răspunsul comisarului Serafin la întrebarea cu solicitare de răspuns scris (⁵), confirmând încă o dată că finanţarea UE a fost acordată şi utilizată de ONG-uri cu respectarea deplină a tratatelor UE şi a Regulamentului LIFE (⁶); ia act, de asemenea, de recentul raport special al CCE privind transparenţa finanţării UE acordate ONG-urilor (⁷), care, în timp ce afirmă că utilizarea fondurilor UE pentru promovarea ONG-urilor este legală, confirmă, de asemenea, că este în conformitate cu cerinţele juridice ale UE în materie de transparenţă, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul financiar al UE; în acelaşi timp, Raportul special 11/2025 al CCE indică faptul că ar trebui depuse mai multe eforturi pentru a îmbunătăţi transparenţa finanţării UE primite de toţi beneficiarii; invită, în acest sens, Comisia să pună în aplicare recomandările CCE privind examinarea declaraţiilor pe proprie răspundere în sistemul de transparenţă financiară al UE, precum şi monitorizarea proactivă de către beneficiari a respectării valorilor şi principiilor fundamentale ale UE;

24.salută intrarea în vigoare a Regulamentului financiar reformat; apreciază în special îmbunătăţirile legate de urmărirea fondurilor Uniunii prin instrumente digitale şi interoperabilitate, care vor consolida protecţia intereselor financiare ale Uniunii, extinderea specifică a sistemului de detectare timpurie şi de excludere (EDES) la gestiunea partajată după CFM 2027, trimiterea la mecanismul de condiţionalitate bazat pe statul de drept şi la introducerea unei condiţionalităţi bazate pe valorile Uniunii, astfel cum sunt consacrate la articolul 2 din TUE, precum şi posibilitatea de a sprijini IMM-urile şi solicitanţii individuali prin introducerea unor granturi de valoare foarte mică;