Titlul iv - MĂRFURI INTRODUSE PE TERITORIUL VAMAL AL UNIUNII - Regulamentul 952/09-oct-2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii
Acte UE
Jurnalul Oficial 269L
În vigoare Versiune de la: 12 Decembrie 2022
TITLUL IV:MĂRFURI INTRODUSE PE TERITORIUL VAMAL AL UNIUNII
Art. 127: Depunerea unei declaraţii sumare de intrare
(1)Mărfurile introduse pe teritoriul vamal al Uniunii sunt acoperite de o declaraţie sumară de intrare.
(2)Se face derogare de la obligaţia menţionată la alineatul (1):
a)în cazul mijloacelor de transport şi al mărfurilor care se află la bordul acestora şi care doar traversează apele teritoriale sau spaţiul aerian al teritoriului vamal al Uniunii fără a se opri pe acest teritoriu; şi
b)în alte cazuri justificate corespunzător având în vedere tipul de mărfuri sau trafic sau dacă acordurile internaţionale impun acest lucru.
(3)Declaraţia sumară de intrare se depune la biroul vamal unde are loc prima intrare într-un anumit termen, anterior introducerii mărfurilor pe teritoriul vamal al Uniunii.
Autorităţile vamale pot permite ca declaraţia sumară de intrare să fie depusă la un alt birou vamal, cu condiţia ca acel birou să comunice imediat biroului vamal unde are loc prima intrare sau să pună la dispoziţia acestuia, prin mijloace electronice, datele necesare.
(4)Declaraţia sumară de intrare se depune de către transportator.
În pofida obligaţiilor transportatorului, declaraţia sumară de intrare poate fi depusă şi de una dintre persoanele următoare:
a)importatorul, destinatarul sau orice altă persoană în numele sau pe seama cărora acţionează transportatorul;
b)orice persoană în măsură să prezinte mărfurile în cauză sau să asigure prezentarea acestora la biroul vamal de intrare.
(5)Declaraţia sumară de intrare conţine datele necesare pentru analiza de risc în vederea obiectivelor de securitate şi siguranţă.
(6)În anumite cazuri, când nu toate datele menţionate la alineatul (5) pot fi obţinute de la persoanele menţionate la alineatul (4), se poate solicita altor persoane care deţin respectivele date şi au dreptul de a le furniza să facă acest lucru.
(7)Autorităţile vamale pot accepta ca sistemele de informaţii comerciale, portuare sau de transport să fie utilizate pentru depunerea unei declaraţii sumare de intrare, cu condiţia ca acestea să conţină datele necesare pentru o astfel de declaraţie, iar respectivele date să fie disponibile într-un anumit termen, înainte ca mărfurile să fie introduse pe teritoriul vamal al Uniunii.
(8)Autorităţile vamale pot accepta ca depunerea declaraţiei sumare de intrare să fie înlocuită cu depunerea unei notificări şi accesul la datele care trebuie să figureze într-o declaraţie sumară de intrare aflate în sistemul informatic al operatorului economic.
Art. 128: Analiza de risc
Biroul vamal menţionat la articolul 127 alineatul (3) asigură, într-un anumit termen, efectuarea unei analize de risc, în special în scopul securităţii şi siguranţei, pe baza declaraţiei sumare de intrare menţionate la articolul 127 alineatul (1) sau a datelor menţionate la articolul 127 alineatul (8) şi ia măsurile necesare în funcţie de rezultatele acestei analize de risc.
Art. 129: Modificarea şi invalidarea declaraţiei sumare de intrare
(1)În baza unei cereri depuse de declarant, acestuia i se poate permite să modifice una sau mai multe date din declaraţia sumară de intrare ulterior depunerii acesteia.
Nicio modificare nu mai este posibilă ulterior uneia dintre următoarele:
a)autorităţile vamale au informat persoana care a depus declaraţia sumară de intrare că intenţionează să verifice mărfurile;
b)autorităţile vamale au stabilit că datele din declaraţia sumară de intrare sunt incorecte;
c)mărfurile au fost deja prezentate în vamă.
(2)În situaţia în care mărfurile pentru care s-a depus o declaraţie sumară de intrare nu sunt introduse pe teritoriul vamal al Uniunii, autorităţile vamale invalidează fără întârziere respectiva declaraţie în oricare dintre următoarele cazuri:
a)la solicitarea declarantului; sau
b)după trecerea a 200 de zile de la depunerea declaraţiei.
Art. 130: Declaraţii depuse în locul unei declaraţii sumare de intrare
(1)Biroul vamal menţionat la articolul 127 alineatul (3) poate acorda o derogare de la obligaţia de depunere a unei declaraţii sumare de intrare în cazul mărfurilor pentru care, înainte de expirarea termenului pentru depunerea acesteia, se depune o declaraţie vamală. În acest caz, declaraţia vamală conţine cel puţin datele care trebuie să figureze în declaraţia sumară de intrare. Până în momentul în care declaraţia vamală este acceptată în conformitate cu articolul 172, aceasta are statutul de declaraţie sumară de intrare.
(2)Biroul vamal menţionat la articolul 127 alineatul (3) poate acorda o derogare de la obligaţia de depunere a unei declaraţii sumare de intrare în cazul mărfurilor pentru care, înainte de expirarea termenului pentru depunerea acesteia, se depune o declaraţie de depozitare temporară. Declaraţia respectivă conţine cel puţin datele necesare pentru o declaraţie sumară de intrare. Până la momentul în care mărfurile declarate sunt prezentate la vamă în conformitate cu articolul 139, declaraţia de depozitare temporară are statutul unei declaraţii sumare de intrare.
Art. 131: Delegarea de competenţe
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 284 pentru a stabili:
(a)cazurile în care se acordă o derogare de la obligaţia de a depune o declaraţie sumară de intrare, în conformitate cu articolul 127 alineatul (2) litera (b);
(b)termenul specific menţionat la articolul 127 alineatele (3) şi (7), în care trebuie depusă declaraţia sumară de intrare înainte de introducerea mărfurilor pe teritoriul vamal al Uniunii, luându-se în considerare tipul de mărfuri sau trafic;
(c)cazurile menţionate la articolul 127 alineatul (6) şi celelalte persoane cărora li se poate solicita să furnizeze datele pentru declaraţia sumară de intrare în respectivele cazuri.
Art. 132: Conferirea competenţelor de executare
Comisia stabileşte, prin intermediul actelor de punere în aplicare:
(a)normele de procedură pentru depunerea declaraţiei sumare de intrare menţionate la articolul 127;
(b)normele de procedură şi furnizarea datelor declaraţiei sumare de intrare de către celelalte persoane menţionate la articolul 127 alineatul (6);
(c)termenul în care trebuie efectuată o analiză de risc şi în care trebuie luate măsurile necesare, în conformitate cu articolul 128;
(d)normele de procedură pentru modificarea declaraţiei sumare de intrare, în conformitate cu articolul 129 alineatul (1);
(e)normele de procedură pentru invalidarea declaraţiei sumare de intrare în conformitate cu articolul 129 alineatul (2), luând în considerare gestionarea corespunzătoare a intrării mărfurilor.
Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 285 alineatul (4).
Art. 133: Notificarea sosirii unei nave maritime sau a unei aeronave
(1)Operatorul unei nave maritime sau al unei aeronave care intră pe teritoriul vamal al Uniunii notifică biroul vamal de primă intrare cu privire la sosirea mijlocului de transport.
Atunci când autorităţile vamale au la dispoziţie informaţii cu privire la sosirea unei nave maritime sau a unei aeronave, acestea pot acorda o derogare de la obligaţia de notificare menţionată la primul paragraf.
(2)Autorităţile vamale pot accepta ca sistemele portuare sau aeroportuare sau alte metode de informaţii disponibile să fie utilizate pentru a notifica sosirea mijloacelor de transport.
Art. 134: Supravegherea vamală
(1)Mărfurile care sunt introduse pe teritoriul vamal al Uniunii sunt supuse, de la data acestei introduceri, unei supravegheri vamale şi pot face obiectul controalelor vamale. Dacă este cazul, acestea pot face obiectul prohibiţiilor sau al restricţiilor justificate din motive, între altele, de moralitate publică, de ordine publică, de securitate publică, de protecţie a sănătăţii şi a vieţii persoanelor şi a animalelor sau de ocrotire a plantelor, de protecţie a mediului înconjurător, a patrimoniului naţional cu valoare artistică, istorică sau arheologică şi de protecţie a proprietăţii industriale sau comerciale, inclusiv al controlului vizând precursorii de droguri, mărfurile care încalcă anumite drepturi de proprietate intelectuală şi sumele de bani în numerar, precum şi al aplicării măsurilor de conservare şi administrare a patrimoniului piscicol şi a celor de politică comercială.
Mărfurile rămân sub supraveghere atât timp cât este necesar pentru a le fi determinat statutul vamal, iar supravegherea nu încetează decât cu permisiunea autorităţilor vamale.
Fără a aduce atingere dispoziţiilor articolului 254, mărfurile unionale nu fac obiectul unei supravegheri vamale odată ce le-a fost stabilit statutul vamal.
Mărfurile neunionale rămân sub supraveghere vamală, fie până ce se schimbă statutul vamal al acestora, fie până la scoaterea de pe teritoriul vamal al Uniunii sau distrugerea lor.
(2)Titularul mărfurilor aflate sub supraveghere vamală poate oricând, cu permisiunea autorităţilor vamale, să le examineze sau să preleveze eşantioane, în special în scopul determinării clasificării tarifare, a valorii în vamă sau a statutului vamal.
Art. 135: Transportul la locul desemnat
(1)Persoana care introduce mărfurile pe teritoriul vamal al Uniunii le transportă, fără întârziere, pe traseul specificat şi conform instrucţiunilor eventual precizate de autorităţile vamale, fie spre biroul vamal desemnat de acestea din urmă, fie către orice alt loc desemnat sau aprobat de acestea sau spre o zonă liberă.
(2)Introducerea mărfurilor într-o zonă liberă se efectuează direct, fie pe cale maritimă sau aeriană, fie pe cale terestră, fără a trece printr-o altă parte a teritoriului vamal al Uniunii, în cazul în care zona liberă se învecinează cu frontiera terestră dintre un stat membru şi o ţară terţă.
(3)Orice persoană care îşi asumă răspunderea pentru transportul mărfurilor după ce acestea au fost introduse pe teritoriul vamal al Uniunii devine responsabilă de îndeplinirea obligaţiilor menţionate la alineatele (1) şi (2).
(4)Mărfurile care, deşi se află încă în afara teritoriului vamal al Uniunii, pot face obiectul controalelor vamale efectuate de autorităţile vamale ale unui stat membru în temeiul unui acord încheiat cu ţara sau teritoriul respectiv din afara teritoriului vamal al Uniunii sunt asimilate mărfurilor introduse pe teritoriul vamal al Uniunii.
(5)Alineatele (1) şi (2) nu exclud aplicarea normelor speciale în ceea ce priveşte mărfurile transportate în interiorul zonelor de frontieră sau prin conducte şi cabluri şi transporturile de importanţă economică neglijabilă, precum scrisorile, cărţile poştale, imprimatele sau echivalentul electronic al acestora ţinut pe alte suporturi sau mărfurile transportate de către călători, cu condiţia ca supravegherea vamală şi posibilităţile de control vamal să nu fie compromise.
(6)Alineatul (1) nu se aplică mijloacelor de transport sau mărfurilor care se află la bordul acestora şi care nu fac decât să traverseze apele teritoriale sau spaţiul aerian al teritoriului vamal al Uniunii fără a se opri pe acest teritoriu.
Art. 136: Mărfuri care au părăsit temporar teritoriul vamal al Uniunii pe cale maritimă sau aeriană
(1)Articolele 127-130 şi articolul 133 nu se aplică atunci când mărfuri neunionale sunt introduse pe teritoriul vamal al Uniunii după ce îl părăsiseră temporar pe cale maritimă sau aeriană şi după ce fuseseră transportate pe o rută directă fără nicio oprire în afara teritoriului vamal al Uniunii.
(2)Articolele 127-130 şi articolul 133 nu se aplică atunci când mărfuri unionale al căror statut ca mărfuri unionale trebuie dovedit în temeiul articolului 153 alineatul (2) sunt introduse pe teritoriul vamal al Uniunii după ce îl părăsiseră temporar pe cale maritimă sau aeriană şi după ce fuseseră transportate pe o rută directă fără nicio oprire în afara teritoriului vamal al Uniunii.
(3)Articolele 127-130 şi articolele 133, 139 şi 140 nu se aplică atunci când mărfuri unionale care circulă fără a li se modifica statutul vamal în conformitate cu articolul 155 alineatul (2) sunt introduse pe teritoriul vamal al Uniunii după ce îl părăsiseră temporar pe cale maritimă sau aeriană şi după ce fuseseră transportate pe o rută directă fără nicio oprire în afara teritoriului vamal al Uniunii.
Art. 137: Transportul în condiţii speciale
(1)În cazul în care, în situaţii de caz fortuit sau de forţă majoră, obligaţia prevăzută la articolul 135 alineatul (1) nu poate fi executată, persoana care are acea obligaţie sau oricare altă persoană care acţionează pe seama ei informează fără întârziere autorităţile vamale despre această situaţie. În situaţia în care cazul fortuit sau forţa majoră nu conduce la pierderea totală a mărfurilor, autorităţile vamale sunt informate, de asemenea, cu privire la localizarea lor exactă.
(2)În cazul în care, în situaţii de caz fortuit sau de forţă majoră, o navă sau o aeronavă care intră sub incidenţa articolului 135 alineatul (6) este constrânsă să ancoreze în port sau să aterizeze temporar pe teritoriul vamal al Uniunii, fără a putea respecta obligaţia prevăzută la articolul 135 alineatul (1), persoana care introduce nava sau aeronava pe teritoriul vamal al Uniunii sau orice altă persoană care acţionează pe seama acesteia informează de îndată autorităţile vamale cu privire la această situaţie.
(3)Autorităţile vamale stabilesc măsurile care trebuie luate pentru a permite supravegherea vamală a mărfurilor menţionate la alineatul (1) sau a navei sau a aeronavei, precum şi a mărfurilor de la bordul acestora în circumstanţele prevăzute la alineatul (2) şi pentru a se asigura, dacă este cazul, că ele sunt transportate ulterior spre un birou vamal sau alt loc desemnat sau aprobat de autorităţi.
Art. 138: Conferirea competenţelor de executare
Comisia stabileşte, prin intermediul actelor de punere în aplicare, normele de procedură referitoare la:
(a)notificarea sosirii menţionate la articolul 133;
(b)transportul mărfurilor menţionate la articolul 135 alineatul (5).
Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 285 alineatul (4).
Art. 139: Prezentarea mărfurilor în vamă
(1)Mărfurile introduse pe teritoriul vamal al Uniunii sunt prezentate în vamă imediat după sosirea lor la biroul vamal desemnat, sau în orice alt loc desemnat sau aprobat de autorităţile vamale, sau într-o zonă liberă, de către una dintre persoanele următoare:
a)persoana care a introdus mărfurile pe teritoriul vamal al Uniunii;
b)persoana în numele şi pe seama căreia acţionează persoana care a introdus mărfurile pe teritoriul vamal al Uniunii;
c)persoana care şi-a asumat responsabilitatea pentru transportul mărfurilor după introducerea acestora pe teritoriul vamal al Uniunii.
(2)Mărfurile care sunt introduse pe teritoriul vamal al Uniunii pe cale maritimă sau aeriană şi care rămân la bordul aceloraşi mijloace de transport în vederea transportării se prezintă în vamă numai în portul sau la aeroportul unde sunt descărcate sau transbordate. Cu toate acestea, mărfurile introduse pe teritoriul vamal al Uniunii, care sunt descărcate şi reîncărcate în aceleaşi mijloace de transport pe durata transportului respectiv pentru a permite descărcarea sau încărcarea altor mărfuri, nu sunt prezentate în vamă în port sau la aeroport.
(3)Fără a aduce atingere obligaţiilor persoanei menţionate la alineatul (1), mărfurile pot fi de asemenea prezentate de către una dintre persoanele următoare:
a)orice persoană care plasează imediat mărfurile sub un regim vamal;
b)titularul unei autorizaţii de exploatare a spaţiilor de depozitare sau orice persoană care exercită o activitate în zonele libere.
(4)Persoana care prezintă mărfurile face referire la declaraţia sumară de intrare sau, în cazurile menţionate la articolul 130, la declaraţia vamală sau la declaraţia de depozitare temporară depusă pentru respectivele mărfuri, cu excepţia cazului în care s-a acordat o derogare de la obligaţia de depunere a unei declaraţii sumare de intrare.
(5)Atunci când pentru mărfuri neunionale prezentate în vamă nu s-a depus o declaraţie sumară de intrare şi cu excepţia cazului în care s-a acordat o derogare de la obligaţia de depunere a unei astfel de declaraţii, una dintre persoanele menţionate la articolul 127 alineatul (4) depune imediat, fără a aduce atingere articolului 127 alineatul (6), o astfel de declaraţie sau, dacă autorităţile vamale permit, depune în schimb o declaraţie vamală sau o declaraţie de depozitare temporară. În situaţia în care, în astfel de circumstanţe, se depune o declaraţie vamală sau o declaraţie de depozitare temporară, declaraţia cuprinde cel puţin datele necesare pentru o declaraţie sumară de intrare.
(6)Alineatul (1) nu exclude aplicarea normelor speciale în ceea ce priveşte mărfurile transportate în interiorul zonelor de frontieră sau prin conducte şi cabluri şi transporturile de importanţă economică neglijabilă, precum scrisorile, cărţile poştale, imprimatele sau echivalentul electronic al acestora ţinut pe alte suporturi sau mărfurile transportate de către călători, cu condiţia ca supravegherea vamală şi posibilităţile de control vamal să nu fie compromise.
(7)Mărfurile prezentate în vamă nu pot fi ridicate din locul în care sunt prezentate fără permisiunea autorităţilor vamale.
Art. 140: Descărcarea şi examinarea mărfurilor
(1)Mărfurile nu pot fi descărcate sau transbordate de pe mijlocul de transport pe care se află decât cu autorizaţie din partea autorităţilor vamale, în locuri desemnate sau aprobate de aceste autorităţi.
Cu toate acestea, o astfel de autorizaţie nu este necesară în cazul unui pericol iminent care impune descărcarea imediată a mărfurilor, în totalitate sau în parte. Într-un asemenea caz, autorităţile vamale sunt informate fără întârziere.
(2)Autorităţile vamale pot să solicite oricând descărcarea şi dezambalarea mărfurilor, cu scopul de a le verifica, de a preleva eşantioane şi de a controla mijloacele de transport în care circulă mărfurile.
Art. 141: Mărfuri care circulă în cadrul tranzitului
(1)Articolul 135 alineatele (2) - (6), articolele 139, 140 şi 144 - 149 nu se aplică în cazul introducerii pe teritoriul vamal al Uniunii a mărfurilor care se află deja plasate sub un regim de tranzit.
(2)Articolele 140 şi 144 - 149 se aplică mărfurilor neunionale care au circulat sub un regim de tranzit, din momentul în care mărfurile respective sunt prezentate la biroul vamal de destinaţie situat pe teritoriul vamal al Uniunii, în conformitate cu reglementările privind regimul de tranzit.
Art. 142: Delegarea de competenţe
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 284 pentru a stabili condiţiile de aprobare a locurilor menţionate la articolul 139 alineatul (1).
Art. 143: Conferirea competenţelor de executare
Comisia stabileşte, prin intermediul actelor de punere în aplicare, normele de procedură referitoare la prezentarea mărfurilor în vamă menţionată la articolul 139.
Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 285 alineatul (4).
Art. 144: Mărfuri depozitate temporar
Mărfurile neunionale sunt depozitate temporar din momentul prezentării lor în vamă.
Art. 145: Declaraţia de depozitare temporară
(1)Mărfurile neunionale prezentate în vamă sunt acoperite de o declaraţie de depozitare temporară care conţine toate datele necesare pentru aplicarea dispoziţiilor care reglementează depozitarea temporară.
(2)Documentele referitoare la mărfurile depozitate temporar sunt puse la dispoziţia autorităţilor vamale în cazul în care legislaţia Uniunii prevede astfel sau atunci când este necesar în vederea controalelor vamale.
(3)Declaraţia de depozitare temporară este depusă de una dintre persoanele menţionate la articolul 139 alineatul (1) sau (3) cel târziu în momentul prezentării mărfurilor în vamă.
(4)Declaraţia de depozitare temporară include, cu excepţia cazului în care s-a acordat o derogare de la obligaţia de depunere a unei declaraţii sumare, o referinţă a oricărei declaraţii sumare de intrare depuse pentru mărfurile prezentate în vamă, cu excepţia cazului în care acestea sunt deja depozitate temporar sau se află sub un regim vamal şi nu au părăsit teritoriul vamal al Uniunii.
(5)Autorităţile vamale pot accepta ca declaraţia de depozitare temporară să ia, de asemenea, una dintre următoarele forme:
a)o referinţă a oricărei declaraţii sumare de intrare depuse pentru mărfurile în cauză, completată de datele unei declaraţii de depozitare temporară;
b)un manifest sau un alt document de transport, cu condiţia ca acesta să conţină datele unei declaraţii de depozitare temporară, inclusiv o referinţă a unei declaraţii sumare de intrare pentru mărfurile în cauză.
(6)Autorităţile vamale pot accepta ca sistemele de informaţii comerciale, portuare sau de transport să fie utilizate pentru depunerea unei declaraţii de depozitare temporară, cu condiţia să conţină datele necesare pentru o astfel de declaraţie şi ca datele în cauză să fie disponibile în conformitate cu alineatul (3).
(7)Articolele 188 - 193 se aplică declaraţiei de depozitare temporară.
(8)Declaraţia de depozitare temporară poate fi utilizată, de asemenea, în următoarele scopuri:
a)notificarea sosirii menţionate la articolul 133; sau
b)prezentarea mărfurilor în vamă în conformitate cu articolul 139, în măsura în care aceasta îndeplineşte condiţiile prevăzute în dispoziţiile respective.
(9)O declaraţie de depozitare temporară nu este necesară în cazul în care, cel târziu la data prezentării mărfurilor în vamă, statutul vamal al acestora ca mărfuri ale Uniunii este determinat în conformitate cu articolele 153 - 156.
(10)Declaraţia de depozitare temporară este păstrată de către autorităţile vamale sau este accesibilă pentru acestea, pentru a verifica dacă mărfurile la care se referă sunt ulterior plasate sub un regim vamal sau reexportate în conformitate cu articolul 149.
(11)În sensul alineatelor (1) - (10), în cazul în care mărfurile neunionale care au circulat sub un regim de tranzit sunt prezentate în vamă la un birou de destinaţie aflat pe teritoriul vamal al Uniunii, datele pentru regimul de tranzit în cauză sunt considerate a fi declaraţia de depozitare temporară, cu condiţia să îndeplinească cerinţele în acest scop. Cu toate acestea, după finalizarea regimului de tranzit titularul mărfurilor poate depune o declaraţie de depozitare temporară.
Art. 146: Modificarea şi invalidarea unei declaraţii de depozitare temporară
(1)În baza unei cereri depuse de declarant, acestuia i se permite să modifice una sau mai multe date din declaraţia de depozitare temporară ulterior depunerii acesteia. Modificarea nu poate să facă declaraţia vamală aplicabilă altor mărfuri decât celor care au făcut iniţial obiectul acesteia.
Nicio modificare nu mai este posibilă ulterior uneia dintre următoarele:
a)autorităţile vamale au informat persoana care a depus declaraţia că intenţionează să verifice mărfurile;
b)autorităţile vamale au stabilit că datele din declaraţie sunt incorecte;
(2)În cazul în care mărfurile pentru care a fost depusă o declaraţie de depozitare temporară nu sunt prezentate în vamă, autorităţile vamale invalidează fără întârziere respectiva declaraţie în oricare dintre următoarele cazuri:
a)la solicitarea declarantului; sau
b)după trecerea a 30 de zile de la depunerea declaraţiei.
Art. 147: Condiţiile şi responsabilităţile pentru depozitarea temporară a mărfurilor
(1)Mărfurile depozitate temporar sunt stocate numai în spaţii de depozitare temporară în conformitate cu articolul 148 sau, în cazuri justificate, în alte spaţii desemnate sau aprobate de autorităţile vamale.
(2)Fără a aduce atingere articolului 134 alineatul (2), mărfurile depozitate temporar nu fac obiectul altor manipulări decât cele destinate să le asigure conservarea fără a modifica prezentarea sau caracteristicile tehnice.
(3)Titularul autorizaţiei menţionate la articolul 148 sau persoana care depozitează mărfurile în cazurile în care mărfurile sunt depozitate în alte locuri desemnate sau aprobate de autorităţile vamale răspunde pentru toate elementele următoare:
a)asigurarea faptului că mărfurile depozitate temporar nu sunt scoase de sub supravegherea vamală;
b)îndeplinirea obligaţiilor care rezultă în urma păstrării mărfurilor în regim de depozitare temporară.
(4)În cazul în care, din orice motiv, mărfurile nu pot fi menţinute în regim de depozitare temporară, autorităţile vamale iau fără întârziere toate măsurile necesare pentru a reglementa situaţia respectivelor mărfuri, în conformitate cu articolele 197, 198 şi 199.
Art. 148: Autorizaţia pentru exploatarea spaţiilor de depozitare temporară
(1)Pentru exploatarea spaţiilor de depozitare temporară este necesară o autorizaţie din partea autorităţilor vamale. O astfel de autorizaţie nu este necesară în cazul în care operatorul spaţiului de depozitare temporară este însăşi autoritatea vamală.
Condiţiile în care este permisă exploatarea spaţiilor de depozitare temporară sunt prevăzute în autorizaţie.
(2)Autorizaţia menţionată la alineatul (1) este acordată numai persoanelor care îndeplinesc toate condiţiile următoare:
a)sunt stabilite pe teritoriul vamal al Uniunii;
b)oferă asigurarea necesară bunei derulări a operaţiunilor; se consideră că un operator economic autorizat pentru simplificări vamale îndeplineşte obligaţia respectivă în măsura în care exploatarea spaţiilor de depozitare temporară este luată în considerare în cadrul autorizaţiei menţionate la articolul 38 alineatul (2) litera (a).
c)constituie o garanţie în conformitate cu articolul 89.
În cazul în care se constituie o garanţie globală, respectarea obligaţiilor aferente respectivei garanţii se monitorizează printr-un audit corespunzător.
(3)Autorizaţia prevăzută la alineatul (1) se acordă numai în cazul în care autorităţile vamale pot exercita supravegherea vamală fără a trebui să introducă măsuri administrative disproporţionate faţă de nevoile economice respective.
(4)Titularul autorizaţiei ţine o evidenţă corespunzătoare în forma aprobată de către autorităţile vamale.
Această evidenţă trebuie să conţină informaţiile şi datele care să le permită autorităţilor vamale să supravegheze exploatarea spaţiilor de depozitare temporară, în special în ceea ce priveşte identificarea mărfurilor depozitate, statutul vamal şi circulaţia acestora.
Se consideră că un operator economic autorizat pentru simplificări vamale îndeplineşte obligaţia prevăzută la primul şi la al doilea paragraf în măsura în care evidenţele sale sunt adecvate având în vedere scopul exploatării depozitării temporare.
(5)Autorităţile vamale îl pot autoriza pe titularul autorizaţiei să mute mărfuri depozitate temporar între diferitele spaţii de depozitare temporară, cu condiţia ca astfel de mutări să nu crească riscul de fraudă, după cum urmează:
a)o astfel de mutare are loc sub responsabilitatea unei autorităţi vamale;
b)o astfel de mutare intră sub incidenţa unei singure autorizaţii, eliberate unui operator economic autorizat pentru simplificări vamale; sau
c)în alte cazuri de mutare.
(6)În cazul în care există o necesitate economică şi în care supravegherea vamală nu este afectată, autorităţile vamale pot autoriza depozitarea mărfurilor unionale într-un spaţiu de depozitare temporară. Aceste mărfuri nu sunt considerate mărfuri depozitate temporar.
Art. 149: Încheierea regimului de depozitare temporară
Mărfurile neunionale depozitate temporar sunt plasate sub un regim vamal sau sunt reexportate în termen de 90 de zile.
Art. 150: Alegerea unui regim vamal
Cu excepţia cazului în care există dispoziţii contrare, declarantul este liber să aleagă regimul vamal sub care să plaseze mărfurile, în condiţiile specifice regimului respectiv, indiferent de natura sau cantitatea lor, de ţara de origine, de transport sau de destinaţia acestora.
Art. 151: Delegarea de competenţe
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 284 pentru a stabili:
(a)condiţiile de aprobare a locurilor menţionate la articolul 147 alineatul (1);
(b)condiţiile de acordare a autorizaţiei pentru exploatarea spaţiilor de depozitare temporară menţionate la articolul 148;
(c)cazurile de mutare menţionate la articolul 148 alineatul (5) litera (c).
Art. 152: Conferirea competenţelor de executare
Comisia stabileşte, prin intermediul actelor de punere în aplicare, normele de procedură pentru:
(a)depunerea declaraţiei de depozitare temporară menţionată la articolul 145;
(b)modificarea declaraţiei de depozitare temporară, în conformitate cu articolul 146 alineatul (1);
(c)invalidarea declaraţiei de depozitare temporară, în conformitate cu articolul 146 alineatul (2);
(d)mutarea mărfurilor în regimul de depozitare temporară menţionat la articolul 148 alineatul (5).
Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 285 alineatul (4).