Nou Regulamentul 41/12-dec-2025 Dispoziţii uniforme privind omologarea motocicletelor în ceea ce priveşte zgomotul [2025/2412] (*)

Acte UE

Jurnalul Oficial seria L

Neintrat în vigoare
Versiune de la: 12 Decembrie 2025
Regulamentul 41/12-dec-2025 Dispoziţii uniforme privind omologarea motocicletelor în ceea ce priveşte zgomotul [2025/2412] (*)
Dată act: 12-dec-2025
Emitent: Comisia Economica pentru Europa a Organizatiei Natiunilor Unite
(*)Numai textele originale CEE-ONU au efect juridic în temeiul dreptului public internaţional. Situaţia şi data intrării în vigoare ale prezentului regulament trebuie verificate în cea mai recentă versiune a documentului de situaţie CEE-ONU TRANS/WP.29/343, disponibilă la adresa: https://unece.org/status-1958-agreement-and-annexed-regulations
Include întregul text valabil până la:
Seria 06 de amendamente - Data intrării în vigoare: 11 ianuarie 2026
CUPRINS
Regulament

1.

Domeniul de aplicare

2.

Definiţii, termeni şi simboluri

3.

Cerere de omologare

4.

Marcaje

5.

Omologare

6.

Specificaţii

7.

Modificarea şi extinderea omologării de tip a vehiculului sau a sistemului (sistemelor) de evacuare sau de amortizare a zgomotului

8.

Conformitatea producţiei

9.

Sancţiuni pentru neconformitatea producţiei

10.

Încetarea definitivă a producţiei

11.

Denumirile şi adresele serviciilor tehnice responsabile cu efectuarea încercărilor de omologare, precum şi ale autorităţilor de omologare de tip

12.

Dispoziţii tranzitorii

Anexe

1.

Fişă de comunicare

2.

Dispunerea mărcilor de omologare

3.

Metode şi instrumente pentru măsurarea zgomotului produs de motociclete

4.

Specificaţii aplicabile pistei de încercare

5.

Sisteme de evacuare sau de amortizare a zgomotului care conţin materiale fibroase

6.

Limitele maxime ale nivelurilor de zgomot

7.

Dispoziţii suplimentare în materie de emisii sonore (ASEP)

8.

Declaraţie de conformitate cu dispoziţiile suplimentare în materie de emisii sonore (ASEP)

-****-
1.Domeniul de aplicare
Prezentul regulament se aplică vehiculelor din categoria L3 (1) în privinţa zgomotului.
(1)Astfel cum sunt definite în Rezoluţia consolidată privind construcţia vehiculelor (R.E.3.), document ECE/TRANS/WP.29/78/Rev.7, paragraful 2 - https://unece.org/transport/vehicle-regulations/wp29/resolutions.
Specificaţiile din prezentul regulament sunt menite să reproducă nivelurile sonore emise de vehicule în condiţii de condus normal în trafic urban.
Prezentul regulament prevede, de asemenea, dispoziţii suplimentare privind emisiile sonore în condiţii reale de conducere (RD-ASEP) pentru vehiculele din categoria L3 care se referă la condiţii tipice de conducere pe drum, inclusiv la acceleraţii ridicate şi la sarcini ridicate ale motorului pentru traficul urban şi suburban, cu excepţia situaţiilor de conducere pe autostradă.
2.Definiţii, termeni şi simboluri
În sensul prezentului regulament:

2.1.

"omologarea unei motociclete" înseamnă omologarea unui tip de motocicletă în ceea ce priveşte zgomotul;

2.2.

"tip de motocicletă cu privire la nivelul de zgomot şi la sistemul de evacuare" înseamnă motociclete care nu prezintă diferenţe esenţiale în ceea ce priveşte:

2.2.1.

tipul motorului (doi sau patru timpi, motor cu pistoane alternative sau rotative, numărul şi capacitatea cilindrilor sau rotoarelor, numărul şi tipul carburatoarelor sau sistemelor de injecţie, dispunerea supapelor, puterea maximă netă şi turaţia corespunzătoare a motorului). Capacitatea cilindrică a motoarelor cu pistoane rotative se consideră a fi dublul volumului camerei;

2.2.2.

sistemul de transmisie, în special numărul şi rapoartele treptelor de viteză şi raportul total de transmisie, ţinând seama de circumferinţa roţii din spate;

2.2.3.

configuraţiile şi dispunerile sistemelor de evacuare sau de amortizare a zgomotului;

2.3.

"sistem de evacuare sau sistem de amortizare a zgomotului" înseamnă un set complet de componente necesare pentru limitarea zgomotului produs de motorul motocicletei şi de sistemul său de evacuare;

2.3.1.

"sistem original de evacuare sau de amortizare a zgomotului" înseamnă un sistem de tipul celui existent pe vehicul în momentul omologării de tip sau al extinderii omologării de tip. Acesta poate fi, de asemenea, piesa de schimb a producătorului vehiculului;

2.3.2.

"sistem de evacuare sau de amortizare de zgomot neoriginal (NORESS)" înseamnă un sistem de alt tip faţă de cel existent pe vehicul în momentul omologării de tip sau al extinderii omologării de tip;

2.4.

"sisteme de evacuare sau de amortizare a zgomotului de tipuri diferite" înseamnă sisteme care diferă fundamental într-una dintre următoarele privinţe:

2.4.1.

sisteme formate din componente care poartă marcaje de fabrică sau mărci comerciale diferite;

2.4.2.

sisteme care includ orice componentă fabricată din materiale cu caracteristici diferite sau componente care sunt de formă sau dimensiuni diferite;

2.4.3.

sisteme în care principiile de funcţionare pentru cel puţin o componentă sunt diferite;

2.4.4.

sisteme care cuprind diferite combinaţii de componente;

2.5.

"componenta unui sistem de evacuare sau de amortizare a zgomotului" înseamnă una dintre componentele individuale care formează, împreună, sistemul de evacuare (cum ar fi conducta de evacuare, amortizorul de zgomot propriu-zis) şi sistemul de admisie (filtrul de aer), dacă acesta există.

Dacă motorul trebuie echipat cu un sistem de admisie (filtru de aer şi/sau amortizor pentru zgomotul de admisie), în scopul respectării nivelurilor maxime admisibile de zgomot, filtrul şi/sau absorbantul se consideră a fi componente cu aceeaşi importanţă precum sistemul de evacuare;

2.6.

"masa proprie în stare de funcţionare" (astfel cum este definită în secţiunea 4.1.2 din ISO 6726:1988) înseamnă masa vehiculului în stare normală de funcţionare şi echipat cu următoarele elemente:

(a) echipament electric complet, inclusiv dispozitivele de iluminare şi de semnalizare luminoasă furnizate de producător;

(b) toate instrumentele şi echipamentele legal obligatorii în baza cărora se măsoară masa uscată a vehiculului;

(c) set complet de lichide necesare pentru a asigura funcţionarea corectă a fiecărei părţi a vehiculului, precum şi rezervorul de combustibil umplut cel puţin până la 90 % din capacitatea specificată de producător;

(d) echipament suplimentar furnizat în mod normal de producător, în plus faţă de ceea ce este necesar pentru funcţionarea normală [set de scule, portbagaj(e), parbriz(e), echipament de protecţie etc.];

Observaţii:

1. În cazul în care vehiculul funcţionează cu un amestec combustibil/ulei:

1.1. atunci când combustibilul şi uleiul sunt amestecate în prealabil, cuvântul "combustibil" este interpretat ca incluzând un astfel de preamestec de combustibil şi ulei;

1.2. atunci când combustibilul şi uleiul sunt introduse separat, cuvântul "combustibil" este interpretat ca incluzând doar benzina. [în acest caz, "uleiul" este deja inclus la litera (c) a prezentului punct];

2.7.

"puterea nominală netă maximă" înseamnă puterea nominală a motorului astfel cum este definită în ISO 4106:2004.

Simbolul Pn reprezintă valoarea numerică a puterii nominale nete maxime exprimată în kW;

2.8.

"Turaţia nominală a motorului" înseamnă turaţia motorului la care acesta dezvoltă puterea nominală netă maximă astfel cum este declarată de producător.

Simbolul S reprezintă valoarea numerică a turaţiei nominale a motorului exprimată în rotaţii pe minut (2);

(2) În cazul în care puterea nominală maximă netă este atinsă la diferite turaţii ale motorului, valoarea S utilizată în prezentul regulament reprezintă cea mai mare turaţie a motorului la care se atinge puterea nominală maximă.

2.9.

"raportul putere/masă" înseamnă raportul dintre puterea nominală maximă a vehiculului şi masa acestuia. Acesta se defineşte astfel:

RPM = [P n/ (m kerb + 75)] × 1 000

unde m kerb este valoarea numerică a masei în stare de funcţionare fără încărcătură astfel cum este definită la punctul 2.6 de mai sus, exprimată în kg.

Simbolul RPM reprezintă raportul putere/masă;

2.10.

"viteza maximă" înseamnă viteza maximă a vehiculului astfel cum este definită în ISO 7117:1995.

Simbolul v max reprezintă viteza maximă;

2.11.

"treaptă de viteză blocată" înseamnă controlul transmisiei astfel încât raportul de transmisie să nu poată fi modificat în timpul unei încercări.

2.12.

"totor" înseamnă sursa de putere a vehiculului fără accesorii detaşabile;

2.13.

mai jos este prezentat un tabel cu toate simbolurile utilizate în prezentul regulament:

Indicii următori sunt utilizaţi pentru turaţiile măsurate ale motorului, n, respectiv vitezele vehiculului, v, cu scopul de a indica punctul sau mai curând momentul efectuării măsurătorii.

(a) AA' indică faptul că măsurătoarea corespunde momentului în care extremitatea anterioară a vehiculului trece de linia AA' (a se vedea anexa 4 - figura 1); sau

(b) PP' indică faptul că măsurătoarea corespunde momentului în care extremitatea anterioară a vehiculului trece de linia PP' (a se vedea anexa 4 - figura 1); sau

(c) BB’ indică faptul că măsurătoarea corespunde momentului în care extremitatea posterioară a vehiculului trece de linia BB’ (a se vedea anexa 4 - figura 1).

Următorii indici sunt utilizaţi pentru acceleraţia calculată cu supapa de reglare a debitului de combustibil complet deschisă awot şi pentru nivelurile presiunii acustice măsurate L, în scopul de a indica treapta de viteză utilizată pentru încercare:

(a) "(i)" se referă la treapta inferioară de viteză în cazul unei încercări cu două trepte de viteză (adică treapta cu raport de transmisie mai mare), respectiv la treapta unică de viteză sau la poziţia unică de selecţie a treptei utilizată pentru încercare; sau

(b) "(i + 1)" se referă la treapta superioară de viteză în cazul unei încercări cu două trepte de viteză (adică treapta cu raport de transmisie mai mic).

Nivelurile măsurate L ale presiunii acustice au, de asemenea, un indice care indică tipul încercării respective:

(a) "Wot" se referă la încercarea la acceleraţia cu supapa de reglare a debitului de combustibil complet deschisă (a se vedea punctul 1.3.3.1.1 din anexa 3); sau

(b) "CRS" se referă la o încercare la viteză constantă (a se vedea punctul 1.3.3.3.2 din anexa 3); sau

(c) "urban" se referă la combinarea ponderată a unei încercări la viteză constantă cu o încercare la acceleraţia cu supapa de reglare a debitului de combustibil complet deschisă (a se vedea punctul 1.4.6.2 din anexa 3).

Indicele "j", care se referă la numărul încercării efectuate, poate fi utilizat în plus faţă de indicii menţionaţi mai sus.

3.Cerere de omologare

3.1.

Cererea de omologare a unui tip de motocicletă în privinţa emisiilor sonore se depune de către producător sau de către reprezentantul său legal autorizat.

3.2.

Cererea este însoţită de următoarele documente, în triplu exemplar, şi de informaţiile următoare:

3.2.1.

o descriere a tipului de motocicletă cu privire la aspectele menţionate la punctul 2.2 de mai sus. Trebuie specificate numerele şi/sau simbolurile de identificare a tipului de motor şi a tipului de motocicletă;

3.2.2.

o listă a componentelor, identificate în mod corespunzător, care formează sistemul de evacuare sau de amortizare a zgomotului;

3.2.3.

o schiţă a sistemului asamblat de evacuare sau de amortizare a zgomotului şi indicarea poziţiei lui pe motocicletă;

3.2.4.

desene ale fiecărei componente pentru a permite localizarea şi identificarea acesteia cu uşurinţă, precum şi specificări ale materialelor utilizate;

3.2.5.

desen în secţiune transversală indicând dimensiunile sistemului de evacuare. Un exemplar al acestor desene se anexează la certificatul de omologare la care se face referire în anexa 1.

3.3.

Documentele respective menţionate la punctul 3.2 de mai sus trebuie pregătite pentru fiecare configuraţie a sistemului de evacuare sau de amortizare a zgomotului, în cazul în care se aplică mai multe configuraţii tipului de motocicletă care urmează să fie omologat.

3.4.

La cererea serviciului tehnic responsabil cu desfăşurarea încercărilor de omologare, producătorul vehiculului depune, în plus, un eşantion al sistemului de evacuare sau al sistemului de amortizare a zgomotului.

3.5.

Toate motocicletele reprezentative pentru acelaşi tip cu toate configuraţiile posibile ale sistemului de evacuare sau de amortizare a zgomotului care urmează să fie omologate trebuie prezentate serviciului tehnic responsabil cu efectuarea încercărilor de omologare de comun acord cu autorităţile de omologare de tip.

3.6.

Serviciul tehnic responsabil cu efectuarea încercărilor de omologare de tip înaintează un raport de încercare autorităţii de omologare de tip. Raportul de încercare trebuie să includă cel puţin următoarele informaţii:

(a) detalii privind poligonul de încercare (de exemplu, temperatura la suprafaţă, coeficientul de absorbţie etc.), amplasamentul acestui loc, orientarea geografică şi condiţiile meteorologice, inclusiv viteza vântului şi temperatura aerului, direcţia, presiunea barometrică, umiditatea;

(b) tipul de echipament de măsurare, inclusiv parbrizul;

(c) nivelul presiunii acustice ponderat A, tipic pentru zgomotul de fond;

(d) identificarea vehiculului, a motorului acestuia, a sistemului său de transmisie, inclusiv a rapoartelor de transmisie disponibile, mărimea şi tipul de pneuri, presiunea pneurilor, numărul de omologare de tip al pneurilor (dacă există) sau producătorul pneurilor şi descrierea comercială a pneurilor (de exemplu, denumirea comercială, indicele de viteză, indicele de sarcină), puterea nominală maximă, masa de încercare, raportul putere/masă, awot ref, aurban, lungimea vehiculului;

(e) rapoartele de transmisie sau rapoartele de demultiplicare a vitezelor utilizate în timpul încercării;

(f) pentru încercările efectuate în conformitate cu anexa 3 la prezentul regulament şi pentru încercările punctelor de referinţă de la punctul 3.2 din anexa 7, viteza vehiculului şi turaţia motorului la începutul perioadei de accelerare şi locul de începere a accelerării pentru fiecare treaptă de viteză utilizată;

(g) pentru încercările efectuate în conformitate cu anexa 3 la prezentul regulament şi în conformitate cu încercarea punctelor de referinţă de la punctul 3.2 din anexa 7, viteza vehiculului şi turaţia motorului la linia PP’ şi la sfârşitul accelerării pentru fiecare măsurătoare valabilă;

(h) pentru încercările efectuate în conformitate cu punctul 3.3. din anexa 7, viteza vehiculului şi turaţia motorului la liniile AA’, PP’ şi BB’;

(i) pentru încercările efectuate în conformitate cu punctul 3.3. din anexa 7, condiţia de apropiere de linia AA’ (accelerare, decelerare sau viteză constantă) şi poziţia prescrisă de control al clapetei de acceleraţie (în % din deschiderea clapetei de acceleraţie) între liniile AA’ şi BB’;

Notă: Aceasta este o descriere a funcţionării prescrise a clapetei de acceleraţie. Operaţiunea efectivă de control al clapetei de acceleraţie în timpul unei încercări nu va fi înregistrată, ci evaluată doar prin observare;

(j) metoda utilizată pentru calcularea acceleraţiei;

(k) rezultatele măsurătorilor intermediare awot(i), awot(i + 1), Lwot(i), Lwot(i + 1), Lcrs(i) şi Lcrs(i + 1), după caz;

(l) factorii de ponderare k şi kp şi rezultatele măsurătorilor finale Lwot, Lcrs, Lurban şi LASEP;

(m) echipamentul suplimentar al vehiculului, dacă este cazul, şi condiţiile sale de funcţionare;

(n) toate valorile măsurate ale nivelului presiunii acustice ponderat A corespunzătoare fiecărei încercări, enumerate în funcţie de partea laterală a vehiculului şi de direcţia deplasării vehiculului pe poligonul de încercare; şi

(o) toate informaţiile relevante necesare pentru a obţine niveluri de emisii sonore diferite.

4.Marcaje

4.1.

Componentele sistemului de evacuare sau de amortizare a zgomotului poartă cel puţin următoarele elemente de identificare:

4.1.1.

denumirea comercială sau marca producătorului sistemului de evacuare sau de amortizare a zgomotului şi a componentelor acestuia;

4.1.2.

descrierea comercială furnizată de producător;

4.1.3.

numerele de identificare ale pieselor; şi

4.1.4.

pentru toate atenuatoarele de zgomot originale, marcajul "E" urmat de elementul de identificare a ţării care a acordat omologarea de tip pentru componente (3).

(3) Numerele distinctive ale părţilor contractante la Acordul din 1958 sunt reproduse în anexa 3 la Rezoluţia consolidată privind construcţia vehiculelor (R.E.3), documentul ECE/TRANS/WP.29/78/Rev. 7, anexa 3 - https://unece.org/transport/vehicle-regulations/wp29/resolutions.

4.1.5.

Orice ambalaj al pieselor de schimb originale pentru sistemul de evacuare sau de amortizare a zgomotului trebuie marcat lizibil cu cuvintele "componentă originală", iar referirile la marcă şi tip trebuie integrate în marcajul "E" împreună cu referinţa ţării de origine.

4.1.6.

Aceste marcaje trebuie să fie indelebile, clar lizibile, precum şi vizibile în poziţia în care urmează să fie montate pe vehicul.

5.Omologare

5.1.

În cazul în care motocicleta prezentată pentru omologare în temeiul prezentului regulament îndeplineşte cerinţele de la punctele 6 şi 7 de mai jos, se acordă omologarea pentru respectivul tip de motocicletă.

5.2.1.

Fiecărui tip omologat îi este atribuit un număr de omologare. Primele două cifre ale acestuia indică seria de amendamente care cuprind cele mai recente amendamente tehnice majore la regulament în momentul acordării omologării. Aceeaşi parte contractantă nu poate atribui acelaşi număr unui alt tip de motocicletă.

5.2.2.

Configuraţiile multiple ale sistemelor de evacuare sau de amortizare a zgomotului trebuie să fie enumerate în mod explicit în cadrul aceleiaşi omologări a unui tip de motocicletă, împreună cu rezultatele încercărilor lor respective.

5.3.

Notificarea omologării sau a refuzului omologării unui tip de motocicletă în temeiul prezentului regulament se comunică părţilor la acord care aplică prezentul regulament, prin intermediul unui formular conform cu modelul din anexa 1 la prezentul regulament şi al unor desene ale sistemului de evacuare sau de amortizare a zgomotului furnizate de solicitant în vederea omologării, într-un format maxim A4 (210 × 297 mm) sau împăturit la acest format şi la o scară corespunzătoare.

5.4.

Informaţiile respective privind configuraţiile multiple ale sistemelor de evacuare sau de amortizare a zgomotului menţionate la punctul 5.2.2 de mai sus sunt prevăzute în anexa 1 la prezentul regulament.

5.5.

Pe fiecare motocicletă conformă cu un anumit tip de motocicletă omologat în conformitate cu prezentul regulament se aplică, într-un loc vizibil şi uşor accesibil, specificat în fişa de omologare, o marcă de omologare internaţională care este compusă din:

5.5.1.

un cerc în care este înscrisă litera "E", urmată de numărul de identificare al ţării care a acordat omologarea 3; şi

5.5.2.

numărul prezentului regulament, urmat de litera "R", o liniuţă şi numărul de omologare în partea dreaptă a cercului specificat la punctul 5.5.1.

5.6.

În cazul în care vehiculul corespunde unui tip de vehicul omologat, în temeiul unuia sau al mai multor regulamente anexate la acord, în ţara care a acordat omologarea în temeiul prezentului regulament, simbolul prevăzut la punctul 5.5.1 nu trebuie repetat; în acest caz, regulamentul, numerele de omologare şi simbolurile suplimentare ale tuturor regulamentelor în temeiul cărora s-a acordat omologarea în ţara care a acordat omologarea în temeiul prezentului regulament se înscriu în coloane verticale la dreapta simbolului prevăzut la punctul 5.5.1.

5.7.

Marca de omologare trebuie să fie clar lizibilă şi de neşters.

5.8.

Marca de omologare se amplasează aproape de plăcuţa de date a motocicletei fixată de producător sau pe această plăcuţă.

5.9.

Anexa 2 la prezentul regulament prezintă exemple de mărci de omologare.

6.Specificaţii

6.1.

Specificaţii generale

6.1.1.

Următoarele informaţii trebuie să fie disponibile pe motociclete într-un loc uşor accesibil, dar nu neapărat imediat vizibil:

(a) denumirea producătorului;

(b) turaţia ţintă a motorului şi rezultatul final al încercării staţionare, astfel cum sunt definite la punctul 2 din anexa 3 la prezentul regulament.

În plus, pentru motocicletele din categoria L3 având RPM > 50, trebuie să fie vizibile datele de referinţă privind conformitatea în funcţionare, astfel cum este definită la punctul 3 din anexa 3 la prezentul regulament. Aceste date pot fi furnizate în acelaşi loc cu informaţiile de la punctele 6.1.1 literele (a) şi (b) sau într-un loc diferit, împreună doar cu informaţiile de la punctul 6.1.1 litera (a) (4).

(4) Crearea în viitor a unei baze de date electronice privind omologarea de tip va face inutilă furnizarea datelor de referinţă privind conformitatea în funcţionare.

6.2.

Specificaţii privind nivelurile de sunet

6.2.1.

Emisiile sonore ale tipului de motocicletă supus omologării se măsoară prin două metode descrise în anexa 3 la prezentul regulament (motocicletă în mişcare şi motocicletă în staţionare) (5); în cazul unei motociclete al cărei motor cu ardere internă nu funcţionează când motocicleta este în staţionare, nivelul de zgomot emis se măsoară numai în mişcare.

(5) Se efectuează o încercare pe o motocicletă în staţionare în scopul de a furniza o valoare de referinţă pentru administraţiile care utilizează această metodă pentru verificarea motocicletelor în circulaţie.

6.2.2.

Rezultatele încercărilor, obţinute în conformitate cu prevederile de la punctul 6.2.1 de mai sus, se menţionează în raportul încercării şi într-o fişă conformă cu modelul din anexa 1 la prezentul regulament.

6.2.3.

Rezultatele încercărilor pentru motocicleta în mişcare, obţinute în conformitate cu punctul 1 din anexa 3 la prezentul regulament şi rotunjite matematic la numărul întreg cel mai apropiat, nu trebuie să depăşească limitele precizate (pentru motociclete noi şi sisteme de amortizare a zgomotului noi) în anexa 6 la prezentul regulament, pentru categoria din care face parte motocicleta. În orice caz, L wot nu trebuie să depăşească valoarea limită pentru L urban cu mai mult de 5 dB.

6.3.

Dispoziţii suplimentare în materie de emisii sonore

6.3.1.

Producătorul motocicletei nu poate utiliza niciun dispozitiv, procedură sau software care ar modifica parametrii funcţionali legaţi de zgomot ai vehiculului în scopul de a trece cu succes încercările prevăzute în prezentul regulament şi care ar duce la creşterea emisiilor sonore în timpul conducerii tipice pe drum în intervalul de control RD-ASEP de la punctul 2.5 din anexa 7, în comparaţie cu emisiile din timpul încercării efectuate în conformitate cu dispoziţiile prezentului regulament.

6.3.2.

Tipul de vehicul care urmează să fie omologat trebuie să fie conform cu cerinţele din anexa 7 la prezentul regulament. Dacă motocicleta are programe software de selectare a utilizatorului sau moduri de funcţionare care afectează emisia sonoră a vehiculului, toate aceste moduri trebuie să fie în conformitate cu cerinţele din anexa 7.

6.3.3.

În cererea de omologare de tip sau de modificare sau extindere a unei omologări de tip, producătorul trebuie să furnizeze o declaraţie în conformitate cu anexa 8 conform căreia tipul de vehicul care urmează a fi omologat respectă cerinţele de la punctele 6.3.1 din prezentul regulament.

6.3.4.

Rezultatele încercărilor, obţinute în conformitate cu prevederile de la punctul 6.3.2 de mai sus, se menţionează în raportul încercării şi într-o fişă conformă cu modelul din anexa 1 la prezentul regulament.

6.4.

Specificaţii suplimentare privind sistemele de evacuare sau de amortizare a zgomotului umplute cu materiale fibroase

6.4.1.

În cazul în care sistemul de evacuare sau de amortizare a zgomotului al motocicletei conţine materiale fibroase, se aplică cerinţele din anexa 5. În cazul în care admisia motorului este prevăzută cu un filtru de aer sau/şi un amortizor pentru zgomotul de admisie care este (sunt) necesar(e) în vederea asigurării conformităţii cu nivelul de zgomot admisibil, filtrul şi/sau amortizorul pentru zgomotul de admisie sunt (este) consideraţi (considerat) a fi parte a amortizorului de zgomot, iar cerinţele de la anexa 5 se aplică şi acestora (acestuia).

6.5.

Cerinţe suplimentare privind manevrabilitatea şi sistemele de evacuare sau amortizoarele de zgomot multimodale reglabile manual

6.5.1.

Toate sistemele de evacuare sau amortizoarele de zgomot trebuie construite astfel încât să nu permită îndepărtarea cu uşurinţă a deflectoarelor, difuzoarelor de ieşire şi a altor componente care funcţionează în principal ca elemente componente ale camerei de insonorizare/expansiune. În cazul în care integrarea unei astfel de componente este inevitabilă, metoda sa de fixare trebuie să fie de aşa natură încât să nu permită îndepărtarea facilă (de exemplu, prin utilizarea asamblărilor filetate convenţionale) şi trebuie, de asemenea, fixată în aşa fel astfel încât îndepărtarea sa să conducă la defectarea permanentă/irecuperabilă a ansamblului constructiv.

6.5.2.

Sistemele de evacuare sau amortizoarele de zgomot cu moduri de funcţionare multiple reglabile manual trebuie să respecte toate cerinţele în toate modurile de funcţionare. Nivelurile de zgomot declarate sunt cele care apar în modul cu nivelul de zgomot cel mai ridicat.

7.Modificarea şi extinderea omologării de tip a vehiculului sau a sistemului (sistemelor) de evacuare sau de amortizare a zgomotului

7.1.

Orice modificare a tipului de motocicletă sau de sistem de evacuare sau de amortizare a zgomotului se comunică autorităţii de omologare de tip care a omologat respectivul tip de motocicletă. Autoritatea care acordă omologarea de tip poate:

7.1.1.

să considere că este improbabil ca modificările realizate să aibă un efect negativ apreciabil şi că, în orice caz, vehiculul respectă în continuare cerinţele prezentului regulament sau

7.1.2.

să solicite un nou raport de încercare serviciului tehnic responsabil cu efectuarea încercărilor.

7.2.

Confirmarea sau respingerea omologării, cu specificaţia modificărilor, trebuie să fie comunicată părţilor contractante ale acordului care aplică prezentul regulament, prin procedura menţionată la punctul 5.3 de mai sus.

7.3.

Autoritatea competentă care a acordat extinderea omologării atribuie extinderii un număr de serie şi informează cu privire la aceasta celelalte părţi la Acordul din 1958 care aplică prezentul regulament, prin intermediul unei fişe de comunicare conforme cu modelul prezentat în anexa 1 la prezentul regulament.

8.Conformitatea producţiei
Procedurile de conformitate a producţiei trebuie să fie conforme cu cele stabilite în apendicele 2 din acord (E/ECE/324-E/ECE/TRANS/505/Rev.2), cu următoarele cerinţe:

8.1.

orice motocicletă fabricată trebuie să fie conformă cu un tip de motocicletă omologat în conformitate cu prezentul regulament, să fie echipată cu un tip de amortizor de zgomot care a fost omologat şi să îndeplinească cerinţele de la punctul 6 de mai sus.

8.2.

În scopul verificării conformităţii astfel cum se precizează mai sus, de pe linia de producţie se alege o motocicletă eşantion de tipul omologat în temeiul prezentului regulament. Nivelurile sonore ale acesteia, (Lurban şi Lwot), măsurate şi prelucrate în conformitate cu metoda descrisă în anexa 3, cu aceeaşi (aceleaşi) treaptă (trepte) de viteză şi aceeaşi (aceleaşi) distanţă (distanţe) de preaccelerare ca cele utilizate în încercarea de omologare originală, rotunjite matematic la cea mai apropiată valoare întreagă, nu trebuie să depăşească cu mai mult de 3,0 dB(A) valorile măsurate şi prelucrate la momentul omologării. De asemenea, Lurban nu trebuie să depăşească cu mai mult de 1,0 dB(A) limita stabilită în anexa 6 din prezentul regulament, iar Lwot, în raport cu punctul 6.2.3, nu trebuie să depăşească valoarea limită pentru Lurban cu mai mult de 6,0 dB(A).

8.3.

Pentru conformitatea producţiei, producătorul depune o nouă declaraţie care atestă faptul că tipul îndeplineşte în continuare cerinţele de la punctul 6.3.1 din prezentul regulament. Nivelurile sonore măsurate în conformitate cu anexa 7 nu trebuie să depăşească cu mai mult de 1,0 dB(A) limitele indicate la punctul 2.6 din anexa 7. Ca o cerinţă minimă, trebuie efectuate încercări în condiţiile de funcţionare prevăzute pentru punctele de referinţă în conformitate cu punctul 3.2 din anexa 7.

8.4.

În cazul în care, din cauza presiunii barometrice, a umidităţii, a temperaturii sau a masei conducătorului, acceleraţia de referinţă awot,ref. definită la punctul 1.3.3.3.1.2 din anexa 3 nu poate fi atinsă cu aceeaşi treaptă de viteză în conformitate cu producţia ca în încercările de omologare de tip, prevalează treapta de viteză determinată în conformitate cu cerinţele de la punctul 1.3.3.3.1.3.1 din anexa 3 în timpul omologării de tip, iar încercările de conformitate a producţiei pot fi efectuate utilizând o acceleraţie diferită faţă de awot,ref.

9.Sancţiuni pentru neconformitatea producţiei

9.1.

Omologarea acordată în temeiul prezentului regulament cu privire la un tip de motocicletă poate fi retrasă în cazul în care condiţiile stabilite la punctul 8. de mai sus nu sunt respectate.

9.2.

În cazul în care o parte contractantă la acord care aplică prezentul regulament retrage o omologare acordată anterior, aceasta trebuie să informeze de îndată celelalte părţi contractante care aplică prezentul regulament prin intermediul unei fişe de comunicare conforme cu modelul din anexa 1 la prezentul regulament.

10.Încetarea definitivă a producţiei
În cazul în care titularul omologării încetează definitiv producţia unui tip de motocicletă omologat în conformitate cu prezentul regulament, acesta informează autoritatea care a acordat omologarea. La primirea comunicării relevante, autoritatea informează în acest sens celelalte părţi la acord care aplică prezentul regulament, prin intermediul unui formular de comunicare conform cu modelul din anexa 1 la prezentul regulament.
11.Denumirile şi adresele serviciilor tehnice responsabile cu efectuarea încercărilor de omologare, precum şi ale autorităţilor de omologare de tip
Părţile contractante la Acordul din 1958 care aplică prezentul regulament comunică Secretariatului General al Organizaţiei Naţiunilor Unite numele şi adresele serviciilor tehnice responsabile cu efectuarea încercărilor de omologare, precum şi ale autorităţilor de omologare de tip care acordă omologarea şi cărora trebuie să li se trimită formularele care atestă omologarea, extinderea, refuzul sau retragerea omologării emise în alte ţări.
12.Dispoziţii tranzitorii

12.1.

Începând cu data oficială a intrării în vigoare a seriei 06 de amendamente, nicio parte contractantă care aplică prezentul regulament nu poate refuza acordarea sau acceptarea omologărilor de tip în temeiul prezentului regulament, astfel cum a fost modificat prin seria 06 de amendamente.

12.2.

Începând cu 1 ianuarie 2029, părţile contractante care aplică prezentul regulament nu au obligaţia de a accepta omologările de tip în temeiul seriilor precedente de amendamente care au fost emise pentru prima dată după 1 ianuarie 2029.

12.3.

Până la 1 ianuarie 2030, părţile contractante care aplică prezentul regulament trebuie să accepte omologările de tip în temeiul seriilor precedente de amendamente care au fost emise pentru prima dată înainte de 1 ianuarie 2029.

12.4.

Începând cu 1 ianuarie 2030, părţile contractante care aplică prezentul regulament nu mai au obligaţia de a accepta omologările de tip în temeiul seriei precedente de amendamente la prezentul regulament.

12.5.

În pofida dispoziţiilor tranzitorii de mai sus, părţile contractante care încep să aplice prezentul regulament după data de intrare în vigoare a celei mai recente serii de amendamente nu au obligaţia de a accepta omologări de tip care au fost acordate în conformitate cu oricare dintre seriile precedente de amendamente la prezentul regulament/au obligaţia de a accepta doar omologări de tip acordate în conformitate cu seria 06 de amendamente.

12.6.

Prin excepţie de la punctul 12.4, părţile contractante care aplică prezentul regulament acceptă în continuare omologările de tip acordate în temeiul seriilor precedente de amendamente la prezentul regulament, pentru vehiculele/sistemele vehiculelor care nu sunt afectate de modificările introduse prin seria 06 de amendamente.

12.7.

Părţile contractante care aplică prezentul regulament pot acorda omologări de tip în conformitate cu orice serie precedentă de amendamente la prezentul regulament.

12.8.

Părţile contractante care aplică prezentul regulament continuă să acorde extinderi ale omologărilor existente emise în conformitate cu orice serie precedentă de amendamente la prezentul regulament.

12.9.

De la 10 ianuarie 2025, se acceptă ISO 10844:2021 pentru toate omologările acordate în temeiul prezentului regulament. Până la 10 ianuarie 2030, se acceptă ISO 10844:2014 pentru toate omologările acordate în temeiul prezentului regulament.

-****-
ANEXA 1:Fişă de comunicare
[Format maxim: A4 (210 × 297 mm)

(1)

(1) Numărul distinctiv al ţării care a acordat/extins/refuzat sau retras omologarea.

eliberată de:

Denumirea administraţiei

...

...

...

privind (2):

(2) A se elimina menţiunea necorespunzătoare.

Omologarea acordată

Omologarea extinsă

Omologarea refuzată

Omologarea retrasă

Încetarea definitivă a producţiei

unui tip de motocicletă cu privire la zgomotul produs de motociclete, în conformitate cu Regulamentul nr. 41
Nr. omologării:...Nr. extinderii:...

1.

Denumirea comercială sau marca motocicletei:...

2.

Tipul de motocicletă:...

3.

Denumirea şi adresa producătorului:...

4.

Numele şi adresa reprezentantului producătorului, dacă este cazul:...

5.

Motor

5.1.

Producător:...

5.2.

Tipul:...

5.3.

Modelul:...

5.4.

Putere netă nominală maximă:... kW, la:... min-1

5.5.

Tipul motorului (de exemplu, aprindere prin scânteie, aprindere prin compresie etc.) (3):...

(3) Dacă este utilizat un motor neconvenţional, acest lucru trebuie precizat.

5.6.

Cicluri: doi timpi/patru timpi 2

5.7.

Cilindree:...cm3

6.

Transmisie

6.1.

Tipul transmisiei: cutie de viteze manuală/automată:...

6.2.

Numărul de trepte de viteză:...

7.

Echipament

7.1.

Amortizor de zgomot la evacuare

7.1.1.

Producătorul sau reprezentantul autorizat (dacă este cazul):...

7.1.2.

Modelul:...

7.1.3.

Tipul: conform desenului nr. ..

7.2.

Amortizor de zgomot la admisie

7.2.1.

Producătorul sau reprezentantul autorizat (dacă este cazul):...

7.2.2.

Modelul:...

7.2.3.

Tipul:...conform desenului nr. ...

8.

Treptele de viteză folosite pentru încercarea cu motocicleta în mişcare:...

9.

Raportul (rapoartele) de transmisie final(e):...

10.

Număr de omologare a tipului de anvelopă(e):...

Dacă acest număr nu este disponibil, se furnizează următoarele informaţii:

10.1.

Producătorul pneurilor:...

10.2.

Descrierea (descrierile) comercială (comerciale) a(le) tipului de pneu (pe fiecare axă), (de exemplu, denumirea comercială, indicele de viteză, indicele de sarcină):...

10.3.

Dimensiunile pneului (pe fiecare punte):...

10.4.

Alt număr de omologare de tip (dacă există):...

11.

Mase

11.1.

Masa brută maximă autorizată:...kg

11.2.

Masa de încercare:...kg

11.3.

Raportul putere/masă (RPM):...

12.

Lungimea vehiculului:...m

12.1.

Lungimea de referinţă l ref:...m

13.

Viteze ale vehiculului în treapta (i)

13.1.

Viteza vehiculului la începutul perioadei de accelerare (medie de 3 ture) pentru treapta (i):...km/h

13.2.

Lungimea de preaccelerare pentru treapta (i):...m

13.3.

Viteza v PP' a vehiculului (medie de 3 ture) pentru treapta (i):...km/h

13.4.

Viteza v BB' a vehiculului (medie de 3 ture) pentru treapta (i):...km/h

14.

Viteze ale vehiculului în treapta (i + 1) (dacă este cazul)

14.1.

Viteza vehiculului la începutul perioadei de accelerare (medie de 3 ture) pentru treapta (i + 1):...km/h

14.2.

Lungimea de preaccelerare pentru treapta (i + 1):...m

14.3.

Viteza v PP' a vehiculului (medie de 3 ture) pentru treapta (i + 1):...km/h

14.4.

Viteza v BB' a vehiculului (medie de 3 ture) pentru treapta (i + 1):...km/h

15.

Acceleraţiile se calculează între liniile AA’ şi BB’/PP’ şi BB’

15.1.

Descrierea funcţionalităţii dispozitivelor utilizate pentru stabilizarea acceleraţiei (dacă este cazul):...

16.

Nivelurile de zgomot ale vehiculului în mişcare

16.1.

Rezultatul încercării cu clapeta de acceleraţie complet deschisă Lwot:...db(A)

16.2.

Rezultatele încercării la viteză constantă Lcrs:...db(A)

16.3.

Factorul de putere parţială kp:...

16.4.

Rezultatul final al încercării Lurban:...db(A)

17.

Nivelul de zgomot al vehiculului în staţionare

17.1.

Poziţia şi orientarea microfonului (conform apendicelui 2 la anexa 3):...

17.2.

Rezultatul încercării în regim staţionar:...dB(A) la...min-1

18.

Dispoziţii suplimentare în materie de emisii sonore

Notă: Coloanele referitoare la condiţiile suplimentare de funcţionare 1, 2 şi 3 din tabelul de mai sus trebuie repetate pentru fiecare treaptă de viteză care trebuie să facă obiectul încercării.

18.2.

A se vedea declaraţia de conformitate a producătorului cu cerinţele de la punctul 6.3.1 (anexată).

19.

Date de referinţă privind conformitatea în funcţionare

19.1.

Treapta (i) sau, pentru vehicule supuse încercării cu rapoartele de transmisie neblocate, poziţia selectorului de viteze aleasă pentru încercare:...

19.2.

Lungimea de preaccelerare l PA:...m

19.3.

Viteza vehiculului la începutul perioadei de accelerare (medie de 3 ture) pentru treapta (i):...km/h

19.4.

Nivelul presiunii acustice L wot(i)...[dB(A)]

19.5.

Programe sau moduri software selectabile de către utilizator şi care au un efect asupra Lwot(i) sau Lcrs sau Lurb sau LASEP

19.5.1.

Lista programelor software sau a modurilor software selectabile de către utilizatori:....

19.5.2.

Programe sau moduri software selectabile de către utilizator utilizate pentru determinarea Lurb în conformitate cu anexa 3:...

19.5.3.

Programe sau moduri software selectabile de către utilizator utilizate pentru determinarea Lwot şi LASEP în conformitate cu anexa 7:...

20.

Data prezentării vehiculului în vederea omologării:...

21.

Serviciul tehnic care efectuează încercările de omologare:...

22.

Data raportului emis de către serviciul respectiv:...

23.

Numărul raportului emis de către serviciul respectiv:...

24.

Omologare acordată/extinsă/refuzată/retrasă 2...

25.

Locul:...

26.

Data:...

27.

Semnătura:...

28.

La prezenta comunicare se anexează următoarele documente, care poartă numărul de omologare indicat mai sus:

desene, diagrame şi planuri ale motorului şi ale sistemului de reducere a zgomotului;

fotografii ale motorului şi ale sistemului d evacuare sau de amortizare a zgomotului;

o listă a componentelor, identificate corespunzător, care constituie sistemul de reducere a zgomotului.

ANEXA 2:Dispunerea mărcilor de omologare
MODELUL A
(a se vedea punctul 5.5 din prezentul regulament)
a = min. 8 mm
Marca de omologare de mai sus fixată pe o motocicletă indică faptul că tipul de motocicletă în cauză a fost omologat în Ţările de Jos (E4) în ceea ce priveşte zgomotul, în temeiul Regulamentului nr. 41, cu numărul de omologare 052439. Primele două cifre ale numărului de omologare indică faptul că omologarea a fost acordată în conformitate cu cerinţele Regulamentului nr. 41, astfel cum a fost modificat prin seria 05 de amendamente.
MODELUL B
(a se vedea punctul 5.6 din prezentul regulament)
a = min. 8 mm
Marca de omologare de mai sus, fixată pe o motocicletă, indică faptul că tipul de motocicletă în cauză a fost omologat în Ţările de Jos (E 4) în conformitate cu Regulamentele nr. 41 şi nr. 10. Primele două cifre ale numerelor de omologare indică faptul că, la data acordării acestor omologări, Regulamentul nr. 41 includea seria 05 de amendamente, iar Regulamentul nr. 10 includea seria 01 de amendamente.
ANEXA 3:Metode şi instrumente pentru măsurarea zgomotului produs de motociclete
1.Zgomotul produs de motocicleta aflată în mişcare (condiţiile de măsurare şi metoda pentru încercarea unui vehicul în timpul omologării de tip pentru componente).
1.1.Mijloace de măsurare
1.1.1.Măsurători acustice
1.1.1.1.Consideraţii generale
Aparatura utilizată pentru măsurarea nivelului presiunii acustice trebuie să fie un sonometru sau un sistem de măsurare echivalent care îndeplineşte cerinţele clasei 1 de instrumente (incluzând parbrizul recomandat, dacă este cazul). Aceste cerinţe sunt descrise în IEC 61672-1:2002.
Măsurătorile se efectuează utilizând ponderarea timpului "F" a instrumentului de măsurare acustică şi curba "A" de ponderare a frecvenţei, descrisă, de asemenea, în IEC 61672-1:2002. În cazul în care se utilizează un sistem care include monitorizarea periodică a nivelului de presiune acustică ponderat A, citirile trebuie efectuate la intervale de timp de maximum 30 ms.
Instrumentele trebuie întreţinute şi etalonate conform instrucţiunilor producătorului.
1.1.1.2.Etalonare
La începutul şi la sfârşitul fiecărei sesiuni de măsurare se verifică întregul sistem de măsurare acustică prin intermediul unui dispozitiv de etalonare acustică care îndeplineşte cerinţele cu privire la dispozitivele de etalonare acustică din clasa 1, în conformitate cu IEC 60942:2003. Fără vreo altă ajustare, diferenţa dintre citiri trebuie să fie mai mică sau egală cu 0,5 dB(A). În cazul în care se depăşeşte această valoare, rezultatele măsurătorilor obţinute după ultima verificare satisfăcătoare nu se iau în considerare.
1.1.1.3.Respectarea cerinţelor
Conformitatea dispozitivului de etalonare acustică cu cerinţele standardului IEC 60942:2003 se verifică o dată pe an. Conformitatea sistemului de instrumente cu cerinţele standardului IEC 61672-1:2002 se verifică cel puţin o dată la 2 ani. Toate încercările de conformitate se efectuează de un laborator autorizat să efectueze etalonări, cu respectarea etapelor indicate în standardele specifice.
1.1.2.Instrumente pentru măsurarea vitezei
Viteza de rotaţie a motorului se măsoară cu un instrument care respectă limitele de precizie din specificaţii, de cel puţin ± 2 %, pentru turaţii ale motorului necesare în scopul măsurătorilor de efectuat. În cazul în care există alte măsurători corelate cu turaţiile motorului, se poate utiliza valoarea calculată (de exemplu, calculul pornind de la măsurarea vitezei vehiculului).
Viteza la drum a vehiculului se măsoară cu instrumente care respectă limitele de precizie din specificaţii, de cel puţin ± 0,5 km/h, atunci când se utilizează dispozitive de măsurare continuă.
Dacă pentru încercare se utilizează măsurători independente ale vitezei, aceste instrumente trebuie să respecte limitele de precizie din specificaţii, şi anume de cel puţin ± 0,2 km/h (1).
(1)Măsurătorile independente ale vitezei intervin când două sau mai multe dispozitive vor determina valorile vAA', vBB' şi vPP'. Un dispozitiv de măsurare continuu, precum radarul, va stabili toate informaţiile privind viteza utilizând un singur dispozitiv.
1.1.3.Instrumente de măsură meteorologice
Instrumentele meteorologice utilizate pentru a monitoriza condiţiile de mediu în timpul încercării trebuie să aibă următoarea precizie:
± 1 °C sau mai puţin pentru un dispozitiv de măsurare a temperaturii;
± 1,0 m/s pentru un dispozitiv de măsurare a vitezei vântului;
± 5 hPa pentru un dispozitiv de măsurare a presiunii barometrice;
± 5 % pentru un dispozitiv de măsurare a umidităţii relative.
1.2.Mediul acustic, condiţiile meteorologice şi zgomotul de fond
1.2.1.Poligonul de încercare
Poligonul de încercare constă într-o secţiune de accelerare centrală înconjurată de o zonă practic plană pentru încercare. Secţiunea de accelerare trebuie să fie plană; suprafaţa acesteia trebuie să fie uscată şi concepută astfel încât zgomotul de rulare să fie redus.
Pe poligonul de încercare, variaţiile în câmpul acustic liber, între sursa sonoră aflată în centrul secţiunii de accelerare şi microfon, nu trebuie să depăşească 1 dB(A). Această condiţie este considerată îndeplinită dacă nu există obiecte mari care să reflecte sunetul, cum ar fi garduri, stânci, poduri sau clădiri pe o rază de 50 m măsurată din centrul secţiunii de accelerare. Suprafaţa care acoperă poligonul de încercare trebuie să fie în conformitate cu standardul ISO10844:2021.
Microfonul nu trebuie să fie obstrucţionat într-un mod care poate afecta câmpul acustic; de asemenea, nicio persoană nu trebuie să se afle între microfon şi sursa sonoră. Observatorul care efectuează măsurătorile trebuie să se poziţioneze astfel încât să nu afecteze citirile instrumentului de măsură.
1.2.2.Condiţii meteorologice
Instrumentele meteorologice furnizează date reprezentative privind poligonul de încercare şi se amplasează în imediata apropiere a zonei de încercare, la o înălţime reprezentativă pentru înălţimea microfonului cu care se efectuează măsurători.
Măsurătorile se efectuează când temperatura atmosferică se află în intervalul 5 °C-45 °C. Nu se efectuează încercări dacă, la măsurarea zgomotului, viteza vântului, inclusiv rafalele, la înălţimea microfonului depăşeşte 5 m/s.
În perioada de măsurare a zgomotului se înregistrează o valoare reprezentativă pentru temperatură, viteza şi direcţia vântului, umiditatea relativă şi presiunea barometrică.
1.2.3.Zgomot de fond
La efectuarea citirilor se ignoră orice maxim al sunetului care, în mod evident, nu are legătură cu caracteristicile nivelului general de zgomot al vehiculului.
Zgomotul de fond se măsoară într-un interval de 10 secunde imediat înainte şi imediat după o serie de încercări ale vehiculului. Măsurătorile se efectuează cu aceleaşi microfoane plasate în aceleaşi poziţii ca în timpul încercării. Se raportează nivelul maxim de presiune acustică ponderat după curba A.
Zgomotul de fond (inclusiv orice zgomot cauzat de vânt) trebuie să fie cu cel puţin 10 dB(A) sub nivelul de presiune acustică ponderat A produs de vehicul în timpul încercării. Dacă diferenţa dintre nivelul de fond al presiunii acustice şi nivelul măsurat al presiunii acustice se situează între 10 şi 15 dB(A), atunci pentru a calcula rezultatul încercării, din rezultatele citite pe sonometru se scad corecţiile corespunzătoare, conform tabelului 1:
Tabelul 1 Corecţie aplicată valorii măsurate individuale obţinute la încercări

Diferenţa dintre nivelul de fond al presiunii acustice şi nivelul măsurat al presiunii acustice (dB)

10

11

12

13

14

> = 15

Corecţie, în dB(A)

0,5

0,4

0,3

0,2

0,1

0,0

1.3.Proceduri de încercare
1.3.1.Poziţiile microfonului
Distanţa dintre poziţiile microfonului şi linia CC', pe linia PP' a microfonului, perpendiculară pe linia de referinţă CC' pe poligonul de încercare (a se vedea figura 1 din anexa 4), este de 7,5 ± 0,05 m.
Microfoanele se amplasează la 1,2 ± 0,02 m deasupra nivelului solului. Direcţia de referinţă pentru condiţii de câmp deschis (a se vedea IEC 61672-1:2002) trebuie să fie orizontală şi perpendiculară pe linia CC’ a traiectoriei vehiculului.
1.3.2.Condiţionarea vehiculului
1.3.2.1.Condiţii generale
Vehiculul (vehiculele) încercat(e) trebuie să fie reprezentativ(e) pentru vehiculele care urmează să fie introduse pe piaţă sub tipul de vehicul care urmează să fie omologat şi trebuie selectat(e) de producător de comun acord cu autoritatea de omologare de tip, pentru a respecta cerinţele prezentului regulament.
Înainte de începerea măsurătorilor, vehiculul este adus în condiţiile normale de funcţionare ale acestuia.
Dacă motocicleta dispune de ventilatoare cu mecanism de acţionare automată, acest sistem nu trebuie pornit în timpul măsurării nivelului sunetului. Pentru motocicletele cu mai mult de o roată motoare, se poate utiliza doar transmisia proiectată pentru rulajul normal pe şosea.
1.3.2.2.Masa de încercare a vehiculului
Măsurătorile se fac pe vehicule cu următoarea masă de încercare m t (kg), exprimată prin formula de mai jos:
m t = m kerb + 75 ± 5 kg
(75 ± 5 kg reprezintă masa conducătorului auto şi a instrumentelor)
1.3.2.3.Selecţia şi condiţionarea pneurilor
Pneurile trebuie să fie adecvate pentru vehicul şi trebuie umflate la presiunea recomandată de producătorul vehiculului pentru masa de încercare a acestuia.
Pneurile trebuie să fie selectate de producătorul vehiculului şi să corespundă uneia dintre mărimile şi tipurile de pneuri proiectate pentru vehicul de producătorul vehiculului. Adâncimea minimă a profilului trebuie să fie egală cu cel puţin 80 % din adâncimea totală a profilului.
1.3.3.Condiţii de funcţionare
1.3.3.1.Condiţii generale de funcţionare
Traiectoria liniei mediane a vehiculului trebuie să urmeze cât mai aproape posibil linia CC' pe parcursul întregii încercări, din momentul apropierii de linia AA' până când extremitatea posterioară a vehiculului trece de linia BB' + 20 m (a se vedea figura 1 din anexa 4).
1.3.3.1.1. Pentru încercările cu debitul maxim de combustibil (acceleraţie cu supapa de reglare a de combustibil complet deschisă), vehiculul trebuie să se apropie de linia AA’ la o viteză constantă. În momentul în care extremitatea din faţă a vehiculului trece de linia AA’, comanda supapei de reglare a debitului de combustibil trebuie acţionată cât mai rapid posibil pentru a deschide complet supapa şi trebuie menţinută în această poziţie până când extremitatea din spate a vehiculului trece de linia BB’. În acest moment, comanda supapei de reglare a debitului de combustibil trebuie deplasată cât mai rapid posibil în poziţia de ralanti.
Dacă nu se specifică altfel, producătorul poate alege să utilizeze preaccelerarea pentru încercarea cu supapa de reglare a debitului de combustibil deschisă complet, în scopul obţinerii unei acceleraţii stabile între liniile AA’ şi BB’. O încercare cu preaccelerare se desfăşoară astfel cum este descris mai sus, cu următoarea excepţie: comanda supapei de reglare a debitului de combustibil este acţionată pentru a deschide complet supapa deja înainte ca vehiculul să treacă de linia AA’, şi anume în momentul în care extremitatea din faţă a vehiculului se află încă la distanţa l PA de linia AA’ (l PA fiind lungimea de preaccelerare).
Viteza de apropiere trebuie aleasă astfel încât vehiculul să atingă viteza de încercare prescrisă, vt est, în momentul în care extremitatea sa din faţă atinge linia PP’.
1.3.3.1.2. Pe parcursul încercării la viteză constantă, unitatea de control al acceleraţiei se poziţionează astfel încât viteza vehiculului să fie constantă între liniile AA’ şi BB’.
1.3.3.1.3. În cazul în care vehiculul are programe sau moduri software selectabile de către utilizator, încercarea se efectuează într-un mod care nu limitează performanţa energetică a vehiculului şi care produce cea mai mare Lwot(i). Documentaţia producătorului este pusă la dispoziţia serviciului tehnic responsabil cu efectuarea încercărilor de omologare. Pe baza acestei documentaţii, serviciul tehnic selectează programul sau modul software care urmează să facă obiectul încercării.
1.3.3.2.Condiţii de funcţionare pentru vehicule cu RPM < = 25
Vehiculul este supus încercării la accelerare cu supapa de reglare a debitului de combustibil complet deschisă în următoarele condiţii:
(a)Viteza de încercare este vtest = 40 ± 1 km/h.
(b)În momentul în care extremitatea din spate a vehiculului trece de linia BB’, viteza vehiculului nu trebuie să depăşească 75 % din viteza maximă a vehiculului, astfel cum este definită la punctul 2.10 din prezentul regulament, iar turaţia motorului nu trebuie să depăşească turaţia nominală a motorului.
Treapta de viteză utilizată pentru încercare trebuie selectată în următoarele condiţii iterative:
Viteza iniţială de încercare trebuie să fie astfel cum este precizat mai sus. Viteza de încercare trebuie redusă în trepte egale cu 10 % din v test (adică 4 km/h) în cazul în care viteza la ieşire v BB’ depăşeşte 75 % din v max sau în cazul în care turaţia motorului depăşeşte turaţia nominală a motorului S la linia BB’. Treapta de viteză selectată este cea mai mică treaptă care permite să nu se depăşească turaţia nominală S a motorului în timpul încercării. Condiţiile finale ale încercării sunt determinate de cea mai mică treaptă de viteză posibilă la cea mai mare viteză de încercare posibilă, fără a se depăşi fie 75 % din v max, fie turaţia nominală S a motorului la linia BB’.
Pentru a câştiga timp la efectuarea încercării, producătorul poate furniza informaţii privind procedura iterativă pentru selectarea treptei de viteză menţionate mai sus.
O diagramă a procedurii de încercare este prezentată în apendicele 1 la prezenta anexă.
1.3.3.3.Condiţii de funcţionare pentru vehicule cu RPM > 25
Vehiculul este supus unei încercări la accelerare cu supapa de reglare a debitului de combustibil complet deschisă şi unei încercări la viteză constantă.
1.3.3.3.1. Încercare la accelerare cu supapa de reglare a debitului de combustibil complet deschisă
Pentru încercările la accelerare cu supapa de reglare a debitului de combustibil complet deschisă, se specifică viteza de încercare şi acceleraţia medie a vehiculului pe pista de încercare.
Acceleraţiile nu sunt măsurate direct, ci sunt calculate pe baza măsurătorilor pentru determinarea vitezei vehiculului, astfel cum este descris la punctul 1.4 de mai jos.
1.3.3.3.1.1. Viteza de încercare
Viteza de încercare v test este:
40 ± 1 km/h pentru vehicule cu RPM < = 50; şi
50 ± 1 km/h pentru vehicule cu RPM > 50.
Dacă într-o anumită treaptă de viteză, viteza de ieşire v BB’ depăşeşte 75 % din viteza maximă v max a vehiculului, viteza de încercare în această treaptă trebuie redusă în incremente de 10 % din v test (adică în incremente de 4 km/h sau 5 km/h) până când viteza de ieşire v BB' scade sub 75 % din v max.
1.3.3.3.1.2. Acceleraţia de referinţă şi acceleraţia ţintă
În timpul încercărilor de acceleraţie cu supapa de reglare a debitului de combustibil complet deschisă, vehiculul trebuie să atingă acceleraţia de referinţă a wot ref definită astfel:
a wot ref = 2,47 × log(RPM) - 2,52 pentru vehicule cu RPM < = 50; şi
a wot ref = 3,33 × log(RPM) - 4,16 pentru vehicule cu RPM > 50.
Rezultatele acestor încercări de acceleraţie cu supapa de reglare a debitului de combustibil complet deschisă sunt utilizate împreună cu rezultatele încercărilor la viteză constantă pentru a aproxima o acceleraţie la sarcină parţială, tipică pentru conducerea în mediul urban. Acceleraţia ţintă corespunzătoare a urban este exprimată prin următoarea formulă:
a urban = 1,37 × log(RPM) - 1,08 pentru vehicule cu RPM < = 50 şi
a urban = 1,28 × log(RPM) - 1,19 pentru vehicule cu RPM > 50.
1.3.3.3.1.3. Selectarea treptei de viteză
Este responsabilitatea producătorului să determine modul corect de desfăşurare a încercării pentru a atinge viteza şi acceleraţia de încercare necesare.
1.3.3.3.1.3.1. Vehicule cu transmisii manuale, cu transmisii automate sau cu transmisii cu rapoarte de transmisie variabile (transmisii continuu variabile - TCV) supuse încercării cu raportul de transmisie (treapta de viteză) blocat(ă)
Selectarea treptelor de viteză pentru încercări depinde de acceleraţia specifică cu supapa de reglare a debitului de combustibil complet deschisă corespunzătoare diferitelor trepte în raport cu acceleraţia de referinţă a wot,ref necesară pentru încercările de acceleraţie cu supapa de reglare a debitului complet deschisă, în conformitate cu punctul 1.3.3.3.1.2 de mai sus.
Sunt posibile următoarele condiţii pentru selecţia treptei de viteză:
(a)Dacă există două trepte care permit obţinerea unei acceleraţii cu valoarea cuprinsă într-un interval de toleranţă de ± 10 % din valoarea acceleraţiei de referinţă a wot,ref, se utilizează pentru încercare treapta de viteză corespunzătoare celei mai apropiate valori de acceleraţia de referinţă, această treaptă fiind menţionată ca atare în raportul de încercare.
(b)Dacă numai o treaptă anume permite obţinerea unei acceleraţii cu valoarea situată în intervalul de toleranţă de ± 10 % din valoarea acceleraţiei de referinţă a wot,ref, încercarea se efectuează în acea treaptă de viteză.
(c)Dacă niciuna dintre treptele de viteză nu permite obţinerea acceleraţiei necesare, cu o toleranţă de ± 10 din valoarea acceleraţiei de referinţă a wot,ref, atunci încercările trebuie efectuate în două trepte consecutive, (i) şi (i + 1), alese astfel încât treapta de viteză (i) să permită obţinerea unei acceleraţii mai mari decât acceleraţia de referinţă a wot,ref, iar treapta (i + 1) să permită obţinerea unei acceleraţii mai mici decât acceleraţia de referinţă.
Dacă turaţia nominală a motorului este depăşită într-o treaptă de viteză înainte ca vehiculul să treacă de BB’, se utilizează treapta de viteză imediat superioară.
În cazul în care vehiculul are mai mult de o treaptă de viteză, treapta întâi nu trebuie utilizată. Dacă acceleraţia a wot,ref poate fi obţinută doar în prima treaptă de viteză, se utilizează a doua treaptă de viteză.
1.3.3.3.1.3.2. Vehicule cu transmisii automate, transmisii adaptive sau transmisii cu rapoarte de transmisie variabile (TCV - transmisie continuu variabilă) supuse încercării cu raportul de transmisie deblocat.
Se utilizează poziţia selectorului treptelor de viteză aferentă funcţionării complet automate.
Încercarea poate include apoi o modificare a treptei de viteză la o categorie inferioară şi o acceleraţie mai mare. Nu este permisă modificarea treptei de viteză la o categorie superioară şi o acceleraţie mai redusă. În orice caz, trebuie evitată o modificare a treptei de viteză la o treaptă de viteză care nu este utilizată în mod tipic în condiţia specificată în trafic urban.
De aceea este permis să se instaleze şi utilizeze dispozitive electronice sau mecanice, inclusiv poziţii alternative ale selectorului treptei de viteză, pentru a preveni translaţia la un raport de transmisie care nu este utilizat în mod tipic în condiţia încercării specificate în trafic urban. În cazul în care se folosesc astfel de dispozitive, nu pot fi aplicate preaccelerări. Funcţionalitatea dispozitivelor este descrisă în fişa de comunicare.
1.3.3.3.2. Încercarea la viteză constantă
Pentru încercările la viteză constantă, treptele de viteză sau poziţiile selectorului de trepte de viteză şi vitezele de încercare trebuie să fie identice cu cele utilizate în încercările efectuate anterior cu supapa de reglare a debitului de combustibil complet deschisă.
1.4.Prelucrarea datelor şi raportarea
1.4.1.Consideraţii generale
Se efectuează cel puţin patru măsurători pentru fiecare condiţie pentru încercare, pe fiecare latură a vehiculului şi pentru fiecare treaptă de viteză.
Nivelul maxim al presiunii acustice ponderat A (mărimea L) în timpul fiecărei treceri a vehiculului între liniile AA’ şi atunci când capătul posterior al vehiculului trece de linia BB’ + 20 m (a se vedea figura 1 din anexa 4) trebuie redus cu 1 dB(A) pentru a ţine seama de imprecizia măsurătorii şi trebuie rotunjit la cea mai apropiată zecimală (de exemplu, XX,X) pentru ambele poziţii ale microfonului. Dacă se înregistrează un maxim sonor situat în mod evident în afara caracteristicii generale a nivelului de presiune acustică, măsurătoarea în cauză nu se ia în considerare.
Primele trei rezultate consecutive validate ale măsurătorilor pentru fiecare condiţie de încercare, cu o toleranţă de 2,0 dB(A), care permite anularea rezultatelor invalidate, se utilizează pentru a calcula rezultatul intermediar sau final corespunzător.
Rezultatele măsurătorilor vitezei la AA’ (v AA’), BB’ (v BB’) şi PP’ (v PP’) se rotunjesc matematic la cea mai apropiată zecimală (de exemplu, XX,X) şi se notează pentru calcule ulterioare.
1.4.2.Calcularea acceleraţiei
Toate acceleraţiile se calculează utilizând diferite viteze ale vehiculului pe poligonul de încercare. În funcţie de tipul de transmisie, acceleraţia este calculată între liniile AA’ şi BB’ sau între liniile PP’ şi BB’, după cum se precizează mai jos. Metoda utilizată pentru calcularea acceleraţiei se indică în raportul de încercare.
În toate cazurile următoare, acceleraţia este calculată între liniile AA' şi BB', astfel cum se specifică la punctul 1.4.2.1 de mai jos:
(a)Vehiculul este prevăzut cu transmisie manuală.
(b)Vehiculul este echipat cu o transmisie automată sau cu o transmisie cu rapoarte de transmisie variabile (TCV - transmisie continuu variabilă), dar supus încercării cu raportul de transmisie blocat;
(c)vehiculul este echipat cu o transmisie automată, o transmisie adaptivă sau o transmisie cu rapoarte de transmisie variabile (TCV - transmisie continuu variabilă) şi supus încercării cu raportul de transmisie deblocat, utilizând dispozitive mecanice sau electronice, inclusiv poziţii alternative ale selectorului de trepte de viteză, pentru a preveni translaţia la o treaptă de viteză inferioară care nu este utilizată în mod tipic la condiţionarea specificată pentru încercarea în trafic urban.
În toate celelalte cazuri, acceleraţia este calculată între liniile PP' şi BB', astfel cum se specifică la punctul 1.4.2.2 de mai jos:
1.4.2.1.Calcularea acceleraţiei între liniile AA' şi BB'
Acceleraţia este calculată pe baza măsurării vitezei vehiculului în momentul atingerii liniilor AA' şi BB':
a wot,(i),j = ((v BB',j/ 3,6)2- (v AA',j/ 3,6)2)/ (2 × (20 + l ref))
unde:
indicele "(i)" se referă la treapta de viteză utilizată, iar indicele "j" la numărul măsurătorii individuale. Vitezele sunt exprimate în km/h, iar acceleraţiile corespunzătoare sunt exprimate în m/s2;
l ref reprezintă fie lungimea vehiculului, fie are valoarea de 2 m, la discreţia producătorului, a autorităţii de omologare de tip şi a serviciului tehnic.
1.4.2.2.Calculul acceleraţiei între liniile PP’ şi BB’
Acceleraţia este calculată pe baza măsurării vitezei vehiculului în momentul atingerii liniilor PP’ şi BB’:
a wot,(i),j = ((v BB',j/ 3,6)2- (v PP',j/ 3,6)2]/ [2 × (10 + l ref))
unde:
indicele "(i)" se referă la treapta de viteză utilizată, iar indicele "j" la numărul măsurătorii individuale. Vitezele sunt exprimate în km/h, iar acceleraţiile corespunzătoare sunt exprimate în m/s2;
l ref reprezintă fie lungimea vehiculului, fie are valoarea de 2 m, la discreţia producătorului, a autorităţii de omologare de tip şi a serviciului tehnic.
Nu se utilizează preaccelerarea.
1.4.2.3.Obţinerea mediei măsurătorilor individuale
În scopul de a obţine o acceleraţie medie pentru condiţia corespunzătoare încercării, se calculează media aritmetică a acceleraţiilor calculate pe baza a trei curse validate:
a wot,(i) = (1/ 3) × (a wot,(i),1 + a wot,(i),2 + a wot,(i),3)
Acceleraţia medie a wot,(i) se rotunjeşte matematic la cea mai apropiată sutime (de exemplu, XX,XX) şi se înregistrează pentru calcule ulterioare.
1.4.3.Calculul factorului de ponderare al treptelor de viteză
Factorul de ponderare al treptelor de viteză k este utilizat numai în cazul unei încercări cu două trepte de viteză pentru a combina într-un singur rezultat rezultatele obţinute separat cu fiecare treaptă de viteză.
Factorul de ponderare al treptelor de viteză este un număr adimensional exprimat prin formula de mai jos:
k = (a wot,ref - a wot,(i + 1))/ (a wot(i) - a wot,(i + 1))
1.4.4.Calculul factorului de putere parţială
Factorul de putere parţială k p este un număr adimensional utilizat pentru a combina rezultatele unei încercări la acceleraţie cu supapa de reglare a debitului de combustibil complet deschisă cu rezultatele unei încercări la viteză constantă.
1.4.4.1.Pentru vehiculele supuse încercării separat în două trepte de viteză, factorul de putere parţială este exprimat prin formula de mai jos:
k p = 1 - (a urban/ a wot,ref).
1.4.4.2.Pentru vehiculele supuse încercării într-o singură treaptă de viteză sau cu selectorul treptei de viteză într-o singură poziţie, factorul de putere parţială este exprimat prin formula de mai jos:
k p = 1 - (a urban/ a wot,(i))
Dacă a wot,(i) este mai mic sau egal cu a urban, atunci k p este reglat la zero.
1.4.5.Prelucrarea rezultatelor măsurătorilor presiunii acustice
Pentru o anumită condiţie de încercare, se calculează separat media primelor trei rezultate individuale pe fiecare parte laterală a vehiculului:
L mode,(i),side = (1/ 3) × (L mode,(i),side,1 + L mode,(i),side,2 + L mode,(i),side,3)
unde indicele "mode" ("mod") se referă la tipul încercării (la acceleraţie cu supapa de reglare a debitului de combustibil complet deschisă sau la viteză constantă), "(i)" se referă la treapta de viteză, iar "side" (latură) la poziţia microfonului (stânga sau dreapta).
Cea mai mare dintre cele două medii se rotunjeşte matematic la cea mai apropiată zecime (de exemplu, XX,X) şi se înregistrează pentru calcule ulterioare:
L mode,(i) = MAX (L mode,(i),left; L mode,(i),right)
1.4.6.Calcularea rezultatelor finale ale încercării
1.4.6.1.Vehicule cu RPM < = 25
Vehiculele cu un RPM < = 25 sunt supuse încercării într-o singură treaptă de viteză sau într-o singură poziţie a selectorului de trepte de viteză, numai cu supapa de reglare a debitului de combustibil complet deschisă. Rezultatul final al încercării este nivelul presiunii acustice L wot,(i), rotunjit matematic la cea mai apropiată zecime (de exemplu, XX,X).
1.4.6.2.Vehicule cu RPM > 25
În cazul în care vehiculul a fost supus încercării în două trepte de viteză, factorul de ponderare al treptelor de viteză este utilizat pentru a calcula rezultatele încercărilor la acceleraţia cu supapa de reglare a debitului de combustibil complet deschisă şi cele ale încercărilor la viteză constantă:
L wot = L wot (i + 1) + k × [L wot,(i) - L wot,(i + 1)]
L crs = L crs (i + 1) + k × [L crs,(i) -L crs,(i + 1)]
În cazul în care vehiculul a fost supus încercării într-o singură treaptă sau într-o singură poziţie a selectorului de trepte de viteză, nu mai este necesară ponderarea:
L wot = L wot,(i)
L crs = L crs,(i)
Nivelul presiunii acustice L urban, care reprezintă circulaţia în condiţii urbane, se calculează în final utilizând factorul de putere parţială k p:
L urban = L wot - k p × (L wot - L crs)
Toate nivelurile presiunii acustice sunt rotunjite matematic la cea mai apropiată zecime (de exemplu, XX,X).
2.Zgomotul motocicletei în staţionare (condiţii de măsurare şi metoda de încercare a vehiculului în circulaţie).
2.1.Nivelul presiunii acustice în imediata apropiere a motocicletei
În scopul facilitării încercărilor ulterioare de evaluare a zgomotului motocicletelor aflate în circulaţie, nivelul presiunii acustice trebuie măsurat şi în imediata vecinătate a ieşirii sistemului de evacuare, în conformitate cu următoarele cerinţe, rezultatul măsurătorii fiind înscris în fişa de comunicare la care se face referire în anexa 1.
2.2.Mijloace de măsurare
Trebuie utilizat un sonometru de precizie, astfel cum este precizat la punctul 1.1.1 din prezenta anexă.
2.3.Condiţii de măsurare
2.3.1.Starea motocicletei
Transmisia vehiculului trebuie să fie în poziţie neutră, iar ambreiajul trebuie apăsat sau în poziţia de parcare în cazul transmisiei automate, frâna de staţionare, dacă există, fiind acţionată pentru siguranţă.
Instalaţia de aer condiţionat a vehiculului, dacă există, nu trebuie pornită.
Dacă vehiculul este echipat cu ventilator (ventilatoare) cu mecanism de comandă automat, nu se intervine în acest sistem pe parcursul măsurării nivelului presiunii acustice.
Capota motorului sau carcasa compartimentului motor trebuie să fie închisă.
Înaintea fiecărei serii de măsurători, motorul trebuie adus la temperatura de funcţionare normală, conform specificaţiilor producătorului.
În cazul unui vehicul cu două roţi propulsat de un motor cu transmisie fără punct neutru, măsurătorile trebuie efectuate cu roata din spate ridicată de pe sol astfel încât aceasta să se poată roti liber.
În cazul în care, pentru efectuarea încercării, este necesară ridicarea de pe sol a unui vehicul cu două roţi, poziţia pentru măsurători a microfonului trebuie reglată pentru a se obţine distanţa specifică de la punctul de referinţă la conducta de evacuare; a se vedea figura 1 pentru localizarea punctelor de referinţă.
2.3.2.Poligonul de încercare
Un poligon de încercare corespunzător trebuie să fie situat în aer liber şi constă într-o suprafaţă plană din beton, asfalt compact sau alt material dur similar, curăţat de zăpadă, iarbă, sol alunecos, cenuşă sau de orice material de absorbţie acustică. Acesta trebuie să se afle într-un spaţiu deschis fără suprafeţe reflexive mari, cum sunt vehiculele parcate, clădirile, afişierele, copacii, arbuştii, zidurile paralele etc., la o distanţă de cel mult 3 m faţă de microfon şi de orice punct al vehiculului.
Ca o opţiune alternativă la încercarea în aer liber, se poate utiliza o cameră semianecoidă. Camera semianecoidă trebuie să răspundă cerinţelor acustice precizate mai sus. Aceste cerinţe sunt îndeplinite dacă instalaţia de încercare respectă criteriul distanţei de 3 m precizat mai sus şi are o frecvenţă de întrerupere sub cea mai mică dintre următoarele două frecvenţe:
(a)o treime de octavă sub cea mai mică frecvenţă fundamentală a motorului pe parcursul condiţiilor de încercare; şi
(b)100 Hz (2).
(2)Performanţa de zgomot în instalaţiile de încercare interioare este specificată în termeni de frecvenţă de întrerupere (Hz). Aceasta este frecvenţa peste a cărei limită se consideră că spaţiul închis (camera) funcţionează ca un spaţiu semianecoid.
2.3.3.Diverse
Valorile înregistrate de instrumentul de măsură cauzate de zgomotul ambiental şi de efectele vântului trebuie să fie cu cel puţin 10 dB(A) mai joase decât nivelurile zgomotelor care se măsoară. Poate fi utilizat un ecran protector pentru vânt, cu condiţia să se ţină cont de efectul său asupra sensibilităţii microfonului.
Nu se efectuează încercări dacă viteza vântului, inclusiv rafalele, depăşeşte 5 m/s în intervalul în care se măsoară sunetul.
2.4.Metoda de măsurare
2.4.1.Poziţionarea microfonului (a se vedea apendicele 2)
Microfonul trebuie amplasat la o distanţă de 0,5 m ± 0,01 m faţă de punctul de referinţă al conductei de evacuare definit în figura 1 şi la un unghi de 45° ± 5° faţă de planul vertical care conţine axa de curgere la capătul conductei. Microfonul trebuie amplasat la înălţimea punctului de referinţă, dar nu la mai puţin de 0,2 m faţă de suprafaţa solului. Axa de referinţă a microfonului trebuie să se afle într-un plan paralel cu suprafaţa solului şi trebuie îndreptată spre punctul de referinţă al orificiului de evacuare.
Punctul de referinţă este punctul cel mai înalt care îndeplineşte următoarele condiţii:
(a)punctul de referinţă trebuie să fie la capătul conductei de evacuare;
(b)punctul de referinţă trebuie să fie situat în planul vertical care conţine centrul orificiului de evacuare şi axa de curgere a extremităţii conductei de evacuare.
Dacă sunt posibile două poziţii ale microfonului, se utilizează amplasamentul cel mai îndepărtat lateral faţă de linia mediană longitudinală a vehiculului.
Dacă axa de curgere a conductei de evacuare este la 90° ± 5° faţă de linia mediană longitudinală a vehiculului, microfonul se amplasează în punctul cel mai îndepărtat de motor.
În cazul în care vehiculul are două sau mai multe ieşiri de evacuare dispuse la distanţe mai mici sau egale cu 0,3 m una faţă de cealaltă şi conectate la un singur amortizor de zgomot, se efectuează o singură măsurătoare. Microfonul trebuie amplasat în funcţie de ieşirea de evacuare cea mai îndepărtată de linia mediană longitudinală a vehiculului sau, dacă nu există o astfel de ieşire, în funcţie de ieşirea situată cel mai sus în raport cu solul. Măsurarea la 0,3 m trebuie efectuată de-a lungul unui singur plan perpendicular pe axa de curgere a gazelor de evacuare.
Pentru vehiculele care au o evacuare prevăzută cu orificii de evacuare plasate la intervale mai mari de 0,3 m unul faţă de altul, se efectuează o măsurătoare pentru fiecare orificiu ca şi cum ar exista un singur orificiu şi se notează cel mai înalt nivel al presiunii acustice. În scopul facilitării controalelor în trafic, punctul de referinţă poate fi deplasat la partea exterioară a caroseriei.
Figura 1 Punct de referinţă
2.4.2.Condiţii de funcţionare
2.4.2.1.Turaţia vizată a motorului
Turaţia ţintă a motorului se defineşte ca fiind:
75 % din S pentru vehicule cu S < = 5 000 min-1, respectiv
50 % din S pentru vehicule cu S > 5 000 min-1.
În cazul unui vehicul care nu poate atinge, într-un regim staţionar, turaţia ţintă a motorului definită mai sus, în locul turaţiei ţintă a motorului se utilizează 95 % din turaţia maximă a motorului care poate fi atinsă la o încercare în staţionare.
2.4.2.2.Procedura de încercare
Se creşte progresiv turaţia motorului de la ralanti la turaţia ţintă a motorului şi se menţine constantă într-un interval de toleranţă de ± 5 %. Apoi se eliberează rapid comanda supapei de reglare a debitului de combustibil şi se readuce turaţia motorului la ralanti. Se măsoară nivelul presiunii acustice într-o perioadă de timp compusă dintr-un interval de cel puţin 1 secundă de turaţie constantă a motorului şi pe parcursul întregii durate de decelerare. Nivelul maxim al intensităţii sunetului înregistrat de aparatul de măsură trebuie considerat drept valoare obţinută la încercare.
Măsurătoarea se consideră valabilă numai dacă turaţia de încercare a motorului nu diferă de turaţia ţintă a motorului cu mai mult decât toleranţa specificată de ± 5 % timp de cel puţin 1 secundă.
2.4.3.Sistem de evacuare multimodal
Vehiculele multimodale, cu sistem de evacuare reglabil manual, trebuie supuse încercării în fiecare dintre moduri.
2.5.Rezultate
2.5.1.Fişa de comunicare prezentată în anexa 1 trebuie să indice toate datele relevante, în special pe cele utilizate la măsurarea zgomotului motocicletelor în staţionare.
2.5.2.Măsurătorile se efectuează la punctul (punctele) de amplasare ale microfonului precizat(e) mai sus. Nivelul maxim al presiunii acustice ponderat A indicat în timpul încercării trebuie înregistrat, după rotunjirea la cea mai apropiată sutime (de exemplu, 92,45 trebuie înregistrat rotunjit la 92,5, în timp ce 92,44 trebuie înregistrat rotunjit la 92,4).
Încercarea se repetă până când la fiecare ieşire a conductei de evacuare se obţin trei măsurări consecutive care nu diferă cu mai mult de 2,0 dB(A) între ele.
2.5.3.Rezultatul înregistrat la o anumită ieşire a conductei de evacuare este media aritmetică a celor trei măsurători validate, rotunjite matematic la cel mai apropiat număr întreg (de exemplu, 92,5 este înregistrat ca 93, în timp ce 92,4 este înregistrat ca 92).
2.5.4.Pentru vehiculele echipate cu mai multe ieşiri de evacuare, nivelul comunicat al presiunii acustice este cel corespunzător ieşirii unde s-a înregistrat cel mai mare nivel al presiunii acustice.
2.5.5.Pentru vehiculele echipate cu un sistem de evacuare multimodal şi un control manual al modului de evacuare, nivelul comunicat al presiunii acustice corespunde modului cu cel mai înalt nivel mediu al presiunii acustice.
3.Zgomotul produs de motocicleta în mişcare (date transmise pentru facilitarea încercării cu vehiculul aflat în mişcare).
3.1.O procedură de încercare pentru verificarea conformităţii în funcţionare poate fi definită de o parte contractantă, ţinând seama de orice diferenţe faţă de condiţiile încercării utilizate pentru omologarea de tip.
3.2.Pentru a facilita încercarea pentru conformitatea motocicletelor în funcţionare, următoarele informaţii referitoare la măsurătorile nivelului presiunii acustice efectuate în conformitate cu punctul 1 din anexa 3 pentru motocicleta în mişcare sunt menţionate drept date de referinţă pentru conformitatea în funcţionare:
(a)treapta (i) sau, pentru vehicule supuse încercării cu rapoartele de transmisie neblocate, poziţia selectorului de viteze aleasă pentru încercare:
(b)lungimea de preaccelerare l PA în m;
(c)viteza medie a vehiculului în km/h la începutul perioadei de accelerare cu clapeta de acceleraţie deschisă la maximum pentru încercările în treapta (i) de viteză; şi
(d)nivelul presiunii acustice L wot,(i), exprimat în dB(A), din încercarea cu supapa de reglare a debitului de combustibil complet deschisă în treapta (i) de viteză, definit ca valoarea maximă a celor două valori obţinute, fiecare, prin calcularea mediei rezultatelor măsurătorilor individuale în fiecare poziţie a microfonului.
3.3.Datele de referinţă pentru conformitatea în funcţionare trebuie introduse în fişa de comunicare conformă cu modelul din anexa 1.
ANEXA 31:Apendicele 1 - Diagrama procedurii de încercare corespunzătoare încercării vehiculului în mişcare pentru vehicule din categoria L3 cu RPM < = 25
Anexa 32:Apendicele 2 - Amplasarea microfoanelor pentru încercarea de măsurare a nivelului zgomotului în staţionare
Dimensiunile sunt exprimate în metri, cu excepţia cazului în care se indică altfel.
ANEXA 4:Specificaţii aplicabile pistei de încercare
Figura 1 Dispunerea pistei de încercare cu dimensiuni în metri
Legendă:

Zona minimă acoperită cu o suprafaţă pentru drumul de încercare, adică zona de încercare

Poziţiile microfonului (înălţimea = 1,2 m)

ANEXA 5:Sisteme de evacuare sau de amortizare a zgomotului care conţin materiale fibroase
1.Materialele fibroase absorbante nu trebuie să conţină azbest şi pot fi utilizate în construirea sistemului de evacuare sau de amortizare a zgomotului numai dacă există dispozitive corespunzătoare care asigură menţinerea fixă a materialului fibros pe toată durata utilizării sistemului de evacuare sau de amortizare a zgomotului şi dacă sistemul de evacuare sau de amortizare a sunetului îndeplineşte cerinţele de la oricare dintre punctele 1.1, 1.2, 1.3 sau 1.4:
1.1.după înlăturarea materialului fibros, nivelul sunetului trebuie să respecte cerinţele de la punctul 6 din prezentul regulament;
1.2.materialul absorbant fibros nu poate fi plasat în acele părţi ale amortizorului de sunet prin care trec gazele evacuate şi trebuie să îndeplinească următoarelor cerinţe:
1.2.1.materialul trebuie încălzit într-un furnal, la temperatura de 650oC ± 5 °C, timp de patru ore, fără reducerea niciunei lungimi, a diametrului sau a densităţii moleculare a fibrei;
1.2.2.după încălzirea la 650 °C ± 5 °C timp de o oră într-un cuptor, cel puţin 98 % din material trebuie să fie reţinut printr-o sită cu dimensiunea nominală a ochiurilor de 250 m, conform standardului ISO 3310/1:1990, atunci când este supus încercării în conformitate cu standardul ISO 2559:2000.
1.2.3.pierderea de masă a materialului nu trebuie să depăşească 10,5 % după scufundarea, timp de 24 de ore la 90 °C ± 5 °C, într-un condensat sintetic având următoarea compoziţie (1):
(1)Materialul trebuie spălat în apă distilată şi uscat timp de o oră la 105 °C înainte de cântărire.
1N acid hidrobromic (HBr): 10 ml
acid sulfuric 1 N (H2SO4): 10 ml
apă distilată pentru completare până la 1 000 ml.
1.3.Înainte ca sistemul să fie supus încercării în conformitate cu anexa 3, acesta trebuie adus într-o condiţie normală pentru circulaţia rutieră printr-una dintre următoarele metode:
1.3.1.Condiţionare prin rulare continuă pe şosea
1.3.1.1.În funcţie de clasele de motociclete, distanţele minime care urmează să fie parcurse în timpul condiţionării sunt:

Clasa de motociclete conform

raportului putere/masă (RPM)

Distanţă (în km)

Clasa I < 25

Clasa II > 25 < 50

Clasa III > 50

4 000

6 000

8 000

1.3.1.2.50 % ± 10 % din acest ciclu de condiţionare constă în conducerea în oraş, iar restul în parcurgerea distanţelor lungi la viteză mare; ciclul de conducere continuu pe drum poate fi înlocuit cu un program corespunzător de conducere pe pista de încercare.
1.3.1.3.Cele două regimuri de viteză trebuie alternate de cel puţin şase ori.
1.3.1.4.Programul complet de încercare trebuie să includă un număr minim de 10 pauze cu o durată de cel puţin trei ore pentru a reproduce efectele de răcire şi de condensare.
1.3.2.Condiţionare prin impuls de presiune
1.3.2.1.Sistemul de evacuare sau componentele acestuia trebuie montate pe motocicletă sau pe motor. În primul caz, motocicleta trebuie montată pe un banc de încercare.
Aparatul de încercare, a cărui schemă detaliată este indicată în figura 1, se montează la orificiul de ieşire al sistemului de evacuare. Orice altă aparatură care poate da rezultate echivalente este acceptată.
1.3.2.2.Echipamentul de încercare trebuie ajustat astfel încât fluxul gazelor evacuate să fie întrerupt şi restabilit alternativ de 2 500 de ori printr-o supapă cu acţiune rapidă.
1.3.2.3.Supapa trebuie să se deschidă atunci când contrapresiunea gazelor de evacuare, măsurată la cel puţin 100 mm în aval de flanşa de admisie, ajunge la o valoare cuprinsă între 35 şi 40 kPa. Dacă această cifră nu poate fi atinsă din cauza caracteristicilor motorului, supapa trebuie să se deschidă atunci când contrapresiunea gazului atinge un nivel echivalent cu 90 % din valoarea maximă măsurată înainte de oprirea motorului. Supapa trebuie să se închidă atunci când această presiune nu diferă cu mai mult de 10 % faţă de valoarea sa stabilizată măsurată cu supapa deschisă.
1.3.2.4.Releul de temporizare trebuie reglat pentru durata emisiei gazelor de evacuare calculată pe baza cerinţelor de la punctul 1.3.2.3.
1.3.2.5.Turaţia motorului trebuie să fie egală cu 75 % din turaţia nominală a motorului (S).
1.3.2.6.Puterea indicată de dinamometru reprezintă 50 % din puterea cu supapa de reglare a debitului de combustibil complet deschisă, măsurată la 75 % din turaţia nominală a motorului (S).
1.3.2.7.În timpul încercării, toate orificiile de drenaj trebuie închise.
1.3.2.8.Încercarea completă trebuie finalizată în 48 de ore. Dacă este necesar, este permisă o pauză pentru răcire din oră în oră.
1.3.3.Condiţionare pe standul de încercare
1.3.3.1.Sistemul de evacuare trebuie conectat la un motor reprezentativ pentru tipul de motor destinat motocicletei pentru care a fost proiectat sistemul de evacuare. În continuare, tot ansamblul se montează pe un banc de încercare.
1.3.3.2.Condiţionarea constă în numărul de cicluri pe bancul de încercare specificat pentru fiecare categorie de motociclete pentru care a fost proiectat sistemul de evacuare. Numărul de cicluri pentru fiecare categorie de motociclete este:

Clasa de motociclete conform

raportului putere/masă (RPM)

Număr de cicluri

Clasa I < 25

Clasa II > 25 < 50

Clasa III > 50

6

9

12

1.3.3.3.Fiecare ciclu pe bancul de încercare trebuie urmat de o pauză de cel puţin şase ore, în scopul reproducerii efectelor de răcire şi condensare.
1.3.3.4.Fiecare ciclu pe bancul de încercare este format din şase etape. Condiţiile motorului în fiecare etapă şi durata fiecărei etape sunt următoarele:

Etapă

Condiţii

Durata etapei în minute

RPM < 50

RPM > 50

1

2

3

4

5

6

Ralanti

25 % sarcină la 75 % S

50 % sarcină la 75 % S

100 % sarcină la 75 % S

50 % sarcină la 100 % S

25 % sarcină la 100 % S

6

40

40

30

12

22

6

50

50

10

12

22

Timp total

2,5 ore

2,5 ore

1.3.3.5.În timpul acestei proceduri de condiţionare, la cererea producătorului, motorul şi amortizorul de zgomot pot fi răcite, astfel încât temperatura înregistrată la un punct aflat la cel mult 100 mm de ieşirea sistemului de evacuare să nu o depăşească pe cea măsurată atunci când vehiculul rulează cu 110 km/h la 75 % din S în ce mai mare treaptă de viteză. Turaţia motorului şi viteza motocicletei sunt determinate cu o precizie de ± 3 %.
1.4.Gazele de evacuare nu trebuie să intre în contact cu materialele fibroase, iar materialele fibroase nu trebuie să fie influenţate de variaţiile de presiune.
Figura 1 Aparatura de încercare pentru condiţionarea prin impulsuri de presiune
Observaţii:
1.Flanşă de intrare sau manşon pentru conectarea la ieşirea sistemului de evacuare supus încercării.
2.Supapă de reglare cu acţionare manuală.
3.Rezervor de compensare cu o capacitate maximă de 40 l şi un timp de umplere de cel puţin o secundă.
4.Comutator de presiune cu un domeniu de operare cuprins între 5 şi 250 kPa.
5.Releu de temporizare.
6.Contor de impulsuri.
7.Supapă cu acţiune rapidă, cum ar fi o supapă a frânei de evacuare cu diametrul de 60 mm, acţionată de un cilindru pneumatic cu o forţă la ieşire de 120 N şi o presiune de 400 kPa. Timpul de răspuns la deschidere şi la închidere nu trebuie să depăşească 0,5 secunde.
8.Evacuarea gazelor
9.Conductă flexibilă
10.Manometru
ANEXA 6:Limitele maxime ale nivelurilor de zgomot

Categorie

Raportul putere/masă (RPM)

Valoarea limită a Lurban în dB(A)

Prima categorie

RPM < = 25

73

A doua categorie

25 < RPM < = 50

74

A treia categorie

RPM > 50

77

ANEXA 7:Dispoziţii suplimentare în materie de emisii sonore (ASEP)
1.Domeniul de aplicare
1.1.Prezenta anexă se aplică vehiculelor din categoria L3 cu un RPM > 50.
2.Dispoziţii suplimentare în materie de emisii sonore
2.1.Mijloace de măsurare
Cerinţele aplicabile echipamentului de măsură sunt identice cu cele definite la punctul 1.1 din anexa 3 pentru încercările efectuate pe motociclete în mişcare.
2.2.Mediul acustic, condiţiile meteorologice şi zgomotul de fond
Cerinţele privind mediul acustic, condiţiile meteorologice şi zgomotul de fond sunt identice cu cele definite la punctul 1.2 din anexa 3 pentru încercările efectuate pe motociclete în mişcare.
2.3.Poziţiile microfonului şi starea vehiculului
Cerinţele privind poziţiile microfonului şi starea vehiculului sunt identice cu cele definite la punctele 1.3.1 şi 1.3.2 din anexa 3 pentru încercările efectuate pe motociclete în mişcare.
2.4.Condiţii generale de funcţionare
Condiţiile generale de funcţionare sunt identice cu cele definite la punctul 1.3.3.1 din anexa 3 pentru încercările efectuate pe motociclete în mişcare.
2.5.Domeniul de control al ASEP
Cerinţele din prezenta anexă se aplică în cazul oricărei funcţionări a unui vehicul, cu următoarele restricţii:
(a)vAA’ trebuie să fie de cel puţin 10 km/h;
(b)vBB' nu trebuie să depăşească 80 km/h pentru vehiculele cu RPM < = 150;
vBB' nu trebuie să depăşească 100 km/h pentru vehiculele cu RPM > 150;
(c)nAA' trebuie să fie mai mare sau egal cu nAA',min
nAA',min = 0,1 * (S - nidle) + nidle
(d)nAA' trebuie să fie mai mic sau egal cu nAA',min
Pentru vehiculele încercate cu raportul de transmisie (treapta de viteză) blocat(ă): nBB',max = 0,8 × S
Pentru vehiculele încercate cu raportul de transmisie neblocat: nBB',max = S
Valorile pentru intervalul de control RD-ASEP trebuie considerate valori absolute şi nu trebuie mărite sau reduse prin adăugarea sau scăderea toleranţei, astfel cum se indică la punctul 2.8. din prezenta anexă.
2.6.Limitele corespunzătoare ASEP-RD
Nivelul maxim de zgomot înregistrat în timpul trecerii motocicletei pe pista de încercare nu trebuie să depăşească:
pentru nPP' < nwot,(i)
Lwot,(i) + (1 × (nPP' - nwot,(i))/1 000) + 3
şi pentru nPP' > = nwot,(i)
unde Lwot,(i) şi nPP' au aceeaşi semnificaţie ca la punctul 1 din anexa 3, iar nwot,(i) se referă la turaţia corespunzătoare a motorului în momentul în care extremitatea din faţă a vehiculului depăşeşte linia PP'. Indicele "(i)" se referă la treapta de viteză utilizată, nAA’,min este turaţia motorului, astfel cum este definită la punctul 2.5 litera (c) din prezenta anexă, iar nBB’,max este turaţia motorului astfel cum este definită la punctul 2.5 litera (d) din prezenta anexă.
Dacă încercările în conformitate cu anexa 3 la prezentul regulament ONU şi încercările RD-ASEP sunt efectuate pe acelaşi vehicul într-o succesiune imediată, atunci pot fi utilizate valorile pentru Lwot(i) şi nwot(i) din încercarea prevăzută în anexa 3, cu acordul autorităţii de omologare de tip. În caz contrar, atunci când se verifică respectarea acestor limite, valorile pentru Lwot(i) şi nwot(i) trebuie determinate din nou prin măsurători, astfel cum se precizează la punctul 1 din anexa 3, dar folosind aceeaşi treaptă de viteză (i), acelaşi mod de conducere selectabil de utilizator şi aceeaşi distanţă de preaccelerare ca în timpul omologării de tip.
2.7.Instalaţii
Din cauza limitărilor instalaţiilor de încercare şi din motive de siguranţă, există cerinţe de încercare care nu pot fi puse în aplicare în condiţii de siguranţă în fiecare instalaţie de încercare.
În pofida acestor restricţii, omologarea de tip trebuie acordată acestor instalaţii de încercare; cu toate acestea, vehiculul trebuie să respecte toate dispoziţiile prezentei anexe 7. În aceste cazuri, producătorul vehiculului trebuie să demonstreze în mod satisfăcător autorităţii prezente la omologarea de tip că vehiculul îndeplineşte cerinţele care nu au putut face obiectul încercărilor din cauza limitărilor instalaţiei de încercare.
2.8.Toleranţe
Pentru încercări în conformitate cu punctul 3.2.2. litera (b) şi cu punctul 3.3 din prezenta anexă, se aplică o toleranţă de +/- 5km/h, respectând în acelaşi timp limitele intervalului de control RD-ASEP definite la punctul 2.5 din prezenta anexă.
Exemple pentru punctul 3.2.2 litera (b) din prezenta anexă:
- vBB’ prescrisă = 95 km/h - > vBB’ valabilă = 90-100 km/h
- vBB’ prescrisă = 100 km/h - > vBB’ valabilă = 95-100 km/h
Exemple pentru punctul 3.3 din prezenta anexă:
- vtest prescrisă = 10 km/h - > vAA’ valabilă = 10-15 km/h
- vtest prescrisă = 15 km/h - > vAA’ valabilă = 10-20 km/h
- vtest prescrisă = 75 km/h - > vAA’ valabilă = 70-80 km/h
- vtest prescrisă = 95 km/h - > vAA’ valabilă = 90-100 km/h
- vtest prescrisă = 100 km/h - > vAA’ valabilă = 95-100 km/h
3.Verificarea conformităţii prin măsurători (1)
(1)Se recomandă ca conducătorul care efectuează încercările să se familiarizeze cu caracteristicile de conducere ale vehiculului de încercare înainte de a efectua încercările.
3.1.Consideraţii generale
Atât autoritatea de omologare de tip, cât şi serviciul tehnic trebuie să solicite efectuarea unor încercări pentru verificarea conformităţii motocicletei cu cerinţele de la punctul 2 din prezenta anexă. Pentru a evita un volum de muncă nejustificat, încercarea se limitează la punctele de referinţă definite la punctul 3.2 din prezenta anexă şi la condiţiile de funcţionare suplimentare, astfel cum sunt definite la punctul 3.3 din prezenta anexă.
Pentru vehiculele cu transmisii manuale, numărul total de condiţii de funcţionare care urmează să fie supuse încercării în conformitate cu punctul 3.3 din prezenta anexă este definit de numărul de trepte de viteză ale vehiculului înmulţit cu 3 şi redus cu numărul de condiţii de funcţionare care au fost aplicate pentru încercări în conformitate cu punctul 3.2 din prezenta anexă şi pentru determinarea Lurb în conformitate cu anexa 3.
Pentru vehiculele cu rapoarte de transmisie variabile sau cu transmisie automată cu rapoarte de transmisie neblocabile, numărul total de condiţii de funcţionare care trebuie încercate în conformitate cu punctul 3.3 din prezenta anexă este definit ca fiind 6 şi trebuie redus cu numărul de condiţii de funcţionare care au fost aplicate pentru încercări în conformitate cu punctul 3.2 din prezenta anexă şi pentru determinarea Lurb în conformitate cu anexa 3.
Fără a aduce atingere celor de mai sus, se supun încercărilor cel puţin 3 situaţii de conducere în conformitate cu punctul 3.3 din prezenta anexă.
3.2.Condiţii de încercare de referinţă ale RD-ASEP
3.2.1.Procedura de încercare
Atunci când partea frontală a vehiculului ajunge la AA’, maneta acceleraţiei este acţionată complet şi este menţinută astfel până când partea din spate a vehiculului ajunge la BB’. După aceea, maneta de acceleraţie este readusă, cât mai rapid posibil, la poziţia de ralanti. Se poate utiliza preaccelerarea dacă accelerarea este prelungită dincolo de AA’. Se precizează locul de începere a accelerării.
3.2.2.Selectarea vitezei de încercare şi a treptei de viteză
Vehiculul este supus încercării la fiecare dintre următoarele situaţii de conducere:
(a)vPP' = 50 km/h
Treapta de viteză selectată (i) şi situaţia de preaccelerare sunt identice cu cele utilizate în cadrul încercării de omologare de tip iniţiale din anexa 3 la prezentul regulament.
(b)vBB' corespunde turaţiei nBB' = nBB’,max astfel cum este definit la punctul 2.5 litera (d)
vBB' nu trebuie să depăşească valorile specificate la punctul 2.5 litera (b) din prezenta anexă.
Se selectează a doua treaptă de viteză. Dacă a 3-a treaptă de viteză îndeplineşte cerinţele privind valorile nBB' şi vBB', trebuie utilizată treapta 3. Dacă treapta a 4-a îndeplineşte cerinţele privind valorile nBB' şi vBB', trebuie utilizată treapta 4. Dacă a 5-a treaptă de viteză îndeplineşte cerinţele privind valorile nBB' şi vBB', trebuie utilizată treapta 5. Dacă a 6-a treaptă de viteză îndeplineşte cerinţele privind valorile nBB' şi vBB', trebuie utilizată treapta 6.
Dacă în treapta a 2-a, în condiţiile de mai sus pentru nBB’, viteza vehiculului la linia BB' depăşeşte valoarea pentru vBB’ specificată la punctul 2.5 din prezenta anexă, încercarea trebuie efectuată în treapta a 2-a, iar viteza maximă a vehiculului, astfel cum se specifică la punctul 2.5 din prezenta anexă, trebuie atinsă în acest caz la linia BB'.
În cazul în care, în timpul încercării, apar condiţii neobişnuite de rulare (cum ar fi patinarea aparentă a roţii sau ridicarea roţii din faţă), încercarea se efectuează în treapta de viteză imediat superioară, iar viteza maximă a vehiculului, astfel cum este specificată la punctul 2.5 din prezenta anexă, trebuie atinsă la linia BB'.
3.2.3.Prelucrarea datelor şi raportarea
Se aplică cerinţele precizate la punctul 1.4 din anexa 3.
În plus, măsurătorile corespunzătoare turaţiei motorului la AA', BB' şi PP', în min-1, sunt rotunjite matematic la cel mai apropiat număr întreg, în vederea calculelor ulterioare. Pentru fiecare condiţie de încercare se calculează media aritmetică a celor trei turaţii ale motorului.
Nivelurile finale ale presiunii acustice cu supapa de reglare a debitului de combustibil complet deschisă nu trebuie să depăşească limitele specificate la punctul 2.6 de mai sus.
3.3.Condiţii suplimentare de funcţionare
3.3.1.Procedura de încercare
Vehiculul trebuie să se apropie de linia AA’ la viteză constantă sau în accelerare sau decelerare, în conformitate cu funcţionarea clapetei de acceleraţie care poate fi solicitată de serviciul tehnic responsabil cu efectuarea încercărilor de omologare de comun acord cu autorităţile de omologare de tip.
Viteza de apropiere trebuie aleasă astfel încât vehiculul să atingă viteza de încercare prescrisă, vtest, în momentul în care extremitatea sa din faţă atinge linia AA’.
Atunci când extremitatea frontală a vehiculului trece de linia AA', comanda supapei de reglare a debitului de combustibil trebuie reglată cât mai rapid posibil într-o poziţie (supapa parţial deschisă, supapa complet deschisă sau menţinerea poziţiei actuale de control al supapei de reglare a debitului de combustibil) definită de serviciul tehnic responsabil cu efectuarea încercărilor de omologare şi trebuie menţinută în această poziţie până când extremitatea posterioară a vehiculului trece de linia BB'.
În momentul în care extremitatea posterioară a vehiculului trece de linia BB’, comanda supapei trebuie reglată cât mai rapid posibil pentru a se ajunge la poziţia de ralanti.
Poziţia clapetei de acceleraţie între liniile AA’ şi BB’ nu trebuie să conducă la o decelerare a vehiculului. O decelerare este prezentă atunci când:
- vPP’ < vAA’ - 5km/h sau
- vPP’ < vAA’ - 5km/h sau
- vPP’ < vAA’ - 5km/h.
3.3.2.Viteza de încercare, selectarea treptelor de viteză şi a modului şi funcţionarea clapetei de acceleraţie
Condiţiile de la prezentul punct sunt definite de serviciul tehnic responsabil cu efectuarea încercărilor de omologare.
Pentru a ajuta la definirea acestor condiţii, documentaţia producătorului este pusă la dispoziţia serviciului tehnic responsabil cu efectuarea încercărilor de omologare. Serviciul tehnic responsabil cu efectuarea încercărilor de omologare poate solicita încercarea prealabilă a vehiculului.
Viteza de încercare vtest poate fi orice viteză din intervalul de control RD-ASEP, astfel cum este definit la punctul 2.5 din prezenta anexă. Vehiculul poate fi încercat în oricare dintre treptele de viteză disponibile, inclusiv în treapta de viteză 1.
În cadrul numărului total de condiţii de funcţionare suplimentare definite la punctul 3.1 din prezenta anexă, vehiculul poate fi încercat în oricare dintre programele sau modurile software selectabile de către utilizator.
Clapeta de acceleraţie trebuie să fie în conformitate cu punctul 3.3.1 din prezenta anexă.
Acţionarea manetei de acceleraţie înainte de linia AA’ şi între liniile AA’ şi BB’ trebuie definită şi descrisă astfel încât să poată fi efectuată de un conducător calificat care s-a familiarizat cu caracteristicile de rulare ale vehiculului supus încercării şi astfel încât executarea corectă a operaţiunii să poată fi evaluată prin observare, fără a fi necesară instalarea unui echipament tehnic pe vehicul sau la locul de încercare, altul decât echipamentul necesar pentru încercările efectuate în conformitate cu anexa 3.
În cazul în care condiţiile de funcţionare solicitate conduc la o situaţie de rulare care ar putea să nu se producă atunci când vehiculul este condus în trafic real (de exemplu, ridicarea roţii din faţă, patinarea aparentă a roţii, producerea de vibraţii ale lanţului din cauza jocului ridicat, turarea forţată a motorului), încercarea respectivă trebuie eliminată şi trebuie efectuată o încercare în condiţii de funcţionare diferite.
3.3.3.Prelucrarea datelor şi raportarea
3.3.3.1.Nivelul maxim al presiunii acustice ponderat A (mărimea L) în timpul trecerii vehiculului între linia AA’ şi punctul în care extremitatea posterioară a vehiculului trece de linia BB’ + 20 m (a se vedea figura 1 din anexa 4) trebuie redus cu 1 dB(A) pentru a ţine seama de lipsa de acurateţe a măsurătorii şi trebuie rotunjit la cea mai apropiată zecimală (de exemplu, XX,X) pentru ambele poziţii ale microfonului (2).
(2)Nivelul presiunii acustice "L" se determină prin efectuarea unei singure încercări.
În cazul în care se observă un vârf al presiunii acustice decalat în mod evident faţă de nivelul general al presiunii acustice, măsurătoarea nu trebuie luată în considerare, iar încercarea trebuie repetată în aceleaşi condiţii de funcţionare.
3.3.3.2.Prelucrarea măsurătorilor presiunii acustice şi calcularea rezultatelor finale ale încercării
LASEP = MAX (LASEP,left; LASEP,right)
Unde indicii "left", "right" se referă la poziţia microfonului (stânga sau dreapta).
3.3.3.3.Măsurătorile corespunzătoare turaţiei motorului la AA', BB' şi PP', în min-1, sunt rotunjite matematic la cel mai apropiat număr întreg, în vederea calculelor ulterioare.
3.3.3.4.Nivelurile finale ale presiunii acustice pentru situaţiile de funcţionare suplimentare nu trebuie să depăşească limitele specificate la punctul 2.6 din prezenta anexă.
ANEXA 8:Declaraţie de conformitate cu dispoziţiile suplimentare în materie de emisii sonore (ASEP)
[Format maxim: A4 (210 × 297 mm)]
...(Denumirea producătorului) atestă că vehiculele de acest tip...(tip cu privire la emisia sa sonoră conform Regulamentului UE nr. 41) sunt în conformitate cu cerinţele de la punctul 6.3 din Regulamentul nr. 41.
...(Denumirea producătorului) face prezenta declaraţie cu bună-credinţă, după ce a procedat la o evaluare corespunzătoare a măsurătorilor emisiilor sonore ale vehiculelor.
Data:...
Numele reprezentantului autorizat:...
Semnătura reprezentantului autorizat:...
Publicat în Jurnalul Oficial seria L din data de 12 decembrie 2025