Art. 12. - Art. 12: Auditarea la nivel de grup pentru agricultura carbonului - Regulamentul 2358/20-nov-2025 de stabilire a normelor privind sistemele de certificare, organismele de certificare şi auditurile în temeiul Regulamentului (UE) 2024/3012 al Parlamentului European şi al Consiliului
Acte UE
Jurnalul Oficial seria L
În vigoare Versiune de la: 21 Noiembrie 2025
Art. 12: Auditarea la nivel de grup pentru agricultura carbonului
(1)Sistemele de certificare trebuie să permită auditarea la nivel de grup la cererea grupurilor de operatori pentru activităţile de agricultură a carbonului numai în următoarele cazuri:
a)zonele în care se desfăşoară activităţile de certificat se află în proximitate geografică şi au caracteristici pedoclimatice similare, cum ar fi condiţiile de climă sau de sol;
b)în scopul calculării eliminărilor de dioxid de carbon şi a reducerilor emisiilor din sol, activităţile au procese şi proceduri similare;
c)toţi membrii grupului aplică aceeaşi metodologie de certificare relevantă adoptată în temeiul articolului 8 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2024/3012;
d)grupul de operatori a instituit un sistem de controale interne care cuprinde un set documentat de activităţi şi proceduri de control bazate pe riscuri, în conformitate cu care o persoană sau un organism identificat (administratorul grupului) este responsabil cu verificarea conformităţii fiecărui membru al grupului cu metodologia de certificare aplicabilă.
(2)Un grup de operatori care solicită un audit la nivel de grup trebuie să desemneze un administrator de grup, care reprezintă legal grupul de operatori şi are responsabilitatea de a se asigura că fiecare operator respectă metodologia de certificare aplicabilă.
(3)Organismele de certificare care efectuează audituri la nivel de grup pot verifica toate activităţile în cauză pe baza unui eşantion de membri ai grupului. Sistemele de certificare trebuie să stabilească orientări privind punerea în aplicare a unei abordări de auditare la nivel de grup, incluzând cel puţin următoarele elemente:
a)rolul administratorului grupului, inclusiv în ceea ce priveşte sistemul de management intern şi procedurile de inspecţie internă ale grupului şi frecvenţa acestora;
b)dimensiunea eşantionului de activităţi în cauză, determinată în conformitate cu alineatul (5).
(4)Un eşantion format dintr-un număr de membri ai grupului echivalent cu rădăcina pătrată a numărului total de membri ai grupului trebuie să fie auditat individual cu frecvenţa stabilită în metodologia de certificare aplicabilă..Acest număr este majorat în cazul unui nivel de risc mai ridicat.
(5)Pentru auditul la nivel de grup, în cazul în care se identifică o neconformitate critică sau majoră la un operator din eşantionul iniţial de membri ai grupului, se auditează un eşantion suplimentar de membri ai grupului, de aceeaşi dimensiune. Neconformitatea sistemică a membrilor grupului din întregul eşantion are ca rezultat, după caz, suspendarea sau retragerea certificării întregului grup. Sistemele de certificare trebuie să stabilească criterii pentru determinarea nivelului general de risc în domeniile acoperite de activităţile grupului şi consecinţele acestui nivel de risc asupra metodei de audit. Eşantionul trebuie să fie reprezentativ pentru întregul grup şi să fie stabilit utilizând o combinaţie între selecţia aleatorie şi selecţia pe bază de risc. Selecţia aleatorie trebuie să reprezinte cel puţin 25 % din membrii eşantionului şi cel puţin 25 % din suprafaţa totală acoperită de activităţile eşantionului. Membrii selectaţi pentru auditul la nivel de grup variază la fiecare verificare, frecvenţa fiind stabilită în metodologia de certificare aplicabilă. O neconformitate critică sau majoră a membrilor individuali ai grupului identificată în cursul unui audit trebuie să fie abordată în conformitate cu articolul 7 alineatele (2)-(6), după caz.
(6)Auditarea administratorului grupului se efectuează întotdeauna la faţa locului. Auditarea membrilor grupului se poate baza pe documente, cu condiţia ca auditurile documentare să poată oferi un nivel de asigurare comparabil cu cel al auditului la faţa locului. Sistemele de certificare trebuie să stabilească dovezile necesare pentru a permite efectuarea de audituri documentare. Declaraţiile pe propria răspundere ale operatorilor nu sunt considerate dovezi suficiente.