Regulamentul 2328/24-nov-2025 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/328 de instituire a unei taxe compensatorii definitive la importurile de produse din fibre de sticlă cu filament continuu originare din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări intermediare parţiale limitată la prejudiciu
Acte UE
Jurnalul Oficial seria L
În vigoare Versiune de la: 25 Noiembrie 2025
Regulamentul 2328/24-nov-2025 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/328 de instituire a unei taxe compensatorii definitive la importurile de produse din fibre de sticlă cu filament continuu originare din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări intermediare parţiale limitată la prejudiciu
Dată act: 24-nov-2025
Emitent: Comisia Europeana
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1037 al Parlamentului European şi al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecţia împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenţii din partea ţărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1) ("regulamentul de bază"), în special articolul 19,
(1)JO L 176, 30.6.2016, p. 55, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2016/1037/oj.
Întrucât:
1.PROCEDURA
1.1.Investigaţiile precedente şi măsurile în vigoare
(1)Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1379/2014 al Comisiei (2), în urma unei investigaţii antisubvenţie ("investigaţia iniţială"), Comisia a instituit o taxă compensatorie definitivă asupra importurilor de anumite produse din fibre de sticlă cu filament continuu ("AFS") originare din Republica Populară Chineză ("RPC" sau "China" sau "ţara în cauză") şi în urma unei reexaminări intermediare parţiale a măsurilor antidumping, Comisia a modificat taxa antidumping iniţială la valori cuprinse între 0 % şi 19,9 % şi a impus o taxă compensatorie suplimentară cuprinsă între 4,9 % şi 10,3 %. Măsurile compensatorii şi antidumping combinate rezultate au variat între 4,9 % şi 30,2 %.
(2)Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1379/2014 al Comisiei din 16 decembrie 2014 de instituire a unei taxe compensatorii definitive asupra importurilor de anumite produse din fibră de sticlă cu filament originare din Republica Populară Chineză şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 248/2011 al Consiliului de instituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de anumite produse din fibră de sticlă cu filament continuu originare din Republica Populară Chineză (JO L 367, 23.12.2014, p. 22, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2014/1379/oj).
(2)Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/724 al Comisiei (3), în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor antidumping, Comisia a menţinut aceste măsuri astfel cum sunt stabilite în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1379/2014.
(3)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/724 al Comisiei din 24 aprilie 2017 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite produse din fibră de sticlă cu filament continuu originare din Republica Populară Chineză, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European şi al Consiliului (JO L 107, 25.4.2017, p. 4, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2017/724/oj).
(3)Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/328 al Comisiei (4), în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor compensatorii, Comisia a menţinut aceste măsuri astfel cum sunt stabilite în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1379/2014.
(4)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/328 al Comisiei din 24 februarie 2021 de instituire a unei taxe compensatorii definitive la importurile de produse din fibră de sticlă cu filament continuu originare din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 18 din Regulamentul (UE) 2016/1037 al Parlamentului European şi al Consiliului (JO L 65, 25.2.2021, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2021/328/oj).
(4)Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1452 al Comisiei (5), în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor antidumping, Comisia a menţinut aceste măsuri astfel cum sunt stabilite în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1379/2014.
(5)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1452 al Comisiei din 13 iulie 2023 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite produse din fibră de sticlă cu filament continuu originare din Republica Populară Chineză, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European şi al Consiliului (JO L 179, 14.7.2023, p. 57, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2023/1452/oj).
(5)Prin urmare, măsurile compensatorii şi antidumping combinate rezultate variază de la 4,9 % până la 30,2 %.
(6)În plus, sunt în vigoare măsuri privind importurile de AFS originare din Egipt, instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/870 al Comisiei (6) în urma unei investigaţii antisubvenţie. Taxa la importurile de anumite produse din fibre de sticlă cu filament continuu originare din Egipt, pe baza nivelului de subvenţionare, este de 13,1 %.
(6)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/870 al Comisiei din 24 iunie 2020 de instituire a unei taxe compensatorii definitive şi de percepere definitivă a taxei compensatorii provizorii instituite asupra importurilor de produse din fibră de sticlă cu filament continuu originare din Egipt, precum şi de percepere a taxei compensatorii definitive instituite asupra importurilor înregistrate de produse din fibră de sticlă cu filament continuu originare din Egipt (JO L 201, 25.6.2020, p. 10, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2020/870/oj).
1.2.Alte investigaţii în curs de desfăşurare cu privire la acelaşi produs
(7)La 30 august 2024, Comisia a deschis o reexaminare intermediară completă a măsurilor antidumping aplicabile importurilor de produse din fibre de sticlă cu filament continuu originare din Republica Populară Chineză. Ea a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (7).
(7)Aviz de deschidere a unei reexaminări intermediare a măsurilor antidumping aplicabile importurilor de produse din fibră de sticlă cu filament continuu ("AFS") originare din Republica Populară Chineză (JO C, C/2024/5344, 30.8.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/5344/oj).
(8)La 17 februarie 2025, Comisia a iniţiat o procedură antidumping privind importurile de produse din fibră de sticlă cu filament continuu originare din Bahrain, Egipt şi Thailanda. Ea a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (8).
(8)Aviz de deschidere a unei proceduri antidumping privind importurile de produse fabricate din fibră de sticlă cu filament continuu ("AFS") originare din Bahrain, Egipt şi Thailanda (JO C, C/2025/1135, 17.2.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/1135/oj).
1.3.Deschiderea procedurii
(9)La 30 august 2024, Comisia Europeană ("Comisia") a deschis o reexaminare intermediară parţială limitată la prejudiciu a măsurilor compensatorii aplicabile importurilor de AFS originare din Republica Populară Chineză, în temeiul articolului 19 din regulamentul de bază. Ea a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (9) ("avizul de deschidere").
(9)Aviz de deschidere a unei reexaminări intermediare parţiale a măsurilor antisubvenţie aplicabile importurilor de produse din fibră de sticlă cu filament continuu ("AFS") originare din Republica Populară Chineză (JO C, C/2024/5343, 30.8.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/5343/oj).
(10)Comisia a deschis această reexaminare în urma unei cereri depuse la 3 iunie 2024 de Glass Fibre Europe ("solicitantul"). Cererea de reexaminare a fost depusă în numele industriei Uniunii producătoare de AFS în sensul articolului 10 alineatul (6) din regulamentul de bază. Cererea de reexaminare conţinea elemente de probă privind modificări de natură durabilă în structura industriilor producătoare de AFS din Uniune, precum şi privind prejudiciul important rezultat, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea investigaţiei.
1.4.Părţile interesate
(11)În avizul de deschidere, Comisia a invitat părţile interesate să o contacteze pentru a participa la investigaţie. În plus, Comisia a informat în mod specific solicitantul, alţi producători cunoscuţi din Uniune, importatori, utilizatori cunoscuţi, precum şi asociaţii despre care se cunoaşte că sunt interesate de deschiderea investigaţiei şi i-a invitat să participe la aceasta.
(12)Părţile interesate au avut posibilitatea de a transmite observaţii cu privire la deschiderea investigaţiei de reexaminare şi de a solicita să fie audiate de Comisie şi/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.
1.5.Procedura subsecventă
(13)Comisia a comunicat tuturor părţilor interesate faptele şi consideraţiile esenţiale pe baza cărora intenţiona să menţină o taxă compensatorie definitivă la importurile de AFS originare din RPC ("comunicarea constatărilor finale"). Tuturor părţilor li s-a acordat o perioadă de timp în care să poată formula observaţii cu privire la această comunicare. Observaţiile transmise de Glass Fibre Europe şi de PROXIM după comunicarea constatărilor au fost abordate în secţiunea relevantă de mai jos.
(14)În plus, pe baza unei cereri, părţilor li s-a oferit posibilitatea de a fi audiate. Cu toate acestea, nu a fost solicitată nicio audiere şi nu s-a solicitat intervenţia consilierului-auditor.
1.6.Eşantionarea
(15)În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eşantion de părţi interesate, în conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază.
a)Constituirea eşantionului de producători din Uniune
(16)În avizul de deschidere, Comisia a declarat că a selectat cu titlu provizoriu un eşantion de producători din Uniune. Comisia a selectat eşantionul pe baza producţiei şi a vânzărilor, el constând în trei producători din Uniune. Producătorii din Uniune incluşi în eşantion au reprezentat peste 60 % din volumul total estimat al producţiei şi peste 69 % din vânzările totale estimate ale produsului similar în Uniune. Comisia a invitat părţile interesate să transmită observaţii în legătură cu eşantionul provizoriu. Nu s-au primit observaţii. Eşantionul a fost considerat reprezentativ pentru industria Uniunii.
b)Constituirea eşantionului de importatori neafiliaţi
(17)Pentru a decide dacă eşantionarea este necesară şi, în caz afirmativ, pentru a selecta un eşantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliaţi să furnizeze informaţiile specificate în avizul de deschidere.
(18)Nu s-a primit niciun răspuns la formularul de eşantionare de la niciun importator neafiliat. În consecinţă, Comisia a decis că eşantionarea nu este necesară.
1.7.Răspunsurile la chestionar şi vizitele de verificare
(19)Comisia a publicat online (10) chestionarele pentru utilizatorii, importatorii neafiliaţi şi producătorii din Uniune.
(10)https://tron.trade.ec.europa.eu/investigations/case-view?caseId=2748.
(20)S-au primit răspunsuri la chestionar de la toţi cei trei producători din Uniune selectaţi în eşantionul de producători din Uniune.
(21)Comisia a căutat şi a verificat toate informaţiile considerate necesare în vederea stabilirii existenţei prejudiciului generat şi a interesului Uniunii. Vizitele de verificare efectuate în temeiul articolului 26 din regulamentul de bază s-au desfăşurat la sediile următoarelor societăţi:
Producători din Uniune
- 3B Fibreglass Company Sprl, Battice, Belgia;
- European Owens Corning Fiberglas SPRL, Watermael-Boitsfort, Belgia;
- Johns Manville Slovakia, Trnava, Slovacia.
1.8.Perioada investigaţiei de reexaminare şi perioada examinată
(22)Investigaţia a vizat perioada cuprinsă între 1 iulie 2023 şi 30 iunie 2024 ("perioada investigaţiei de reexaminare"). Examinarea tendinţelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a cuprins perioada dintre 1 ianuarie 2021 şi sfârşitul perioadei investigaţiei de reexaminare ("perioada examinată").
2.PRODUSUL CARE FACE OBIECTUL REEXAMINĂRII, PRODUSUL ÎN CAUZĂ ŞI PRODUSUL SIMILAR
2.1.Produsul care face obiectul reexaminării
(23)Produsul care face obiectul prezentei reexaminări constă în fire tăiate din fibre de sticlă, cu o lungime de maximum 50 mm; semitorturi din fibre de sticlă, cu excepţia semitorturilor din fibre de sticlă care sunt impregnate şi acoperite şi prezintă o pierdere la calcinare de mai mult de 3 % (determinată conform standardului ISO 1887); şi covoraşe de filamente din fibre de sticlă, cu excepţia covoraşelor din vată de sticlă ("produsul care face obiectul reexaminării"), care se încadrează în prezent la codurile NC 7019 11 00, ex 7019 12 00, 7019 14 00 şi 7019 15 00 (coduri TARIC 7019 12 00 22, 7019 12 00 25, 7019 12 00 26, 7019 12 00 39). Codurile NC şi TARIC sunt menţionate doar cu titlu informativ, fără a aduce atingere eventualei modificări ulterioare a clasificării tarifare.
(24)Produsul care face obiectul reexaminării este materia primă cel mai des utilizată pentru a consolida răşinile termoplastice şi termorezistente din industria materialelor compozite. Materialele compozite care rezultă (materiale plastice armate cu fibre de sticlă cu filament) se utilizează în multe ramuri industriale: industria autovehiculelor, electrică/electronică, a generatoarelor eoliene, a construcţiilor, a rezervoarelor/conductelor, a bunurilor de consum, aerospaţială/militară etc.
2.2.Produsul în cauză
(25)Produsul în cauză este produsul care face obiectul investigaţiei originar din Republica Populară Chineză ("produsul în cauză").
2.3.Produsul similar
(26)Potrivit investigaţiei, următoarele produse au aceleaşi caracteristici fizice, chimice şi tehnice de bază, precum şi aceleaşi utilizări principale:
- produsul în cauză atunci când este exportat în Uniune;
- produsul care face obiectul investigaţiei, fabricat şi vândut pe piaţa internă a ţării în cauză; şi
- produsul care face obiectul investigaţiei fabricat şi vândut în Uniune de către industria Uniunii.
(27)Comisia a stabilit în această etapă că produsele respective sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 2 litera (c) din regulamentul de bază.
2.4.Afirmaţii cu privire la definiţia produsului
(28)În urma comunicării constatărilor, Glass Fibre Europe a transmis observaţii cu privire la definiţia produsului care face obiectul măsurilor.
(29)Aceste observaţii au fost primite după termenul stabilit pentru transmiterea observaţiilor cu privire la comunicarea constatărilor finale. În plus, chestiunea definiţiei produsului nu intră în sfera de cuprindere a prezentei proceduri, care se limitează la evaluarea prejudiciului şi a legăturii de cauzalitate.
(30)Din aceste motive, Comisia nu a luat în considerare observaţiile transmise şi a respins cererea.
3.MODIFICĂRI DE NATURĂ DURABILĂ ÎN STRUCTURA INDUSTRIEI ŞI A PIEŢEI DIN UNIUNE
(31)În avizul de deschidere, Comisia a indicat că modificările de natură durabilă privind prejudiciul au fost legate de modificări semnificative ale structurii industriei Uniunii din cauza presiunii agresive tot mai mari a importurilor din China în ceea ce priveşte cantităţile şi preţurile cauzate de supracapacităţile chineze de AFS.
(32)Investigaţia a confirmat că supracapacitatea persistentă din China, combinată cu preţuri agresive, a împiedicat în mod semnificativ creşterea industriei AFS din Uniune. Producătorii din Uniune au reuşit să obţină doar creşteri limitate ale capacităţii prin optimizarea instalaţiilor existente. În urma punerii în aplicare a unor măsuri comerciale suplimentare în 2014, exporturile chineze au continuat să exercite presiuni asupra pieţei Uniunii, determinând ieşirea mai multor producători de pe piaţă. În 2009, în cursul perioadei de investigaţie a investigaţiei iniţiale, în Uniune existau unsprezece producători de AFS. Până în 2021, începutul perioadei examinate, acest număr a scăzut la zece. Demn de observat, P-D Glasseiden şi-a încetat producţia în Germania în 2019. Mai recent, Krosglass a întrerupt producţia de AFS în iulie 2023 pentru a se concentra asupra activităţilor din aval. În plus, NEG NL a declarat falimentul (11), în principal din cauza creşterii costurilor energiei şi a scăderii cererii din partea sectorului autovehiculelor, care a fost principalul destinatar final pentru produsele sale din fibre optice din sticlă. Prin urmare, această închidere suplimentară a redus numărul producătorilor la doar opt. În paralel, Electric Glass Fiber UK a încetat producţia de AFS (12) în 2025. Deşi Regatul Unit nu mai face parte din Uniunea Europeană de la 1 ianuarie 2021, această evoluţie nu modifică numărul producătorilor din Uniune, deşi reduce oferta regională disponibilă şi face parte din schimbările de natură durabilă care afectează piaţa Uniunii.
(11)https://pdf.irpocket.com/C5214/cXlT/CQ9H/RQLv.pdf (consultat la 22 august 2025).
(12)https://www.ft.com/content/345784e3-a9ce-4808-8f02-8919920c0ac6 (consultat la 22 august 2025).
(33)Analizând evoluţia capacităţii de producţie, în timp ce capacitatea de pe piaţa Uniunii a fost evaluată numai pentru producătorii incluşi în eşantion în cadrul investigaţiei iniţiale şi nu poate fi utilizată ca punct de referinţă în acest sens, capacitatea de producţie a Uniunii a fost estimată la 770 642 de tone în 2019 în cadrul reexaminării în perspectiva expirării măsurilor compensatorii din 2021 (13). În schimb, în investigaţia actuală, capacitatea a scăzut de la 711 692 de tone în 2021 la 651 196 de tone în cursul PIR (-9 %), şi anume cu aproximativ 10 % sub nivelul din 2015. Chiar şi atunci când în indicatorii post-Brexit nu este luat în considerare producătorul din Regatul Unit, tendinţa descendentă legată de capacitatea de producţie a fost confirmată.
(13)A se vedea nota de subsol 4.
(34)Atunci când se compară datele disponibile din investigaţia iniţială, vânzările industriei Uniunii au scăzut de la 737 818 tone în 2006 la 520 064 de tone în perioada de investigaţie, cota de piaţă scăzând de la 75,1 % la 69,5 % în aceeaşi perioadă. În schimb, în cadrul prezentei investigaţii, vânzările industriei Uniunii au scăzut la 337 898 de tone în cursul PIR, cota de piaţă scăzând la 40 % în cursul PIR. Acest aspect arată că vânzările Uniunii au atins în prezent niveluri cu mult sub cele de la mijlocul anilor 2000 şi, mai important, cota de piaţă a scăzut cu aproximativ 30 de puncte procentuale, ceea ce indică o erodare durabilă a poziţiei industriei Uniunii.
(35)Situaţia de pe piaţa Uniunii a fost, de asemenea, afectată de înfiinţarea unor societăţi chineze care produc AFS în ţări terţe precum Egipt şi Bahrain (14). După înfiinţarea societăţilor în Egipt, Comisia a instituit taxe compensatorii la importurile de AFS din Egipt (15), cu scopul de a restabili condiţii de concurenţă echitabile având în vedere importurile care fac obiectul unor subvenţii care generează prejudicii industriei Uniunii. În plus, au existat creşteri suplimentare ale capacităţii de producţie de AFS în Egipt (16) şi Bahrain (17). În pofida măsurilor luate împotriva importurilor de AFS din RPC, industria Uniunii a fost supusă în continuare unei presiuni persistente din partea fluxurilor recurente de AFS comercializate în mod incorect provenite dintr-un număr tot mai mare de ţări terţe, inclusiv din fabrici controlate de China din Bahrain şi Egipt, care şi-au crescut în mod semnificativ cota de piaţă pe piaţa Uniunii. La 17 februarie 2025, Comisia a iniţiat o procedură antidumping privind importurile de AFS originare din Bahrain, Egipt şi Thailanda (18).
(14)A se vedea nota de subsol 5.
(15)A se vedea nota de subsol 6.
(16)https://www.jeccomposites.com/news/spotted-by-jec/jushi-egypt-completes-the-construction-of-its-fourth-glass-fiber-production-line/?news_type=announcement,business&tax_product=glass-fiber (consultat la 22 august 2025).
(17)A se vedea nota de subsol 5.
(18)A se vedea nota de subsol 8.
(36)Comisia a stabilit, în plus, că au avut loc schimbări structurale pe pieţele energiei din Uniune. Deşi costurile energiei au scăzut faţă de nivelul maxim din 2022 până la sfârşitul PIR, ele au rămas peste nivelurile predominante de la începutul perioadei examinate. Comisia a considerat că este puţin probabil ca preţurile gazelor să revină sau să se stabilizeze ferm la nivelurile observate până la jumătatea anului 2021. Începând cu anul respectiv, majoritatea statelor membre care s-au bazat anterior pe importurile prin conducte de gaze naturale din Rusia au redus treptat această dependenţă. În urma agresiunii militare nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei, Uniunea şi statele sale membre au consolidat şi accelerat măsurile de diversificare a aprovizionării cu energie şi de eliminare a dependenţei de gazele ruseşti. În acest context, au fost planificate sau sunt în curs de construcţie cel puţin 17 terminale noi de GNL (19). Având în vedere amploarea investiţiilor necesare pentru infrastructura GNL şi angajamentul clar al Uniunii de a pune capăt dependenţei de gazul rusesc prin gazoducte (20), Comisia a concluzionat că este foarte puţin probabil ca Uniunea să revină la aprovizionarea cu gaze ruseşti în volumele şi la preţurile care prevalau înainte de 2021. În consecinţă, este de aşteptat ca preţurile gazelor să rămână o lungă perioadă mai mari decât cele observate până în prima jumătate a anului 2021.
(19)https://www.ft.com/content/16031b21-cb2f-40c7-a77d-1ac061196264 (consultat la 22 august 2025).
(20)Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - "Să economisim gaz pentru siguranţă la iarnă" [COM(2022) 360 final din 20 iulie 2022].
(37)Comisia a observat că industria Uniunii îşi desfăşoară activitatea în contextul unor obligaţii din ce în ce mai stricte în materie de mediu şi de energie. În documentul său de poziţie, din 2023, solicitantul a avertizat că producătorii de AFS din Uniune se confruntă cu o creştere a costurilor de exploatare legate de respectarea legislaţiei în materie de mediu şi de energie (21). În acest sens, o evaluare recentă a ciclului de viaţă care acoperă aproximativ 95 % din producţia Uniunii de ţesături din fibre de sticlă a demonstrat că fabricarea unui kilogram de ţesătură implică o amprentă de mediu medie de 2,2 kg de emisii de CO2 şi de 39 MJ de consum de energie primară (22). Între 2015 şi 2021, consumul de energie la nivelul întregii industrii a scăzut cu 8 %, iar emisiile de gaze cu efect de seră cu 3 %. Aceste cifre indică faptul că, deşi s-au înregistrat unele progrese, realizarea unor reduceri suplimentare va necesita investiţii suplimentare substanţiale. În plus, Comisia a observat că se estimează că legislaţia Uniunii în domeniul protecţiei mediului, inclusiv Directiva privind emisiile industriale [Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (23), astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2024/1785 a Parlamentului European şi a Consiliului (24)], precum şi alte măsuri privind clima şi economia circulară care fac parte din Pactul verde european, vor genera costuri suplimentare de asigurare a conformităţii pentru producătorii din Uniune. Considerate împreună, aceste constatări confirmă faptul că se estimează o creştere a costurilor de mediu pentru industria Uniunii în următorii ani. Aceasta constituie o modificare de durată a structurii costurilor industriei Uniunii.
(21)https://glassfibreeurope.eu/wp-content/uploads/2023/06/GFE_EU-Economic-Security-Strategy-and-the-Role-of-Glass-Fibre-June-2023.pdf (consultat la 22 august 2025).
(22)https://glassfibreeurope.eu/wp-content/uploads/2023/02/GFE_LCA-report-2023-February-2023.pdf (consultat la 21 august 2025).
(23)Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea şi controlul integrat al poluării) (JO L 334, 17.12.2010, p. 17, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2010/75/oj).
(24)Directiva (UE) 2024/1785 a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 aprilie 2024 de modificare a Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind emisiile industriale (prevenirea şi controlul integrat al poluării) şi a Directivei 1999/31/CE a Consiliului privind depozitele de deşeuri (JO L, 2024/1785, 15.7.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2024/1785/oj).
(38)Comisia reaminteşte că produsul în cauză este utilizat în principal ca material de ranforsare în producţia de materiale compozite. Peste 95 % din cererea de fibre de sticlă din Uniune este legată de astfel de aplicaţii de ranforsare. Totuşi, în ultimii ani, piaţa Uniunii de materiale compozite s-a contractat. Volumele producţiei de materiale plastice ranforsate cu fibre de sticlă în Europa a scăzut cu 9 % în 2022 şi cu încă 8 % în 2023 (25), ceea ce a dus la o scădere a producţiei totale la 2,4 milioane de tone în 2024, un nivel care nu a mai fost observat din 2012. În acelaşi timp, producţia mondială de materiale compozite a crescut cu aproximativ 6 % în 2023, evidenţiind scăderea cotei de piaţă a Uniunii. Această contracţie are un impact direct asupra cererii pentru formele de bază de fibre de sticlă care fac obiectul prezentei reexaminări. Pe această bază, Comisia a concluzionat că scăderea cererii de materiale compozite din Uniune, împreună cu creşterea producţiei la nivel mondial şi cu creşterea importurilor din ţări terţe, au reprezentat o schimbare de durată a circumstanţelor pieţei.
(25)https://www.avk-tv.de/wp-content/uploads/2025/02/AVK_MarktReport_2025_long_final_en-1.pdf (consultat la 22 august 2025).
(39)Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că, de la investigaţia iniţială, au existat modificări ale circumstanţelor de natură durabilă în ceea ce priveşte structura industriei şi a pieţei din Uniune, care sunt considerate o modificare relevantă a circumstanţelor în sensul articolului 19 din regulamentul de bază.
4.PREJUDICIU
4.1.Definiţia industriei Uniunii şi a producţiei Uniunii
(40)Produsul similar a fost fabricat de zece producători din Uniune la începutul perioadei examinate, iar doi dintre ei şi-au încetat producţia în cursul PIR, astfel cum se menţionează în considerentul 32. Ei constituie "industria Uniunii" în sensul articolului 9 alineatul (1) din regulamentul de bază.
(41)Producţia totală a Uniunii în cursul PIR a fost stabilită la 504 019 tone. Comisia a stabilit cifra pe baza informaţiilor disponibile cu privire la industria Uniunii, astfel cum au fost furnizate de către Glass Fibre Europe ("GFE"). Astfel cum s-a indicat în considerentul 16, au fost selectate pentru eşantion fabricile de producţie ale trei producători din Uniune, reprezentând 60 % din producţia totală a produsului similar din Uniune.
4.2.Consumul la nivelul Uniunii
(42)Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza: (i) volumului vânzărilor industriei Uniunii pe piaţa liberă a Uniunii, conform datelor furnizate de către GFE şi (ii) importurilor din ţări terţe, potrivit datelor extrase din baza de date Comext a Eurostat.
Tabelul 1 Consumul la nivelul Uniunii
2021 | 2022 | 2023 | PIR | |
Totalul consumului la nivelul Uniunii (tone) | 905 048 | 953 104 | 833 320 | 853 661 |
Indice | 100 | 105 | 92 | 94 |
Sursă: date furnizate de către GFE; Eurostat (Comext). | ||||
(43)Consumul total de AFS în Uniune a scăzut cu 6 % în cursul perioadei examinate. Creşterea observată în 2022 s-a datorat în principal redresării economice în urma eliminării măsurilor determinate de COVID-19, pe măsură ce utilizatorii au reînceput să plaseze comenzi pentru reconstituirea stocurilor şi reluarea producţiei. Cu toate acestea, în cursul anului 2023, cererea de AFS în Uniune a scăzut, în timp ce în PIR s-a redresat cu 2 %. Scăderea consumului şi redresarea slabă ulterioară au fost atribuite comenzilor excesive din anii precedenţi şi cheltuielilor de consum mai prudente din cauza contextului economic din cursul PIR.
4.3.Importurile originare din ţara în cauză
4.3.1.Volumul şi cota de piaţă
(44)Importurile în Uniune din RPC au evoluat după cum urmează:
Tabelul 2 Volumul importurilor şi cota de piaţă
2021 | 2022 | 2023 | PIR | |
Volumul importurilor din RPC (tone) | 56 974 | 107 404 | 80 039 | 86 005 |
Indice | 100 | 189 | 140 | 151 |
Cota de piaţă (%) | 6 | 11 | 10 | 10 |
Indice | 100 | 181 | 155 | 163 |
Sursă: Eurostat (Comext). | ||||
(45)Chiar şi în situaţia în care există măsuri în vigoare, volumul importurilor din RPC a crescut cu 51 % în cursul perioadei examinate. Având în vedere evoluţia consumului, cota de piaţă a importurilor provenite din China a crescut de la 6 % în 2021 la 10 % în cursul PIR.
4.3.2.Preţurile importurilor din RPC şi subcotarea preţurilor
(46)Comisia a stabilit preţurile importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat. Preţul mediu al importurilor în Uniune provenite din RPC a evoluat după cum urmează:
Tabelul 3 Preţuri de import
2021 | 2022 | 2023 | PIR | |
RPC (EUR/tonă) | 1 302 | 1 585 | 1 026 | 939 |
Indice | 100 | 122 | 79 | 72 |
Sursă: Eurostat (Comext). | ||||
(47)Preţul mediu de import în Uniune al produsului care face obiectul reexaminării a crescut iniţial cu 22 % în 2022 din cauza costurilor de transport excepţional de mari care au urmat eliminării măsurilor determinate de COVID-19. Ulterior, s-a putut observa o scădere semnificativă a preţurilor medii de import. În cursul PIR, preţul mediu al importurilor în Uniune a fost cu 28 % mai mic decât în 2021.
(48)Comisia a stabilit subcotarea preţurilor pe parcursul PIR comparând:
- preţurile de vânzare medii ponderate pentru fiecare tip de produs practicate de producătorii din Uniune incluşi în eşantion, percepute de la clienţi neafiliaţi de pe piaţa Uniunii, ajustate la un nivel franco fabrică şi
- preţurile medii ponderate corespunzătoare pentru fiecare tip de produs ale importurilor provenite de la producătorii chinezi incluşi în eşantion în cadrul reexaminării intermediare paralele a măsurilor antidumping, aplicate primului client independent de pe piaţa Uniunii, stabilite pe bază de cost, asigurare şi navlu (CIF), cu ajustări corespunzătoare pentru taxele vamale convenţionale, antidumping şi compensatorii şi pentru costurile ulterioare importului.
(49)În ceea ce priveşte producătorul-exportator Taishan Fiberglass Inc. inclus în eşantion, vânzările realizate în temeiul unui acord special de furnizare cu producătorul din Uniune European Owens Corning Fiberglas SPRL au fost excluse din calculul subcotării, deoarece produsul în cauză - fibre de sticlă rezistente la alcali utilizate pentru ranforsarea cimentului - nu a fost produs în Uniune. În schimb, produsul este fabricat exclusiv în China şi Japonia în temeiul unui acord de furnizare lungă durată între aceste două societăţi, producţia bazându-se pe tehnologia şi factorii de producţie brevetaţi ai European Owens Corning Fiberglas SPRL (de exemplu, duze).
(50)Comparaţia a arătat că, în cursul PIR, importurile de produs care face obiectul reexaminării originar din RPC au fost vândute în Uniune la preţuri care subcotau preţurile industriei Uniunii, exprimate ca procent din acestea din urmă, cu un procent între 16,64 % şi 30,68 %, chiar şi atunci când se includ taxele antidumping şi compensatorii aplicabile.
(51)Pe lângă subcotarea preţurilor, a existat, în plus, o blocare semnificativă a preţurilor în sensul articolului 8 alineatul (2) din regulamentul de bază. Din cauza presiunii semnificative asupra preţurilor cauzate de importurile subvenţionate la preţuri mici din partea producătorilor-exportatori chinezi, industria Uniunii nu a fost în măsură să crească preţurile pe parcursul PIR în conformitate cu evoluţia costurilor de producţie, încercând în acelaşi timp să atingă un nivel rezonabil al profitului, astfel cum se prevede în tabelul 8 de mai jos. Blocarea semnificativă a preţurilor a fost confirmată şi de datele din tabelul 3.
4.4.Situaţia economică a industriei Uniunii
4.4.1.Observaţii generale
(52)Evaluarea situaţiei economice a industriei Uniunii a implicat o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influenţat situaţia industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.
(53)Astfel cum s-a menţionat în considerentul 16, pentru evaluarea situaţiei economice a industriei Uniunii s-a recurs la eşantionare.
(54)Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut distincţie între indicatorii de prejudiciu macroeconomici şi cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza informaţiilor oferite de GFE. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor din răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluşi în eşantion.
(55)Indicatorii macroeconomici sunt: producţia, capacitatea de producţie, gradul de utilizare a capacităţii de producţie, volumul vânzărilor, cota de piaţă, ocuparea forţei de muncă, productivitatea, amploarea subvenţionării şi redresarea în urma practicilor anterioare de subvenţionare.
(56)Indicatorii microeconomici sunt: preţurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forţa de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidităţi, investiţiile, randamentul investiţiilor şi capacitatea de a atrage capital.
4.4.2.Indicatorii macroeconomici
4.4.2.1.Producţia, capacitatea de producţie şi gradul de utilizare a capacităţii de producţie
(57)Producţia totală a Uniunii, capacitatea de producţie şi gradul de utilizare a capacităţii de producţie au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:
Tabelul 4 Producţia, capacitatea de producţie şi gradul de utilizare a capacităţii de producţie
2021 | 2022 | 2023 | PIR | |
Volumul producţiei (tone) | 616 388 | 620 455 | 528 204 | 504 019 |
Indice | 100 | 101 | 86 | 82 |
Capacitatea de producţie (tone) | 711 692 | 696 059 | 683 048 | 651 196 |
Indice | 100 | 98 | 96 | 91 |
Gradul de utilizare a capacităţii de producţie (%) | 87 | 89 | 77 | 77 |
Indice | 100 | 103 | 89 | 89 |
Sursă: GFE. | ||||
(58)Volumul producţiei în 2022 a crescut uşor în comparaţie cu 2021, ca urmare a relaxării măsurilor determinate de COVID-19, ceea ce a facilitat o producţie mai stabilă. În plus, în 2022, mai mulţi producători din Uniune incluşi în eşantion au crescut volumul producţiei pentru a acumula stocuri de produse finite pe măsură ce urmau să aibă loc reconstruiri planificate ale furnalelor. Cu toate acestea, în 2023 şi în cursul PIR s-a înregistrat o scădere semnificativă a volumului producţiei, deoarece producătorii din Uniune vindeau stocurile acumulate, în timp ce industria Uniunii se confrunta, în acelaşi timp, cu scăderea cererii şi cu creşterea importurilor de AFS din RPC la preţuri mici.
(59)Capacitatea de producţie a scăzut în mod constant pe parcursul perioadei examinate şi s-a redus cu 9 %. Astfel cum s-a explicat în considerentul 32, scăderea capacităţii de producţie s-a datorat faptului că unii producători din Uniune şi-au încetat producţia, Krosglass S.A. stopând producţia de AFS în Polonia şi Electric Glass Fiber NL, B.V. intrând în procedură de faliment. În plus, în urma Brexit-ului, NEG UK a fost exclusă din industria Uniunii, ceea ce a contribuit, în plus, la scăderea aparentă a capacităţii în comparaţie cu investigaţia de reexaminare anterioară.
(60)Gradul de utilizare a capacităţii de producţie a scăzut cu 10 puncte procentuale în cursul perioadei examinate, deoarece volumul producţiei a scăzut mai mult decât capacitatea de producţie.
4.4.2.2.Volumul vânzărilor şi cota de piaţă
(61)Volumul vânzărilor pe piaţa liberă şi cota de piaţă a industriei Uniunii au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:
Tabelul 5 Volumul vânzărilor pe piaţa liberă şi cota de piaţă
2021 | 2022 | 2023 | PIR | |
Volumul total al vânzărilor pe piaţa Uniunii (tone) | 405 241 | 373 138 | 341 558 | 337 898 |
Indice | 100 | 92 | 84 | 83 |
Cota de piaţă (%) | 45 | 40 | 42 | 40 |
Indice | 100 | 88 | 93 | 90 |
Sursă: GFE. | ||||
(62)În perioada examinată, volumul vânzărilor pe piaţa liberă a Uniunii şi cota de piaţă a producătorilor din Uniune au înregistrat tendinţe descendente semnificative care reflectă o scădere a cererii combinată cu creşterea importurilor din RPC la preţuri mici. În paralel, în timp ce consumul de pe piaţa liberă a scăzut cu 6 %, volumul vânzărilor industriei Uniunii a scăzut şi mai mult, astfel încât cota de piaţă a industriei Uniunii a scăzut de la 45 % în 2021 la 40 % în cursul PIR.
(63)Volumul captiv a evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:
Tabelul 6 Volumul captiv pe piaţa Uniunii şi cota de piaţă
2021 | 2022 | 2023 | PIR | |
Volumul captiv pe piaţa Uniunii (tone) | 104 510 | 103 486 | 94 143 | 94 536 |
Indice | 100 | 99 | 90 | 90 |
Sursă: GFE. | ||||
(64)Volumul captiv al industriei Uniunii (compus din transferuri captive şi vânzări captive pe piaţa Uniunii) pe piaţa Uniunii a scăzut cu 10 % în cursul perioadei examinate. În timp ce vânzările atât pe piaţa liberă, cât şi pe piaţa captivă au urmat o tendinţă similară din 2021 până la sfârşitul PIR, scăderea vânzărilor pe piaţa captivă a fost cu 7 puncte procentuale mai mică decât pe piaţa liberă.
4.4.2.3.Ocuparea forţei de muncă şi productivitatea
(65)Gradul de ocupare a forţei de muncă şi productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:
Tabelul 7 Ocuparea forţei de muncă şi productivitatea
2021 | 2022 | 2023 | PIR | |
Număr de angajaţi | 3 240 | 3 293 | 3 178 | 2 690 |
Indice | 100 | 102 | 98 | 83 |
Productivitatea (tone/angajat) | 190 | 188 | 166 | 187 |
Indice | 100 | 99 | 87 | 98 |
Sursă: GFE. | ||||
(66)În perioada examinată, numărul de angajaţi din industria Uniunii a arătat atât o creştere iniţială, cât şi o scădere ulterioară. Creşterea iniţială din 2022 în comparaţie cu 2021 a corespuns creşterii producţiei şi a vânzărilor ca urmare a relaxării restricţiilor determinate de COVID-19. Ulterior, industria din Uniune a trebuit să reducă ocuparea forţei de muncă pentru a se adapta la condiţiile dificile de piaţă şi pentru a menţine eficienţa operaţională, iar unii producători din Uniune au oprit complet producţia de AFS, astfel cum se explică în considerentul 32.
(67)Productivitatea a scăzut între 2021 şi 2023 de la 190 t/angajat la 166 t/angajat înainte de a creşte în PIR la 187 t/angajat după ce ocuparea forţei de muncă s-a contractat în mod semnificativ. Creşterea eficienţei a urmat investiţiilor în furnale realizate de către mai mulţi producători de AFS din Uniune.
4.4.2.4.Amploarea subvenţionării şi redresarea în urma practicilor de subvenţionare anterioare
(68)Impactul amplorii marjelor de subvenţie efective asupra industriei Uniunii a fost substanţial, având în vedere volumul şi preţurile importurilor din RPC.
4.4.2.5.Creşterea economică
(69)Consumul la nivelul Uniunii a scăzut cu 6 % în perioada examinată. Volumul vânzărilor industriei Uniunii pe piaţa Uniunii a scăzut şi mai mult, cu 16 %. Prin urmare, industria Uniunii a pierdut din cota de piaţă, spre deosebire de cota de piaţă a importurilor provenite din ţările în cauză, care a crescut în cursul perioadei examinate.
4.4.3.Indicatorii microeconomici
4.4.3.1.Preţurile şi factorii care influenţează preţurile
(70)În perioada examinată, preţurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluşi în eşantion pentru clienţi neafiliaţi din Uniune au evoluat după cum urmează:
Tabelul 8 Preţurile de vânzare şi costul de producţie în Uniune
2021 | 2022 | 2023 | PIR | |
Preţul de vânzare unitar mediu în Uniune (EUR/tonă) | 1 100 | 1 540 | 1 343 | 1 209 |
Indice | 100 | 140 | 122 | 110 |
Costul unitar de producţie (EUR/tonă) | 1 161 | 1 437 | 1 458 | 1 351 |
Indice | 100 | 124 | 126 | 116 |
Sursă: producătorii din Uniune incluşi în eşantion. | ||||
(71)Preţurile medii de vânzare au crescut în 2022 în comparaţie cu 2021, deoarece producătorii din Uniune incluşi în eşantion au fost în măsură să transfere creşterea costurilor determinată de inflaţie la clienţi din cauza creşterii graduale a cererii. În 2023 şi în PIR, preţurile medii de vânzare au scăzut ca urmare a scăderii cererii la nivel mondial şi a presiunii crescute asupra preţurilor exercitată de importurile originare din RPC.
(72)Costurile unitare de producţie au crescut cu 26 % între 2021 şi 2023, ca urmare a unei creşteri a costurilor cu forţa de muncă şi a preţurilor materiilor prime. În plus, costurile energiei au fost volatile, afectând în mod semnificativ industriile care se bazează în mare măsură pe energie. Costul unitar de producţie a scăzut în cursul PIR, dar a rămas cu mult peste nivelul din 2021, datorită unei scăderi a preţurilor la energie, îmbunătăţirii eficienţei energetice şi strategiilor reuşite de gestionare a costurilor.
4.4.3.2.Costurile cu forţa de muncă
(73)Costurile medii cu forţa de muncă ale producătorilor din Uniune incluşi în eşantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:
Tabelul 9 Costurile medii cu forţa de muncă per angajat
2021 | 2022 | 2023 | PIR | |
Costurile medii cu forţa de muncă per angajat (EUR) | 59 946 | 64 857 | 66 777 | 66 728 |
Indice | 100 | 108 | 111 | 111 |
Sursă: producătorii din Uniune incluşi în eşantion. | ||||
(74)Costul mediu cu forţa de muncă per angajat a urmat o tendinţă ascendentă constantă, cu o creştere globală de 11 % în cursul perioadei examinate. Creşterea s-a datorat în principal presiunilor de pe piaţa forţei de muncă, întrucât întreprinderile au majorat salariile pentru a păstra şi a atrage angajaţi pe o piaţă a forţei de muncă tensionată după pandemia de COVID-19, marcată de o inflaţie mare.
4.4.3.3.Stocurile
(75)Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluşi în eşantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:
Tabelul 10 Stocurile
2021 | 2022 | 2023 | PIR | |
Stocurile finale (tone) | 41 544 | 68 278 | 51 620 | 37 371 |
Indice | 100 | 164 | 124 | 90 |
Sursă: producătorii din Uniune incluşi în eşantion. | ||||
(76)Creşterea stocurilor în 2022 a fost determinată iniţial de o acumulare strategică de stocuri în anticiparea reconstruirii planificate a furnalelor. Acest fenomen s-a aliniat cu o perioadă anterioară în timpul pandemiei de COVID-19, când a existat o creştere semnificativă a cererii şi a problemelor legate de lanţul de aprovizionare, care i-au determinat pe producătorii din Uniune să comande excedentar materii prime pentru a răspunde cerinţelor de producţie. În urma finalizării reconstruirii furnalelor, stocurile au scăzut, deoarece producătorii din Uniune incluşi în eşantion au reuşit să vândă stocurile existente în 2023 şi în PIR.
4.4.3.4.Profitabilitatea, fluxul de lichidităţi, investiţiile, randamentul investiţiilor şi capacitatea de a atrage capital
(77)Profitabilitatea, fluxul de lichidităţi, investiţiile şi randamentul investiţiilor producătorilor din Uniune incluşi în eşantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:
Tabelul 11 Profitabilitatea, fluxul de lichidităţi, investiţiile şi randamentul investiţiilor
2021 | 2022 | 2023 | PIR | |
Profitabilitatea vânzărilor în Uniune către clienţi neafiliaţi (% din cifra de afaceri din vânzări) | -5,4 % | 8,0 % | -7,3 % | -10,6 % |
Indice | 100 | 148 | - 136 | - 198 |
Fluxul de lichidităţi (EUR) | 10 165 478 | 26 151 455 | 20 865 951 | 56 808 127 |
Indice | 100 | 257 | 205 | 559 |
Investiţii (EUR) | 29 103 848 | 35 118 981 | 72 272 923 | 47 662 277 |
Indice | 100 | 121 | 248 | 164 |
Randamentul investiţiilor (%) | -6 | 13 | -6 | -9 |
Indice | 100 | 228 | - 109 | - 166 |
Sursă: producătorii din Uniune incluşi în eşantion. | ||||
(78)Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluşi în eşantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar la clienţi neafiliaţi din Uniune ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective. Deşi industria Uniunii a înregistrat pierderi în 2021, a existat o creştere a profitabilităţii în 2022, deoarece producătorii din Uniune incluşi în eşantion au putut transfera creşterea costurilor unitare de producţie la clienţi datorită condiţiilor de piaţă favorabile legate de cererea mare şi de costurile mari de expediere. Cu toate acestea, în 2023 şi în cursul PIR, profitabilitatea a scăzut din cauza creşterii costurilor, care nu a putut fi compensată printr-o creştere a preţurilor de vânzare din cauza unei creşteri a volumelor importurilor provenite din RPC care subcotează preţurile industriei Uniunii.
(79)Investiţiile în cursul perioadei examinate au crescut. Aceste investiţii se referă în principal reconstruirea furnalelor producătorilor din Uniune incluşi în eşantion, menită să asigure longevitatea echipamentelor. Aceste investiţii, planificate cu mult timp înainte, au avut loc în contextul unor condiţii de piaţă nefavorabile predominante în 2023 şi în cursul PIR.
(80)Fluxul de lichidităţi din 2021 până în PIR a arătat fluctuaţii semnificative determinate de condiţiile volatile ale pieţei şi de limitările operaţionale specifice ale anumitor fabrici ca urmare a amânării reconstruirii furnalelor. În cursul perioadei examinate, 2022 a fost singurul an în care toţi producătorii din Uniune incluşi în eşantion au realizat profituri semnificative, dispărute parţial ca urmare a acumulării stocurilor în perspectiva reconstrucţiei planificate a furnalelor, ceea ce a condus la un flux de numerar pozitiv. În 2023 şi în cursul PIR, deşi s-au confruntat cu pierderi grave, fluxurile de numerar au rămas pozitive. Această situaţie aparent contradictorie, evidentă în special în cursul PIR, ar putea fi atribuită în mare măsură impactului pozitiv semnificativ al fluxurilor de numerar care rezultă din reducerea nivelurilor stocurilor acumulate în 2022.
(81)Randamentul investiţiilor este profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investiţiilor. Randamentul investiţiilor a evoluat în concordanţă cu profitabilitatea. El a crescut mai întâi în 2022, înainte de a se deteriora în 2023 şi chiar mai mult în cursul PIR, ceea ce a îngreunat atragerea de capital şi creşterea industriei Uniunii.
4.4.4.Concluzie privind prejudiciul
(82)În cursul perioadei examinate, industria Uniunii a fost profitabilă doar în 2022, după care a înregistrat din nou pierderi. În 2023 şi în cursul PIR, situaţia generatoare de pierderi a industriei Uniunii a coincis cu o creştere a importurilor din RPC la preţuri mai mici decât preţurile medii de vânzare şi costurile de producţie ale industriei Uniunii.
(83)Industria Uniunii a fost în măsură să îşi crească nivelul preţurilor în 2022 pentru a obţine o situaţie profitabilă. Cu toate acestea, în 2023 şi în cursul PIR, a crescut diferenţa dintre preţurile de vânzare ale industriei Uniunii şi preţurile de import din RPC. Preţurile din Uniune au crescut cu 10 % în cursul perioadei examinate, în timp ce preţurile de import din RPC au scăzut cu 28 % în cursul aceleiaşi perioade. În consecinţă, preţurile de import ale produsului care face obiectul reexaminării din RPC au urmat o tendinţă opusă celei a industriei Uniunii. Prin urmare, deşi industria Uniunii a fost obligată să vândă în pierdere, ea a pierdut din cota de piaţă în faţa a importurilor din RPC între 2021 şi PIR.
(84)Aproape toţi indicatorii de prejudiciu au arătat o tendinţă generală negativă pe parcursul perioadei examinate. Producţia, capacitatea de producţie, gradul de utilizare a capacităţii de producţie, profitabilitatea, rentabilitatea investiţiilor s-au deteriorat, în concordanţă cu scăderea volumului vânzărilor şi a cotei de piaţă. În 2022, Uniunea a fost în măsură să se redreseze într-o anumită măsură, pe măsură ce cererea de AFS a crescut în urma eliminării măsurilor determinate de COVID-19. Cu toate acestea, în 2023 şi în cursul PIR, din cauza creşterii volumului importurilor la preţuri în scădere, situaţia industriei Uniunii s-a deteriorat şi mai mult, după cum o ilustrează creşterea pierderilor.
(85)Astfel cum s-a arătat mai sus, alţi indicatori economici, cum ar fi randamentul investiţiilor, au fost negativi în cursul perioadei examinate, cu excepţia anului 2022. Acest aspect a afectat capacitatea industriei Uniunii de a se autofinanţa şi de a atrage capital, împiedicând astfel creşterea ei şi chiar ameninţând supravieţuirea sa pe termen mediu şi lung.
(86)Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 8 alineatul (4) din regulamentul de bază.
5.LEGĂTURA DE CAUZALITATE
(87)În conformitate cu articolul 8 alineatul (5) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă importurile care fac obiectul unor subvenţii din RPC au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii.
(88)În conformitate cu articolul 8 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, în plus, dacă alţi factori cunoscuţi ar fi putut prejudicia, în acelaşi timp, industria Uniunii. Comisia s-a asigurat că eventualele prejudicii cauzate de alţi factori decât importurile care fac obiectul unor subvenţii din ţara în cauză nu au fost atribuite importurilor care fac obiectul unor subvenţii. Factorii luaţi în considerare de Comisie au fost importurile din alte ţări terţe decât RPC, performanţele la export ale industriei Uniunii şi creşterea costului materiilor prime, al energiei pentru industria Uniunii şi scăderea cererii.
5.1.Efectele importurilor care fac obiectul unor subvenţii
(89)Comisia a examinat evoluţia volumului importurilor provenite din ţara în cauză şi impactul acestora asupra industriei Uniunii, astfel cum se prevede la articolul 8 alineatul (5) din regulamentul de bază.
5.1.1.Cantitatea şi cota de piaţă a importurilor care au făcut obiectul unui dumping provenite din ţara în cauză
(90)Investigaţia a arătat că, în pofida măsurilor antidumping şi compensatorii în vigoare şi a consumului în scădere, volumul importurilor care fac obiectul unor subvenţii din RPC care subcotează preţurile industriei Uniunii a crescut atât în termeni absoluţi, cât şi în termeni relativi în cursul perioadei examinate. Luând anul 2021 ca an de referinţă, volumul importurilor a crescut cu 51 %, în timp ce cota de piaţă a importurilor originare din RPC a crescut de la 6 % în 2021 la 10 % în cursul PIR.
(91)În acelaşi timp, cota de piaţă a industriei Uniunii a scăzut cu cinci puncte procentuale în cursul perioadei examinate.
5.1.2.Preţurile importurilor subvenţionate din ţara în cauză şi efectul asupra preţurilor
(92)Preţurile unitare medii ale importurilor subvenţionate au scăzut cu 28 % între 2021 şi PIR şi au fost mai mici decât cele practicate de industria Uniunii în cursul aceleiaşi perioade.
(93)Industria Uniunii a fost profitabilă în 2022 şi ulterior a înregistrat pierderi, ceea ce a coincis cu scăderea semnificativă a preţurilor de import din RPC. Chiar şi după scăderea preţurilor ei de vânzare în 2023 şi în cursul PIR, industria Uniunii nu şi-a menţinut cota de piaţă. Această scădere a preţurilor era în detrimentul profitabilităţii, conducând la pierderi.
(94)Pe baza celor de mai sus, s-a concluzionat că nivelul preţurilor importurilor care fac obiectul unor subvenţii din RPC a avut un impact negativ considerabil asupra situaţiei economice a industriei Uniunii şi, prin urmare, a jucat un rol decisiv în prejudiciul important suferit de industria Uniunii.
5.1.3.Legătura de cauzalitate dintre importurile subvenţionate din RPC şi prejudiciul important suferit de industria Uniunii
(95)Deteriorarea situaţiei economice a industriei Uniunii a coincis cu o prezenţă sporită a importurilor care fac obiectul unor subvenţii din RPC. În contextul unei pieţe în scădere, cota de piaţă crescută a importurilor din RPC, combinată cu preţurile de vânzare medii mici ale lor, au avut un impact negativ asupra situaţiei financiare a industriei Uniunii. Deşi industria Uniunii a fost în măsură să se redreseze în 2022, ea nu a fost în măsură să îşi crească preţurile de vânzare suficient pentru a acoperi integral creşterea costurilor de producţie, din cauza prezenţei crescute a importurilor de AFS care fac obiectul unor subvenţii din RPC. Prin urmare, potrivit concluziilor Comisiei, creşterea importurilor din RPC la preţuri mai mici a coincis cu deteriorarea semnificativă a situaţiei industriei Uniunii în 2023, care a continuat în cursul PIR.
(96)Având în vedere consideraţiile de mai sus, Comisia a stabilit că prejudiciul important suferit de industria Uniunii a fost cauzat de importurile care au făcut obiectul unor subvenţii din RPC, în sensul articolului 8 alineatul (5) din regulamentul de bază.
5.2.Efectele altor factori
5.2.1.Importurile din alte ţări terţe decât RPC
(97)Importurile de AFS din alte ţări terţe decât RPC au provenit în principal din Egipt, Malaysia şi Regatul Unit.
(98)Volumul importurilor în Uniune, precum şi cotele de piaţă şi tendinţele preţurilor pentru importurile de AFS din alte ţări terţe au evoluat după cum urmează:
Tabelul 12 Importuri din ţări terţe
Ţara | 2021 | 2022 | 2023 | PIR | |
Malaysia | Volumul (tone) | 136 086 | 114 844 | 76 909 | 84 827 |
Indice | 100 | 84 | 57 | 62 | |
Cota de piaţă (%) | 14 | 12 | 9 | 10 | |
Preţul mediu (EUR/tonă) | 1 049 | 1 389 | 1 146 | 975 | |
Indice | 100 | 132 | 109 | 93 | |
Egipt | Volumul (tone) | 112 120 | 117 953 | 106 599 | 113 312 |
Indice | 100 | 105 | 95 | 101 | |
Cota de piaţă (%) | 12 | 12 | 13 | 13 | |
Preţul mediu (EUR/tonă) | 803 | 1 193 | 932 | 771 | |
Indice | 100 | 149 | 116 | 96 | |
Regatul Unit | Volumul (tone) | 34 509 | 57 306 | 50 127 | 47 437 |
Indice | 100 | 166 | 145 | 137 | |
Cota de piaţă (%) | 4 | 6 | 6 | 6 | |
Preţul mediu (EUR/tonă) | 1 017 | 1 331 | 1 397 | 1 273 | |
Indice | 100 | 131 | 137 | 125 | |
Alte ţări terţe care nu au fost menţionate mai sus | Volumul (tone) | 182 171 | 173 659 | 165 869 | 170 443 |
Indice | 100 | 95 | 91 | 94 | |
Cota de piaţă (%) | 20 | 18 | 20 | 20 | |
Preţul mediu (EUR/tonă) | 1 049 | 1 396 | 1 356 | 1 331 | |
Indice | 100 | 133 | 129 | 127 | |
Totalul pentru toate ţările terţe (exceptând RPC) | Volumul (tone) | 160 116 | 173 659 | 165 869 | 170 443 |
Indice | 100 | 108 | 104 | 106 | |
Cota de piaţă (%) | 18 | 18 | 20 | 20 | |
Preţul mediu (EUR/tonă) | 1 069 | 1 595 | 1 299 | 1 164 | |
Indice | 100 | 149 | 121 | 109 | |
Sursă: Eurostat (Comext). | |||||
(99)Tendinţa importurilor din Malaysia în Uniune între 2021 şi PIR a arătat o scădere semnificativă atât a volumului, cât şi a cotei de piaţă, alături de fluctuaţii ale preţurilor. Volumul importurilor a scăzut brusc de la 136 086 de tone în 2021 la 76 909 tone în 2023, înainte de o redresare minoră la 84 827 de tone până în PIR. În consecinţă, cota de piaţă a importurilor din Malaysia a scăzut de la 15 % la 9 %, înainte de a se îmbunătăţi uşor la 10 %. Deşi preţul mediu pe tonă a crescut iniţial cu 32 % în 2022, s-a înregistrat o scădere semnificativă în 2023 şi în PIR.
(100)Volumele şi cota de piaţă a importurilor de AFS originare din Egipt au rămas stabile în contextul unor fluctuaţii semnificative ale preţurilor, în special în comparaţie cu preţurile medii din Uniune. Volumul importurilor din Egipt a înregistrat o uşoară creştere de aproximativ 5 % între 2021 şi 2022, o scădere de aproximativ 10 % în 2023 şi o revenire la nivelurile aproape iniţiale până în PIR, menţinând o cotă de piaţă constantă de 12 % care a crescut uşor la 13 % în cursul PIR. Preţurile din Egipt au rămas mai mici decât preţurile medii ale industriei Uniunii şi decât preţurile importurilor provenite din China.
(101)Importurile de AFS din Regatul Unit în Uniune între 2021 şi PIR au înregistrat o creştere a volumului şi o cotă de piaţă relativ stabilă. Volumul importurilor din Regatul Unit a crescut între 2021 şi 2022, înainte de a scădea cu aproximativ 12 % în 2023 şi cu încă 5 % până în PIR. Cota de piaţă a crescut de la 4 % la 6 % în cursul anului 2022 şi a rămas la acest nivel până la sfârşitul PIR. Preţul mediu pe tonă din Regatul Unit a fost la niveluri similare sau mai mari decât preţul mediu practicat de industria Uniunii şi peste preţul importurilor provenite din RPC. Preţurile importurilor provenite din Regatul Unit au crescut mai întâi cu 31 % între 2021 şi 2022 şi au continuat să crească la 1 397 EUR în 2023, înainte de o uşoară scădere la 1 273 EUR în cursul PIR.
(102)Importurile de AFS din ţări terţe, cu excepţia celor specificate anterior, în Uniune în cursul perioadei examinate au înregistrat o scădere a volumului. În pofida unei scăderi de 6 %, cota lor de piaţă a rămas relativ constantă, situându-se la 20 %. În plus, preţurile medii din aceste ţări au fost mai mari decât preţurile importurilor provenite din RPC.
(103)Analiza datelor privind importurile de AFS din alte ţări terţe arată o imagine eterogenă. Importurile din Malaysia au scăzut semnificativ în termeni absoluţi şi relativi în cursul perioadei examinate, în timp ce preţurile au fost sub preţurile industriei Uniunii. Importurile din Egipt au rămas stabile, în timp ce preţurile au fost, de asemenea, sub preţurile medii ale industriei Uniunii. Importurile din Regatul Unit, deşi au crescut, au intrat în Uniune la preţuri mai mari în 2023 şi în PIR. Volumul importurilor din alte ţări terţe care nu au fost menţionate mai sus a scăzut semnificativ în termeni absoluţi şi relativi în cursul perioadei examinate. Nivelul preţurilor lor a fost mai mare decât cel al industriei Uniunii în 2023 şi în PI. În concluzie, nu au existat importuri semnificative din ţări terţe care să-şi fi crescut cota de piaţă la preţuri mai mici decât preţurile practicate de industria Uniunii în cursul perioadei examinate şi, în special, în cursul PIR.
(104)Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că importurile din alte ţări terţe nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre prejudiciul suferit de industria Uniunii şi importurile care fac obiectul unor subvenţii din RPC.
5.2.2.Rezultatele la export ale industriei Uniunii
(105)Volumul exporturilor industriei Uniunii a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:
Tabelul 13 Performanţele la export ale producătorilor din Uniune
2021 | 2022 | 2023 | PIR | |
Volumul exporturilor (tone) | 83 052 | 85 859 | 88 712 | 105 695 |
Indice | 100 | 103 | 107 | 127 |
Preţul mediu (EUR/tonă) | 1 204 | 1 807 | 1 715 | 1 620 |
Indice | 100 | 150 | 142 | 135 |
Sursă: GFE, producători din Uniune incluşi în eşantion. | ||||
(106)Începând din 2021, exporturile industriei Uniunii au crescut treptat, deşi au rămas mici în comparaţie cu vânzările totale. Aceste exporturi au fost alcătuite în mare parte din produse cu specificaţii tehnice mai evoluate, care le-au protejat de concurenţa directă prin preţuri. În consecinţă, Uniunea ar putea obţine preţuri mai mari pentru aceste produse AFS pe pieţele internaţionale în comparaţie cu piaţa Uniunii. Acest aspect a reflectat o concentrare strategică asupra pieţelor de nişă din străinătate.
(107)Prin urmare, creşterea vânzărilor la export nu a atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unor subvenţii din ţara în cauză şi prejudiciul suferit de industria Uniunii. Dimpotrivă, vânzările la export au permis industriei Uniunii să îşi îmbunătăţească situaţia financiară generală datorită creşterii volumului vânzărilor şi a nivelurilor preţurilor atinse, care au fost mai mari decât cele de pe piaţa Uniunii.
5.2.3.Costuri cu energia şi materiile prime
(108)Costurile medii cu energia ale industriei Uniunii au evoluat în perioada examinată după cum urmează:
Tabelul 14 Preţurile energiei şi ale materiilor prime în Uniune
2021 | 2022 | 2023 | PIR | |
Costul mediu al energiei per tonă în Uniune | 210 | 412 | 233 | 204 |
Indice | 100 | 197 | 111 | 97 |
Costul mediu al materiilor prime per tonă în Uniune | 182 | 240 | 261 | 231 |
Indice | 100 | 132 | 144 | 127 |
Sursă: producătorii din Uniune incluşi în eşantion. | ||||
(109)Tendinţa preţurilor la energie în Uniune în cursul perioadei examinate a arătat o volatilitate semnificativă şi o eventuală stabilizare. Creşterea abruptă din 2022, în comparaţie cu 2021, a fost exacerbată de consecinţele tensiunilor geopolitice care afectează aprovizionarea cu energie, în principal din cauza războiului de agresiune nejustificat şi neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei. Creşterea abruptă a preţurilor la energie a avut un impact semnificativ asupra costurilor de producţie ale producătorilor din Uniune incluşi în eşantion. Până în 2023, preţurile la energie au scăzut.
(110)Potrivit constatărilor investigaţiei, costul principalelor materii prime a crescut substanţial în 2022, contribuind la o creştere semnificativă a preţului unitar de vânzare, deoarece industria Uniunii a putut transfera aceste costuri la clienţi. Dimpotrivă, în timp ce în 2023 costurile materiilor prime au continuat să crească, preţul unitar de vânzare a scăzut, deoarece industria Uniunii nu a fost în măsură să transfere aceste costuri suplimentare la clienţi. În cursul PIR, în timp ce costurile materiilor prime au scăzut în comparaţie cu costurile observate în anii 2023 şi 2022, preţurile de pe piaţa Uniunii au scăzut şi mai mult, deoarece industria Uniunii nu a fost în măsură să îşi menţină sau să îşi crească preţurile din cauza presiunii asupra preţurilor exercitate de importurile care fac obiectul unor subvenţii din China.
(111)Pe această bază, Comisia a concluzionat că evoluţia preţurilor la energie şi a costurilor materiilor prime nu a atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unor subvenţii şi deteriorarea situaţiei economice a industriei Uniunii.
5.2.4.Volumul captiv al industriei Uniunii
(112)Astfel cum s-a menţionat în considerentele 62 şi 64, vânzările atât pe piaţa liberă, cât şi pe piaţa captivă au înregistrat o tendinţă similară în cursul perioadei examinate, vânzările captive înregistrând o scădere mai lentă, mai exact cu 7 puncte procentuale. Prin urmare, vânzările captive nu au putut fi considerate un factor care a subminat relaţia de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unor subvenţii şi efectul acestora asupra industriei Uniunii.
5.2.5.Contracţia cererii
(113)Deşi a existat o oarecare scădere a cererii, astfel cum se explică în considerentul 43, cota de piaţă a importurilor provenite din China a crescut de la 6 % în 2021 la 10 % în PIR, în timp ce volumul vânzărilor şi cota de piaţă a industriei Uniunii au scăzut. În plus, investigaţia a concluzionat şi cu privire la subcotarea preţurilor şi blocarea preţurilor de către importurile provenite din China.
(114)Pe această bază, conform concluziilor Comisiei, contracţia cererii nu a atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping şi deteriorarea situaţiei economice a industriei Uniunii
5.3.Concluzie privind legătura de cauzalitate
(115)Situaţia financiară a industriei Uniunii s-a deteriorat în ansamblu în 2023 şi în cursul PIR. Aceste circumstanţe negative au coincis în timp cu o creştere a cotei de piaţă a importurilor de AFS din RPC, care au fost efectuate la preţuri care subcotează preţurile şi costurile industriei Uniunii, în pofida existenţei unor taxe antidumping şi compensatorii.
(116)Au fost analizaţi şi alţi factori care ar fi putut cauza un prejudiciu industriei Uniunii. În acest sens, s-a constatat că importurile din alte ţări terţe, performanţele la export ale industriei Uniunii, creşterea preţurilor la energie, evoluţia pieţei captive şi contracţia cererii nu au atenuat legătura de cauzalitate stabilită între importurile care fac obiectul unor subvenţii şi prejudiciul suferit de industria Uniunii.
6.INTERESUL UNIUNII
6.1.Interesul industriei Uniunii
(117)Investigaţia a stabilit că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important cauzat de importurile care fac obiectul unor subvenţii din RPC în cursul PIR. Astfel cum s-a explicat în considerentul 32, în cursul PIR, doi producători din Uniune au încetat complet producţia de AFS din cauza condiţiilor de piaţă nefavorabile.
(118)Modificarea măsurilor ar permite industriei Uniunii să îşi menţină şi/sau să îşi recâştige cota de piaţă pierdută, să crească producţia şi gradul de utilizare a capacităţii de producţie, să crească preţurile pentru a acoperi costul de producţie şi să atingă un nivel de profitabilitate care ar fi de aşteptat în condiţii normale de concurenţă. Pe această bază, industria Uniunii ar trebui să revină la o situaţie sustenabilă care să îi permită să facă investiţii viitoare.
(119)Menţinerea măsurilor la acelaşi nivel ar conduce probabil la o pierdere suplimentară din cota de piaţă şi la o deteriorare a profitabilităţii, care a devenit negativă în 2023 şi în cursul PIR. Aceste aspecte ar putea duce la închideri suplimentare ale instalaţiilor de producţie şi la disponibilizări, punând astfel în pericol viabilitatea industriei Uniunii.
(120)Prin urmare, Comisia a concluzionat că modificarea măsurilor compensatorii privind importurile de AFS din RPC ar fi în interesul industriei Uniunii.
6.2.Interesul utilizatorilor şi al importatorilor neafiliaţi
(121)Niciun importator neafiliat nu s-a manifestat şi nu a cooperat la această investigaţie prin transmiterea unui răspuns la chestionar.
(122)În cursul investigaţiei, numai doi utilizatori, Amiblu Holding GmbH şi F.S. Fehrer Automotive GmbH, s-au manifestat şi au furnizat răspunsuri extrem de deficitare la chestionar. Comisia a solicitat părţilor în cauză să furnizeze informaţiile restante; cu toate acestea, ele nu au dat curs acestei solicitări în termenul prevăzut.
(123)După deschidere, un alt utilizator, PROXIM, şi-a exprimat obiecţiile cu privire la posibila modificare a măsurilor. PROXIM a afirmat că mulţi utilizatori nu aveau cunoştinţă de investigaţie, ceea ce i-a împiedicat să transmită chestionarul în termenul stabilit.
(124)Cu toate acestea, Comisia a luat toate măsurile necesare pentru a se asigura că toţi utilizatorii cunoscuţi şi importatorii neafiliaţi menţionaţi în cerere au fost notificaţi în mod corespunzător. În plus, în Jurnalul Oficial a fost publicat un aviz de deschidere, prin care toate părţile interesate au fost informate cu privire la investigaţie. Chestionarele destinate utilizatorilor şi importatorilor au fost, în plus, publicate pe site-ul de internet al cazului (26).
(26)https://tron.trade.ec.europa.eu/investigations/case-view?caseId=2748.
(125)În susţinerile lor, utilizatorii Tolnatext Fonalfeldolgozo es Müszakiszovet-gyarto Bt. ("Tolnatext") şi Dr. Günther Kast GmbH & Co., care fac parte din KAST Group, au afirmat că punerea în aplicare a unor măsuri comerciale suplimentare ar afecta negativ un lanţ de aprovizionare eficient. Potrivit Tolnatext, în pofida faptului că sunt protejaţi de măsurile existente, producătorii din Uniune nu şi-au sporit capacitatea de a aproviziona piaţa Uniunii cu AFS pentru a răspunde în mod adecvat cererilor utilizatorilor. În plus, el a observat că anumite semitorturi, cum ar fi semitorturile mai fine, nu sunt produse în Uniune şi, pentru unele dintre ele, specificaţiile tehnice solicitate de utilizatori nu sunt îndeplinite de producătorii din Uniune, ceea ce face ca utilizatorii să fie extrem de dependenţi de disponibilitatea anumitor produse din surse alternative. În cele din urmă, utilizatorii din Uniune au fost afectaţi negativ de scăderea reducerii taxei la export din RPC şi de oligopolul din ce în ce mai concentrat al câtorva producători din Uniune.
(126)Investigaţia a stabilit că aceste afirmaţii erau nefondate. Astfel cum s-a evidenţiat în considerentele anterioare, industria Uniunii a realizat investiţii substanţiale în pofida condiţiilor de piaţă dificile. Cu toate acestea, extinderea suplimentară a capacităţii necesită angajamente de capital pe termen lung, care se bazează pe menţinerea unor condiţii de concurenţă echitabile, situaţie în care producătorii competitivi pot anticipa un randament just al investiţiilor. Industria Uniunii s-a confruntat, în plus, cu importuri neconcurenţiale, provenite din alte ţări, cum ar fi Egiptul, şi cu condiţii de piaţă dificile, inclusiv cu impacturile determinate de COVID-19.
(127)AFS este, în mare măsură, un produs standardizat. În pofida diferenţelor de aspect şi a diferenţelor potenţiale în ceea ce priveşte aplicaţiile finale, toate tipurile diverse de AFS au aceleaşi caracteristici fizice, chimice şi tehnice de bază şi sunt utilizate în esenţă în aceleaşi scopuri. Prin urmare, utilizatorii de AFS pot schimba sursele de aprovizionare, deoarece sunt disponibile surse alternative de aprovizionare în afara RPC, inclusiv Malaysia, Egipt, Regatul Unit şi alte surse. În plus, industria Uniunii dispune de capacitatea, capabilitatea şi tehnologia necesare pentru producţia a numeroase tipuri cerute, cum ar fi semitorturile mai fine. Industria Uniunii a făcut investiţii în inovare şi a colaborat în mod constant cu industriile din aval în eforturile de cercetare şi dezvoltare pentru a adapta în mod eficace produsele.
(128)Chiar şi cu scăderea reducerii taxelor la export aplicate de RPC în noiembrie 2024, volume mari de importuri au continuat să intre pe piaţa Uniunii. Acest fapt a sugerat că doar modificarea reducerii respective nu a avut un impact semnificativ asupra dinamicii pieţei. Au fost analizate preocupările legate de concentrarea pieţei. În acest sens, Comisia a observat că, în general, organismele de reglementare examinează cu atenţie fuziunile şi achiziţiile pentru a preveni comportamentul anticoncurenţial. Cu toate acestea, astfel de aspecte nu intră în domeniul de aplicare al prezentei investigaţii comerciale. Pe această bază, aceste afirmaţii au fost respinse.
(129)Utilizatorul OPTIPLAN GmbH a transmis observaţii; totuşi, acestea au fost primite după termenul specificat în avizul de deschidere, care impune tuturor părţilor interesate să transmită punctele lor de vedere, informaţiile de care dispun şi elementele lor de probă justificative în termen de 37 de zile de la publicarea avizului.
(130)În urma comunicării constatărilor, PROXIM a susţinut că Comisia nu a luat în considerare în mod corespunzător situaţia şi argumentele utilizatorilor din Uniune de AFS. El a susţinut că utilizatorii se află într-o poziţie concurenţială mult mai dificilă decât producătorii din Uniune, în special cei care sunt integraţi vertical. PROXIM a susţinut, în plus, că Comisia nu a oferit asistenţă adecvată utilizatorilor pentru a facilita participarea efectivă a acestora la investigaţie, ceea ce a dus la faptul că preocupările lor nu au fost reflectate în mod corespunzător în constatări.
(131)Comisia a reamintit că toţi utilizatorii cunoscuţi şi importatorii neafiliaţi identificaţi în cerere au fost informaţi în mod corespunzător cu privire la deschiderea reexaminării. Un aviz de deschidere a fost publicat în Jurnalul Oficial, chestionare pentru utilizatori şi importatori au fost puse la dispoziţie online şi toate părţile au fost invitate să transmită observaţii şi să solicite audieri. Mai mulţi utilizatori, printre care şi PROXIM, au transmis de fapt informaţii, iar părţilor care au solicitat li s-a acordat o audiere. Prin urmare, Comisia a concluzionat că utilizatorilor li s-a oferit toate posibilităţile de a participa şi că argumentele lor au fost luate în considerare în conformitate cu cerinţele procedurale.
(132)PROXIM a mai susţinut, că, potrivit informaţiilor disponibile public, guvernul Republicii Populare Chineze a redus la sfârşitul anului 2024 nivelul reducerilor taxelor la export pentru anumite categorii de produse minerale nemetalice, inclusiv pentru cele aferente liniilor tarifare potenţial relevante pentru AFS, de la 13 % la 9 %. În opinia lui, această evoluţie a redus efectiv nivelul de subvenţionare din partea RPC şi ar fi trebuit să fie luată în considerare la stabilirea nivelului măsurilor compensatorii.
(133)În ceea ce priveşte trimiterea la diminuarea reducerii taxei la export aplicate de RPC la sfârşitul anului 2024, Comisia a observat că volume mari de importuri care fac obiectul unor subvenţii provenite din RPC au continuat să intre pe piaţa Uniunii chiar şi după această diminuare a reducerii respective. Astfel cum se menţionează în investigaţie, modificarea reducerii respective nu a modificat în mod semnificativ dinamica pieţei, care a rămas caracterizată de o subcotare semnificativă a preţurilor şi de blocarea preţurilor de către importurile provenite din China. În plus, modificarea reducerii a avut loc după perioada anchetei de reexaminare şi, prin urmare, nu a putut fi luată în considerare la stabilirea nivelului de subvenţionare în cadrul prezentei proceduri.
(134)În plus, PROXIM a susţinut că nivelul actual al măsurilor riscă să afecteze industriile din aval din Uniune prin creşterea costurilor lor în comparaţie cu concurenţii din afara Uniunii. În particular, el a evidenţiat riscul de reducere a competitivităţii utilizatorilor din Uniune şi de posibilă relocare a activităţilor din aval în afara Uniunii. Prin urmare, PROXIM a solicitat Comisiei să asigure o abordare mai echilibrată între protecţia producătorilor din Uniune şi interesele utilizatorilor din Uniune, astfel încât să se evite prejudicierea disproporţionată a acestora din urmă.
(135)În ceea ce priveşte afirmaţia potrivit căreia măsurile ar creşte costurile utilizatorilor şi le-ar reduce competitivitatea în comparaţie cu operatorii din afara Uniunii, Comisia a constatat că se estimează că orice impact asupra costurilor va fi limitat, având în vedere ponderea moderată a ranforsărilor din fibre de sticlă în costurile totale de producţie şi disponibilitatea unor surse alternative de aprovizionare. Comisia a concluzionat că măsurile nu ar afecta în mod semnificativ competitivitatea utilizatorilor din Uniune şi nici nu ar conduce la relocarea activităţilor din aval. Prin urmare, Comisia a respins această afirmaţie.
(136)Pe baza informaţiilor de care dispune Comisia şi în absenţa unui răspuns semnificativ din partea utilizatorilor şi a importatorilor, nu a existat niciun element de probă care să contrazică concluzia potrivit căreia se estimează că orice impact negativ al măsurilor asupra importatorilor neafiliaţi şi asupra utilizatorilor va fi limitat şi nu va depăşi efectul pozitiv al măsurilor asupra producătorilor din Uniune.
6.3.Interesul furnizorilor
(137)Societăţile care furnizează răşini epoxidice industriei Uniunii, Olin Epoxy & Chemicals International (SUA), Westlake Epoxy BV (Ţările de Jos) şi Spolek pro chemickou a hutni výrobu, akciova společnost (Cehia), şi-au exprimat sprijinul pentru punerea în aplicare a măsurilor. Ele au subliniat importanţa ca toate componentele şi materialele esenţiale din cadrul acestui lanţ valoric să fie situate în Uniune pentru a asigura rezilienţa în sectoarele strategice. Ele au afirmat, în plus, că menţinerea unei astfel de prezenţe va consolida lanţul de aprovizionare şi va spori capacitatea Uniunii de a inova şi de a răspunde în mod eficace cererilor pieţei.
6.4.Concluzie privind interesul Uniunii
(138)Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive întemeiate pentru care modificarea măsurilor compensatorii cu privire la importurile de AFS din RPC să nu fie în interesul Uniunii.
(139)Astfel cum se concluzionează în considerentul 86, industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în perioada investigaţiei de reexaminare. În consecinţă, nivelul actual al măsurilor nu mai este suficient pentru a contracara subvenţionarea care cauzează prejudicii.
7.MĂSURI COMPENSATORII DEFINITIVE
(140)Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia în ceea ce priveşte prejudiciul, legătura de cauzalitate şi interesul Uniunii, ar trebui menţiune şi modificate măsurile compensatorii care să împiedice agravarea prejudiciului cauzat industriei Uniunii de importurile care fac obiectul unor subvenţii.
(141)Astfel cum se indică în avizul de deschidere, scopul reexaminării este de a stabili ratele prejudiciului. Prejudiciul ar fi eliminat dacă industria Uniunii ar putea obţine un profit indicativ prin vânzarea la un preţ indicativ în sensul articolului 12 alineatele (1a) şi (1b) din regulamentul de bază.
(142)În conformitate cu articolul 12 alineatul (1a) din regulamentul de bază, pentru stabilirea profitului indicativ, Comisia a luat în considerare următorii factori: nivelul de profitabilitate înainte de creşterea importurilor din ţara care face obiectul investigaţiei, nivelul de profitabilitate necesar pentru a acoperi în întregime costurile şi investiţiile, cercetarea şi dezvoltarea (C&D) şi inovarea, precum şi nivelul de profitabilitate preconizat în condiţii normale de concurenţă. Această marjă de profit nu ar trebui să fie mai mică de 6 %.
(143)În ceea ce priveşte nivelul de profitabilitate înainte de creşterea importurilor din RPC, Comisia a analizat profitul realizat de producătorii din Uniune incluşi în eşantion pe o perioadă de 10 ani. S-a observat că importurile din China au fost prezente pe piaţa Uniunii pe parcursul întregii perioade de 10 ani şi, prin urmare, nu a fost posibil să se stabilească o marjă de profit pe baza niciunuia dintre aceşti ani înainte de creşterea importurilor din RPC. În plus, s-a constatat că anul 2022 a fost puternic influenţat de redresarea economică ulterioară pandemiei de COVID-19 şi nu a părut adecvat pentru stabilirea profitului indicativ. Prin urmare, s-a considerat că anul 2016 a fost adecvat, deoarece a fost cel mai recent an în care industria Uniunii a funcţionat în condiţii normale de piaţă după instituirea măsurilor antidumping şi compensatorii în 2014. În anul 2016, industria din Uniune a realizat un profit de 12,28 %, în timp ce importurile din RPC au reprezentat 8 % din consumul Uniunii (27).
(27)A se vedea nota de subsol 7.
(144)Industria Uniunii a furnizat elemente de probă conform cărora nivelul de investiţii, de cercetare şi dezvoltare (C&D) şi de inovare în cursul perioadei examinate ar fi fost mai mare în condiţii normale de concurenţă. Comisia a verificat aceste informaţii în cursul vizitelor de verificare la faţa locului prin verificarea evidenţelor interne ale societăţilor referitoare la planurile de investiţii, deciziile de management şi situaţiile financiare. Afirmaţiile industriei Uniunii s-au dovedit a fi justificate. Pentru a reflecta acest aspect în profitul indicativ, Comisia a calculat diferenţa dintre cheltuielile în materie de investiţii, C&D şi inovare ("CDI") în condiţii normale de concurenţă, astfel cum au fost furnizate de industria Uniunii şi verificate de Comisie, şi cheltuielile suportate efectiv în materie de CDI în cursul perioadei examinate. Pe baza informaţiilor verificate privind investiţiile care nu au putut fi puse în aplicare în cursul perioadei examinate, marjele de profit indicativ au fost majorate cu o valoare cuprinsă între 0,26 % şi 1,99 %, în funcţie de producătorii incluşi în eşantion.
(145)Prin urmare, profitul indicativ care a fost stabilit în cadrul prezentei investigaţii şi în conformitate cu articolul 12 alineatul (1a) din regulamentul de bază s-a situat între 12,54 % şi 14,27 %, în funcţie de situaţia constatată în fiecare dintre societăţile incluse în eşantion.
(146)Pe această bază, Comisia a calculat un preţ care nu generează prejudicii al produsului similar pentru industria Uniunii adăugând marjele de profit indicativ respective la costul de producţie al producătorilor din Uniune incluşi în eşantion din cursul perioadei investigaţiei de reexaminare.
(147)În conformitate cu articolul 12 alineatul (1b) din regulamentul de bază, ca ultimă etapă, Comisia a evaluat costurile viitoare rezultate din acordurile multilaterale de mediu şi din protocoalele aferente acestora, la care Uniunea este parte, pe care industria Uniunii le va suporta în perioada de aplicare a măsurii. Pe baza informaţiilor transmise, care au fost susţinute de instrumentele de raportare şi de previziunile societăţilor, Comisia a stabilit că nu au existat costuri suplimentare de conformitate cu astfel de convenţii în cursul PIR.
(148)Ulterior, Comisia a stabilit nivelul marjei de prejudiciu pe baza unei comparări a preţului mediu ponderat al importurilor producătorilor-exportatori cooperanţi incluşi în eşantion din ţara în cauză, excluzând taxele antidumping şi compensatorii, cu preţul mediu ponderat care nu generează prejudicii al produsului similar vândut de producătorii din Uniune incluşi în eşantion pe piaţa Uniunii în cursul perioadei de investigaţie. Eventualele diferenţe rezultate din această comparaţie au fost exprimate ca procent din valoarea CIF de import medie ponderată.
(149)Având în vedere gradul mare de cooperare al producătorilor-exportatori chinezi în cadrul reexaminării intermediare complete a măsurilor antidumping, nivelul de eliminare a prejudiciului pentru "toate celelalte societăţi" a fost stabilit la nivelul cel mai înalt care urma să fie impus societăţilor incluse în eşantion sau cooperante. Nivelul pentru "toate celelalte societăţi" va fi aplicat societăţilor care nu au cooperat în cadrul investigaţiei.
(150)Chongqing Polycomp International Corporation a fost singurul producător-exportator care s-a manifestat în timpul exerciţiului de eşantionare şi nu a fost inclus în eşantion. Nivelul de eliminare a prejudiciului se stabileşte la media ponderată a nivelurilor stabilite pentru producătorii-exportatori cooperanţi incluşi în eşantion.
Societatea | Nivelul de eliminare a prejudiciului (%) |
CNBM Group | 72,2 |
Jiangsu Changhai Composite Materials Holding Co., Ltd. ("Jiangsu") | 87,3 |
Alte societăţi cooperante şi anume Chongqing Polycomp International Corporation | 76,1 |
Toate celelalte importuri originare din RPC | 87,3 |
(151)În urma comunicării constatărilor, Glass Fibre Europe a indicat anumite erori materiale în calcularea marjei de prejudiciu. În urma reexaminării respectivelor observaţii, Comisia a identificat şi a corectat erorile din calcule, care au condus la o ajustare a marjei de prejudiciu care a fost comunicată producătorilor-exportatori chinezi cooperanţi.
(152)În investigaţia iniţială, nivelul de eliminare a prejudiciului stabilit pentru societatea Jiangsu a fost mai mic decât marja sa de subvenţie, iar taxa sa compensatorie a fost stabilită la nivelul de eliminare a prejudiciului. Nivelurile de eliminare a prejudiciului stabilite în cadrul prezentei investigaţii sunt mai mari decât marjele de subvenţie stabilite în investigaţia iniţială pentru toate societăţile, inclusiv Jiangsu. Pentru a reflecta acest aspect, nivelul taxei compensatorii pentru Jiangsu ar trebui modificat astfel încât să fie stabilit la nivelul marjei sale de subvenţie stabilite în investigaţia iniţială.
(153)Această investigaţie de reexaminare antisubvenţie, limitată la prejudiciu, a fost efectuată în acelaşi timp cu o reexaminare intermediară completă separată a măsurilor antidumping (a se vedea considerentul 7). În conformitate cu articolul 15 alineatul (2) din regulamentul de bază şi pentru a evita dubla contabilizare, Comisia instituie mai întâi taxa compensatorie definitivă la nivelul valorii definitive stabilite a subvenţionării din cadrul investigaţiei iniţiale şi apoi instituie taxa antidumping definitivă restantă, care corespunde marjei de dumping relevante din care se scade valoarea taxei compensatorii.
(154)Întrucât Comisia scade din marja de dumping întreaga valoare a subvenţiei stabilite pentru RPC, nu există nicio problemă de contabilizare dublă în sensul articolului 24 alineatul (1) din regulamentul de bază.
(155)Pe baza informaţiilor de mai sus, nivelurile taxei compensatorii definitive, exprimate pe baza preţului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, se stabilesc după cum urmează:
Societatea | Taxa compensatorie (%) |
CNBM Group | 10,2 |
Jiangsu Changhai Composite Materials Holding Co., Ltd. | 5,8 |
Alte societăţi cooperante şi anume Chongqing Polycomp International Corporation | 9,7 |
Toate celelalte importuri originare din RPC | 10,2 |
(156)Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că nivelul taxelor compensatorii, astfel cum a fost stabilit în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/328, trebuie modificat.
(157)Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 25 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1037,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
-****-
Art. 1
Tabelul de la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/328 se înlocuieşte cu următorul tabel:
Societatea | Taxa compensatorie (%) | Cod adiţional TARIC |
CNBM Group | 10,2 | B990 |
Jiangsu Changhai Composite Materials Holding Co., Ltd. | 5,8 | A983 |
Chongqing Polycomp International Corporation | 9,7 | B991 |
Alte societăţi cooperante enumerate în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1379/2014 | 10,2 | |
Toate celelalte importuri originare din RPC | 10,2 | A999 |
Art. 2
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în toate statele membre.
-****-
Adoptat la Bruxelles, 24 noiembrie 2025.
Pentru Comisie Preşedinta Ursula VON DER LEYEN |
Publicat în Jurnalul Oficial seria L din data de 25 noiembrie 2025