Regulamentul 2075/08-oct-2025 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 909/2014 în ceea ce priveşte introducerea unui ciclu de... - Regulamentul 2075/08-oct-2025

(1)Articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 909/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁴) reglementează perioada de decontare pentru majoritatea tranzacţiilor cu valori mobiliare executate în locuri de tranzacţionare. Cu anumite excepţii, data preconizată pentru decontarea acestor tranzacţii nu poate depăşi a doua zi lucrătoare după data încheierii tranzacţiei. O astfel de perioadă este denumită “ciclu de decontare”. Cerinţa ca decontarea să aibă loc cel târziu în a doua zi lucrătoare după data încheierii tranzacţiei este denumită “ciclul de decontare T+2” sau, pur şi simplu, “T+2”.

(2)Perioadele de decontare mai lungi pentru tranzacţiile cu valori mobiliare sporesc riscurile pentru părţile la tranzacţie şi reduc posibilităţile cumpărătorilor şi vânzătorilor de a încheia alte tranzacţii. Din aceste motive, numeroase jurisdicţii din ţări terţe au trecut, sunt în curs de trecere sau intenţionează să treacă la o perioadă de decontare de o singură zi lucrătoare după data încheierii tranzacţiei (“T+1”). Trecerea la nivel mondial la perioade de decontare mai scurte creează însă nealinieri între pieţele financiare din Uniune şi cele mondiale. Respectivele nealinieri se vor accentua şi mai mult atunci când mai multe ţări vor trece la decontarea T+1, crescând astfel costurile suportate de participanţii la piaţa Uniunii ca urmare a acestor nealinieri. În plus, unele pieţe de capital au redus deja ciclul de decontare pentru anumite tipuri de tranzacţii la T+0. În Uniune, depozitarii centrali de titluri de valoare decontează deja un număr deloc neglijabil de tranzacţii pe baza T+0.

(3)În raportul său din 18 noiembrie 2024 privind evaluarea oportunităţii scurtării ciclului de decontare în Uniunea Europeană, autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe) (ESMA), instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁵), a concluzionat că scurtarea ciclului de decontare în Uniune la T+1 ar reduce în mod semnificativ riscurile de pe piaţă, în special în ceea ce priveşte riscurile de contraparte şi de volatilitate, şi ar elibera capitalul care nu mai este necesar pentru a răspunde apelurilor în marjă. De asemenea, ciclul de decontare T+1 ar permite pieţelor de capital din Uniune să ţină pasul cu evoluţia altor pieţe mondiale, eliminând costurile ocazionate de actuala nealiniere a perioadelor de decontare. Acesta ar contribui, de asemenea, la o mai mare armonizare a standardelor privind evenimentele la nivel de întreprindere şi a practicilor de piaţă din Uniune şi, la un nivel mai general, la competitivitatea pieţelor de capital ale Uniunii. Comisia este de acord cu aceste concluzii.

(4)Prin urmare, este oportun să se introducă o modificare specifică a Regulamentului (UE) nr. 909/2014 în vederea scurtării actualului ciclu obligatoriu de decontare la nu mai mult de o zi lucrătoare după data încheierii tranzacţiei. Respectiva scurtare a ciclului de decontare nu ar împiedica depozitarii centrali de titluri de valoare să deconteze în mod voluntar tranzacţii la aceeaşi dată ca data tranzacţiei, în cazul în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnologic.

(5)Tranzacţiile de finanţare prin titluri de valoare permit participanţilor la piaţă să îşi gestioneze nevoile de lichiditate şi de finanţare într-un mod flexibil. Tendinţele pieţei indică o utilizare din ce în ce mai frecventă a unor astfel de tranzacţii în locurile de tranzacţionare. Anumite tranzacţii de finanţare prin titluri de valoare care sunt executate în locuri de tranzacţionare ar intra sub incidenţa cerinţei privind ciclul de decontare T+1. Cu toate acestea, având în vedere caracterul nestandardizat al unor astfel de tranzacţii şi, în special, perioadele de decontare nestandardizate asupra cărora ar putea fi nevoie ca părţile la astfel de tranzacţii să se pună de acord pentru a-şi atinge obiectivele şi pentru a evita descurajarea executării lor în locuri de tranzacţionare, tranzacţiile respective ar trebui să fie exceptate de la cerinţa privind ciclul de decontare T+1. În acelaşi timp, pentru a evita orice risc de eludare a cerinţei privind ciclul de decontare T+1, exceptarea ar trebui să se aplice numai în cazul în care tranzacţiile de finanţare prin titluri de valoare în cauză sunt documentate ca tranzacţii unice compuse din două tranzacţii conexe. În consecinţă şi în sensul cerinţei privind ciclul de decontare T+1, tranzacţiile de finanţare prin titluri de valoare neînregistrate oficial ar trebui să facă obiectul respectivei cerinţe. Nu este necesară o exceptare explicită pentru tranzacţiile de creditare în marjă, deoarece acestea nu sunt tranzacţii cu valori mobiliare şi, prin urmare, nu intră în domeniul de aplicare al cerinţei privind ciclul de decontare T+1.

(6)Regulamentul (UE) nr. 909/2014 prevede diverse măsuri de soluţionare a cazurilor de neexecutare a decontării, inclusiv sancţiuni în fonduri băneşti impuse participanţilor care cauzează neexecutarea decontării. Calculul acestor sancţiuni în fonduri băneşti este determinat de parametrii specificaţi în Regulamentul delegat (UE) 2017/389 al Comisiei (⁶). Se aşteaptă din partea Comisiei să urmărească evoluţiile pieţei, volumul cazurilor de neexecutare a decontării şi disponibilitatea industriei de a respecta cerinţa privind ciclul de decontare T+1 şi să analizeze, în consecinţă, dacă există un risc semnificativ ca cerinţa de a trece de la un ciclu de decontare T+2 la un ciclu de decontare T+1 să conducă la o creştere semnificativă a cazurilor de neexecutare a decontării. În cazul în care se identifică un astfel de risc, Comisia poate, dacă este necesar, să aibă în vedere ajustarea Regulamentului delegat (UE) 2017/389 în consecinţă sau să ia orice altă măsură adecvată în domeniul de aplicare al împuternicirilor prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 909/2014, pentru a atenua atât consecinţele negative financiare, cât şi pe cele nefinanciare. Orice ajustare ar trebui să fie temporară, proporţională cu obiectivul şi menită să evite impunerea unor costuri excesive asupra industriei.

(7)ESMA ar trebui să monitorizeze eficienţa decontării în timpul trecerii la un ciclu de decontare T+1 şi ar trebui să raporteze despre aceasta cu o frecvenţă sporită în cursul lunilor imediat anterioare şi imediat următoare trecerii. Având în vedere exceptarea de la cerinţa privind ciclul de decontare T+1 pentru anumite tipuri de tranzacţii de finanţare prin titluri de valoare în temeiul prezentului regulament, ESMA ar trebui să acorde o atenţie deosebită eficienţei decontării tranzacţiilor de finanţare prin titluri de valoare tranzacţionate în locurile de tranzacţionare sau în afara acestora.

(8)Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 909/2014 ar trebui să fie modificat în consecinţă.

(9)Întrucât obiectivul prezentului regulament, şi anume introducerea unui ciclu de decontare mai scurt în Uniune, nu poate fi îndeplinit în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea şi efectele sale, acesta poate fi îndeplinit mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarităţii, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporţionalităţii, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului respectiv.

(10)Pentru a se asigura că toate părţile interesate relevante implicate sunt suficient de pregătite şi capabile să treacă la ciclul de decontare T+1 în mod coordonat şi în timp util, data aplicării prezentului regulament ar trebui să fie amânată,

Regulamentul 2075/08-oct-2025 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 909/2014 în ceea ce priveşte introducerea unui ciclu de decontare mai scurt în Uniune

Jurnalul Oficial seria L