Decizia 2433/29-iul-2025 privind schema de ajutoare SA.51501 (2021/C) (ex 2019/NN) (ex 2018/N) pusă în aplicare de Cehia în... - Decizia 2433/29-iul-2025

1.PROCEDURA

(1)Prin scrisoarea din 29 iunie 2018, Cehia a notificat Comisiei schema de ajutoare SA.51501 (2018/N) - Cehia - Ajutoare pentru primele de asigurare pentru întreprinderile mari, care prevede acordarea de ajutoare pentru plata primelor de asigurare prin care se acopereau pagubele provocate culturilor şi animalelor de crescătorie de calamităţi naturale, de fenomene climatice nefavorabile şi de organisme dăunătoare plantelor sau, respectiv, de boli ale animalelor (denumită în continuare "schema").

(3)Informaţiile obţinute în cursul examinării preliminare a schemei au arătat că unele ajutoare au fost deja acordate întreprinderilor mari pentru plata primelor de asigurare prin care se acopereau pagubele provocate culturilor şi animalelor de crescătorie de calamităţi naturale, de fenomene climatice nefavorabile şi de organisme dăunătoare plantelor sau, respectiv, de boli ale animalelor (denumite în continuare "ajutoarele individuale"). Autorităţile cehe au acordat aceste ajutoare în cadrul schemei SA.49594 (2017/XA) (²), considerând că beneficiarii se calificau drept IMM-uri.

2.OBIECTUL PREZENTEI DECIZII

3.DESCRIEREA SCHEMEI

3.3.Temeiurile juridice

(11)Temeiul juridic îl constituie următoarele acte juridice:

3.4.Buget

3.6.Beneficiari

3.7.Detalii suplimentare

(20)În conformitate cu temeiul juridic naţional, "calamităţi naturale" înseamnă cutremurele, avalanşele, alunecările de teren şi inundaţiile, tornadele şi incendiile forestiere care intervin în mod natural. "Fenomene climatice nefavorabile" înseamnă condiţiile meteorologice nefavorabile, cum ar fi îngheţul, furtunile şi grindina, gheaţa, ploile abundente sau persistente, seceta sau alte condiţii climatice nefavorabile. "Organisme dăunătoare plantelor" înseamnă orice specie, suşă sau biotip de plantă, animal sau agent patogen dăunător plantelor sau produselor din plante.

a)Ajutoare pentru asigurarea împotriva pagubelor provocate culturilor

(23)"Culturi speciale" înseamnă în special:

c)Condiţii suplimentare

(36)Aceeaşi măsură nu este inclusă în Planul strategic al Cehiei, dar schema a fost în concordanţă cu obiectivul general al politicii agricole comune ("PAC") de promovare a unui sector agricol competitiv şi rezilient, prevăzut la articolul 5 litera (a) din Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹⁰), precum şi cu obiectivul specific al PAC de sprijinire a veniturilor viabile ale fermelor şi a rezilienţei sectorului agricol şi de sporire a competitivităţii fermelor, astfel cum se prevede la articolul 6 alineatul (1) literele (a) şi (b) din regulamentul respectiv.

(¹⁰)Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European şi al Consiliului din 2 decembrie 2021 de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) şi finanţate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) şi de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 şi (UE) nr. 1307/2013 (JO L 435, 6.12.2021, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/2115/oj).

(37)Autorităţile cehe au confirmat că vor publica în modulul Comisiei Europene privind transparenţa (¹¹) textul integral al schemei şi temeiul juridic şi dispoziţiile de punere în aplicare a acesteia, identitatea autorităţii care acordă ajutoarele şi identitatea beneficiarilor care primesc ajutoare individuale care depăşesc 60 000 EUR (¹²). Autorităţile cehe au confirmat că aceste informaţii vor fi publicate după luarea deciziei de acordare a ajutoarelor, vor fi păstrate timp de cel puţin 10 ani şi vor fi disponibile publicului larg fără restricţii.

(38)Autorităţile cehe s-au angajat să adapteze schema la noile norme (¹³), care au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023, şi să le aplice schemei (¹⁴).

4.DESCRIEREA AJUTOARELOR INDIVIDUALE

4.4.Buget

4.6.Beneficiari

4.7.Detalii suplimentare

(48)În cadrul schemei SA.49594 (2017/XA), "calamităţi naturale" înseamnă cutremurele, avalanşele, alunecările de teren şi inundaţiile, tornadele şi incendiile forestiere care intervin în mod natural. "Fenomene climatice nefavorabile" înseamnă condiţiile meteorologice nefavorabile, cum ar fi îngheţul, furtunile şi grindina, gheaţa, ploile abundente sau persistente, seceta sau alte condiţii climatice nefavorabile. "Organisme dăunătoare plantelor" înseamnă orice specie, suşă sau biotip de plantă, animal sau agent patogen dăunător plantelor sau produselor din plante.

a)Ajutoare pentru asigurarea împotriva pagubelor provocate culturilor

(51)"Culturi speciale" înseamnă în special:

c)Condiţii suplimentare

(64)Autorităţile cehe au confirmat că vor publica în modulul Comisiei Europene privind transparenţa (¹⁶) textul integral al măsurii şi temeiul juridic şi dispoziţiile de punere în aplicare a acesteia, identitatea autorităţii care acordă ajutoarele şi identitatea beneficiarilor care primesc ajutoare individuale care depăşesc 60 000 EUR (¹⁷). Autorităţile cehe au confirmat că aceste informaţii vor fi publicate după luarea deciziei de acordare a ajutoarelor, vor fi păstrate timp de cel puţin 10 ani şi vor fi disponibile publicului larg fără restricţii.

5.MOTIVE PENTRU INIŢIEREA PROCEDURII ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 108 ALINEATUL (2) DIN TFUE

b)În ceea ce priveşte ajutoarele individuale acordate întreprinderilor mari, Comisia a avut îndoieli cu privire la prezentarea scenariului contrafactual şi la momentul depunerii cererilor. Prin urmare, Comisia a exprimat îndoieli cu privire la compatibilitatea unor astfel de ajutoare cu normele aplicabile privind ajutoarele de stat, în special cu criteriul efectului stimulativ. Mai precis, Comisia a exprimat îndoieli cu privire la prezentarea scenariului contrafactual şi la momentul depunerii cererilor.

5.1.Îndoieli cu privire la compatibilitatea schemei cu piaţa internă

a)Momentul depunerii cererilor

(75)În considerentul 66 din decizia de iniţiere a procedurii, Comisia a exprimat îndoieli cu privire la conformitatea unei astfel de proceduri naţionale cu punctul 35 subpunctul 25 din Orientările din 2014, în special cu privire la depunerea cererilor de ajutor înainte de "începerea proiectului sau a activităţii", astfel cum este definită la punctul respectiv. Comisia a exprimat opinia preliminară că, în cazul de faţă, încheierea unui contract de asigurare a constituit primul angajament cu caracter juridic obligatoriu şi că, prin urmare, acest moment trebuie considerat "începerea proiectului sau a activităţii". Prin urmare, Comisia a concluzionat, cu titlu preliminar, că, pentru ca punctul 70 din Orientările din 2014 să fie respectat, cererile ar trebui depuse nu numai înainte de plata primei de asigurare, ci şi înainte de încheierea contractului de asigurare.

5.2.Îndoieli cu privire la legalitatea ajutoarelor individuale

(78)În decizia sa de iniţiere a procedurii, Comisia a făcut referire la informaţiile privind piaţa obţinute în cursul examinării preliminare, care au indicat că s-au acordat ajutoare individuale anumitor întreprinderi mari care au fost evaluate în mod eronat ca IMM-uri de autoritatea care acordă ajutoarele la momentul acordării acestora. Comisia a considerat că o astfel de evaluare a fost efectuată în baza unor temeiuri pur formale (²⁰), şi anume prin verificarea exclusivă a îndeplinirii formale a criteriilor care definesc un IMM, fără a ţine seama de realitatea economică şi de principiile jurisprudenţei prevăzute în considerentele 58-61 din decizia de iniţiere a procedurii. Comisia a considerat că Cehia acordase deja ajutoare unor beneficiari care este posibil să nu fi respectat definiţia IMM-urilor la momentul acordării ajutoarelor (²¹) şi că, prin urmare, nu puteau beneficia de schema SA.49594 (2017/XA). Prin urmare, Comisia a considerat că orice astfel de ajutor individual deja acordat înainte de notificarea schemei şi, prin urmare, înainte de aprobarea acesteia, era ilegal deoarece a fost acordat cu încălcarea articolului 108 alineatul (3) din TFUE (²²).

5.3.Îndoieli cu privire la compatibilitatea ajutoarelor individuale cu piaţa internă

a)Prezentarea scenariului contrafactual

b)Momentul depunerii cererilor

6.OBSERVAŢIILE PREZENTATE DE CEHIA

(96)Cehia a informat Comisia că, în cadrul verificării administrative standard de monitorizare, mai mulţi beneficiari ai ajutoarelor din cadrul schemei exceptate pe categorii SA.49594 (2017/XA) au fost identificaţi ca fiind întreprinderi mari. Întrucât, la momentul respectiv, nu exista niciun temei juridic pentru întreprinderile mari, iar schema exceptată pe categorii era limitată la IMM-uri (considerentul 19), Cehia a instituit proceduri de recuperare cu privire la beneficiarii respectivi. Cehia a prezentat o listă a beneficiarilor vizaţi de recuperare.

(97)Cehia a prezentat, de asemenea, următoarea listă care include alţi beneficiari controlaţi pentru care, potrivit autorităţilor cehe, controlul ex post nu a evidenţiat nicio neregulă: AGROPARKL s.r.o., Podnik pro výrobu vajec v Kosičkach s.r.o., Zemědělský podnik Kvasicko, a.s., MEZILESÍ s.r.o., MORAVA-HOP s.r.o., AGRO Jesenice u Prahy a.s., ZEPOS a.s., AGROSERVIS 1. zemědělska a.s. Visňové, JAROS s.r.o., Zea a.s., ZEV Saratice a.s., Agro družstvo Sebranice, PROVEM a.s. Havličkův Brod, Zemědělské družstvo Radiměř, Zemědělské družstvo Května, Zemědělské družstvo Vendoli, Rostěnice a.s., Agria a.s., ZD Krasna Hora nad Vltavou a.s., Zemědělské družstvo Dolany, CESKÁ VEJCE FARMS, s.r.o., DRUKO STRÍZOV s.r.o., FARMA VESELKA s.r.o., KLADRUBSKÁ a.s., Lužanska zemědělska a.s., Vlčnovska zemědělska a.s. şi Zemědělska společnost Blsany s.r.o.

(98)În ceea ce priveşte îndoielile Comisiei menţionate în considerentul 62 din decizia de iniţiere a procedurii (şi anume că este posibil ca unii dintre beneficiari să nu fi respectat definiţia IMM-urilor la momentul acordării ajutoarelor), Cehia a susţinut că beneficiarii respectivi nu au prezentat scenariile contrafactuale. Cehia a susţinut că ajutoarele au fost acordate numai IMM-urilor în cadrul schemei exceptate pe categorii SA.49594 (2017/XA) şi în conformitate cu cerinţele prevăzute în RECA. Prin urmare, schema exceptată pe categorii nu a prevăzut condiţia unui scenariu contrafactual.

6.1.Calificarea anumitor beneficiari drept IMM-uri

(100)Autorităţile cehe au făcut trimitere în mod specific la articolul 4 alineatul (2) din anexa I la RECA, care prevede că, "[î]n cazul în care, la data închiderii conturilor, o întreprindere constată că, pe o bază anuală, a depăşit sau s-a situat sub plafoanele privind numărul de angajaţi sau plafoanele financiare prevăzute la articolul 2, acest lucru nu va avea ca rezultat pierderea sau obţinerea statutului de întreprindere mijlocie sau mică sau de microîntreprindere, cu excepţia cazului în care plafoanele respective sunt depăşite pe parcursul a două perioade contabile consecutive".

(101)Autorităţile cehe au subliniat că nu există excepţii de la această regulă şi că această dispoziţie a fost formulată ca normă generală care se aplică în mod automat, în măsura în care se constată că premisele sale sunt valabile şi adevărate. Acestea au subliniat, de asemenea, că o modificare a structurii acţionariatului unei întreprinderi după o fuziune sau o achiziţie conduce în mod constant la depăşirea valorilor-prag aplicabile IMM-urilor. În această privinţă, Cehia a considerat nerezonabil considerentul 60 din decizia de iniţiere a procedurii, în care Comisia a considerat că acordarea de ajutoare pentru astfel de întreprinderi este incompatibilă cu principiul efectului stimulativ.

(102)Cehia consideră că, în cazul în care norma prevăzută la articolul 4 alineatul (2) din anexa I la RECA nu ar trebui să fie aplicată în mod formal, ci ar trebui mai degrabă să se ţină seama de realitatea economică, s-ar utiliza o formulare diferită, de exemplu "această normă nu se aplică în cazul în care devine evident că modificarea este permanentă". Doar atunci aplicarea normei ar putea reflecta şi ar reflecta realitatea economică şi mai degrabă în toate circumstanţele decât numai în cazul unei fuziuni sau al unei achiziţii a unei societăţi, care, în sine, nu ar avea niciun impact asupra ireversibilităţii modificării în cauză.

(103)În opinia autorităţilor cehe, luarea în considerare doar a realităţii economice se poate dovedi fundamental înşelătoare în cazuri similare. În practică, întreprinderile se confruntă frecvent cu o creştere lentă a numărului de angajaţi sau a plafoanelor financiare datorită politicii lor comerciale sau de producţie de succes, şi anume chiar şi în absenţa unei fuziuni sau a unei achiziţii, ceea ce poate fi de aşa natură încât este evident că procesul este ireversibil. Cu toate acestea, chiar şi în astfel de circumstanţe, norma prevăzută la articolul 4 alineatul (2) din anexa I la RECA se aplică fără a impune autorităţilor naţionale să reevalueze realitatea economică a fiecărui caz în parte în aplicarea normei.

(105)Cehia consideră, de asemenea, că norma prevăzută la articolul 4 alineatul (2) din anexa I la RECA reprezintă un criteriu clar, relevant şi proporţional care permite fluctuaţii rezonabile ale cifrelor şi ale informaţiilor raportate de o întreprindere într-o anumită perioadă. Niciun aspect avut în vedere de această normă nu pare să indice intenţia Comisiei de a încredinţa autorităţilor naţionale sarcina de a evalua realitatea economică în fiecare caz în parte. În opinia Cehiei, rolul autorităţilor naţionale se limitează la examinarea respectării criteriilor, astfel cum sunt prevăzute fără echivoc la articolul 4 alineatul (2) din anexa I la regulamentul respectiv. Obligaţia de a evalua valorile aferente caracterului permanent (sau efemer) raportate de întreprinderi nu ar corespunde cerinţei de a utiliza criterii de evaluare clare şi simple, deoarece o astfel de evaluare ar implica o evaluare economică cuprinzătoare a fiecărui solicitant în parte. Acest lucru ar contraveni obiectivului Comisiei de a simplifica sarcina administrativă şi de a îmbunătăţi transparenţa şi securitatea juridică, precum şi de a asigura o aplicare uniformă a normelor de exceptare pe categorii în toate statele membre.

(108)Potrivit Cehiei, articolul 4 alineatul (1) din anexa I la RECA delimitează datele relevante (numărul de angajaţi şi plafonul financiar) pentru întreprinderile care au trecut testul întreprinderii asociate şi, prin urmare, reprezintă "a doua etapă" a evaluării statutului de întreprindere. Astfel, acesta abordează o situaţie diferită şi nu se aplică evaluării relaţiilor dintre întreprinderi în temeiul jurisprudenţei la care se referă Comisia în decizia sa de iniţiere a procedurii.

(109)Cehia susţine, în plus, că articolul 4 alineatul (2) din anexa I la RECA detaliază articolul 4 alineatul (1) din anexa respectivă atunci când prevede, în ceea ce priveşte o întreprindere care a trecut deja testul întreprinderii asociate şi pentru care autorităţile au obţinut datele necesare [numărul de angajaţi şi cuantumurile financiare în temeiul articolului 4 alineatul (1) din anexa I la regulamentul respectiv], dacă o astfel de întreprindere îndeplineşte sau nu cerinţele de eligibilitate pentru a se califica drept IMM. Prin urmare, articolul 4 alineatul (2) din anexa I la RECA reprezintă a treia etapă a evaluării statutului de IMM, atunci când stabileşte regula potrivit căreia modificarea datelor raportate ale întreprinderilor care au trecut testul întreprinderii asociate în temeiul articolului 3 alineatele (1)-(4) din anexa respectivă nu conduce în mod automat la pierderea sau dobândirea statutului de IMM.

(110)Prin urmare, Cehia concluzionează că jurisprudenţa citată de Comisie nu se aplică în cazul de faţă, deoarece nu se referă la "a treia etapă" a evaluării statutului de IMM. De asemenea, în opinia Cehiei, politica stabilită de Comisie sau hotărârile anterioare ale instanţelor Uniunii nu implică faptul că articolul 4 alineatul (1) din anexa I la RECA nu s-ar aplica în circumstanţele în care pragurile pentru IMM-uri sunt depăşite ca urmare a unei fuziuni sau a unei achiziţii. Dimpotrivă, în hotărârea din cauza T-745/17 (²⁶), Tribunalul Uniunii Europene a concluzionat în mod clar că articolul 4 alineatul (2) din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei ("RGECA") (²⁷) se aplică chiar şi în cazul fuziunilor şi achiziţiilor.

(111)În sfârşit, Cehia a susţinut că, pentru a îmbunătăţi securitatea juridică pentru beneficiarii ajutoarelor şi pentru autorităţile care acordă ajutoarele, începând cu 1 august 2018, a renunţat la practica de punere în aplicare de mai sus şi, acţionând în conformitate cu Manualul utilizatorului pentru definiţia IMM-urilor al Comisiei, nu mai aplică articolul 4 alineatul (2) din anexa I la RECA întreprinderilor care depăşesc pragurile pentru IMM-uri ca urmare a unei schimbări a acţionariatului. În acelaşi timp, Cehia susţine că punerea sa în aplicare anterioară nu a constituit o încălcare a dispoziţiei respective.

6.2.Începerea lucrărilor şi momentul depunerii cererilor

(114)În ceea ce priveşte stabilirea momentului începerii proiectului sau a activităţii, autorităţile cehe fac referire la practica predominantă din sector: întreprinderile agricole încheie un contract de asigurare cu o clauză de prelungire automată. Prelungirea automată este esenţială pentru obţinerea unei acoperiri pe termen lung prin asigurare. Ulterior, acoperirea prin asigurare pentru un an relevant impune plata primei anuale de asigurare. În cazul în care o întreprindere nu plăteşte prima pentru anul următor, aceasta pierde acoperirea pentru anul respectiv. Nu sunt necesare alte etape decât plata primei anuale.

(115)Autorităţile cehe consideră că, în absenţa ajutorului, o întreprindere asigurată într-un an nu ar încheia neapărat asigurarea pentru anul următor. Înainte de plata primei de asigurare, o întreprindere nu îşi asumă un angajament cu caracter juridic obligatoriu care să facă asigurarea anuală ireversibilă. Fiecare asigurare anuală trebuie privită ca un proiect separat care necesită un proces decizional nou şi independent, neputându-se deduce din existenţa unui contract multianual sau a unei asigurări anuale plătite într-un an că o întreprindere va încheia aceeaşi asigurare pentru anul următor.

(118)Această practică s-a reflectat, de asemenea, în cadrul juridic naţional privind asigurările. În conformitate cu articolul 2804 din Legea nr. 89/2012 Sb. - Codul civil, astfel cum a fost modificată: "În cazul în care asigurătorul notifică deţinătorul poliţei de asigurare cu privire la plata primei de asigurare şi îl înştiinţează că asigurarea va înceta dacă prima de asigurare nu este plătită într-un termen suplimentar de cel puţin o lună de la data transmiterii notificării, asigurarea încetează la expirarea termenului în care prima de asigurare nu a fost plătită.".

(119)Autorităţile cehe au explicat importanţa contractelor multianuale. Dacă beneficiarii ar rezilia poliţele de asigurare existente înainte de semnarea unui nou contract de asigurare, aceştia ar fi obligaţi să renunţe la acoperirea prin asigurare pentru o anumită perioadă de timp. Acest lucru ar avea o consecinţă nedorită care ar contraveni obiectivelor declarate ale schemei şi care ar fi inacceptabilă din perspectiva gestionării riscurilor întreprinderilor. Autorităţile cehe consideră că beneficiarilor nu li se poate cere în mod rezonabil să se expună riscului din motive pur formale.

(122)În pofida celor de mai sus, autorităţile cehe observă că însăşi condiţia care impune beneficiarilor să solicite ajutorul înainte de începerea proiectului nu ar trebui să fie considerată drept criteriu absolut pentru acordarea ajutorului. Dimpotrivă, jurisprudenţa instanţelor Uniunii stabileşte că, în cazuri specifice, pot apărea circumstanţe care vor produce un efect stimulativ real, chiar dacă începerea proiectului este anterioară datei cererii de ajutor (²⁹). Prin urmare, autorităţile cehe consideră că respectiva cerinţă nu ar trebui tratată cu un formalism excesiv.

7.EVALUARE

7.1.Existenţa unui ajutor în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE

(124)Potrivit jurisprudenţei constante, pentru calificarea unei măsuri naţionale drept "ajutor de stat" în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE este necesară îndeplinirea tuturor condiţiilor următoare. În primul rând, trebuie să existe o intervenţie din partea statului sau prin intermediul resurselor de stat. În al doilea rând, această intervenţie trebuie să poată afecta schimburile comerciale dintre statele membre. În al treilea rând, aceasta trebuie să confere beneficiarului un avantaj selectiv. În al patrulea rând, ea trebuie să denatureze sau să ameninţe să denatureze concurenţa (³⁰).

(129)Schema este selectivă, deoarece ajutoarele ar urma să fie acordate numai anumitor întreprinderi, în special întreprinderilor mari care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei agricole primare (considerentul 15). Alte întreprinderi aflate într-o situaţie de fapt şi de drept comparabilă nu sunt eligibile pentru acordarea ajutoarelor şi, prin urmare, nu ar beneficia de acelaşi avantaj. Ca regulă generală, operatorii economici ar trebui să îşi acopere propriile costuri.

(130)Potrivit jurisprudenţei Curţii de Justiţie, ajutoarele acordate unei întreprinderi par să afecteze schimburile comerciale dintre statele membre atunci când întreprinderea respectivă funcţionează pe o piaţă deschisă schimburilor comerciale din interiorul UE. Beneficiarii ajutoarelor îşi desfăşoară activitatea în sectorul producţiei agricole primare, în care au loc schimburi comerciale în interiorul UE. Aşadar, sectorul în cauză este deschis concurenţei la nivelul Uniunii şi, prin urmare, este sensibil la orice măsură adoptată în favoarea producţiei în unul sau mai multe state membre. Prin urmare, schema în cauză poate denatura concurenţa şi afecta schimburile comerciale dintre statele membre.

(132)Având în vedere faptul că ajutoarele se bazează pe un act în temeiul căruia, fără a fi necesare măsuri suplimentare de punere în aplicare (considerentul 11), s-ar putea acorda ajutoare individuale întreprinderilor definite în cadrul actului în mod general şi abstract (³²), Comisia consideră că acestea constituie o schemă de ajutoare în sensul punctului 35 subpunctul 4 din Orientările din 2014 şi al punctului 33 subpunctul 13 din Orientările din 2023.

7.2.1.Articolul 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE şi orientările aplicabile

(136)Comisia va evalua dacă aceste două condiţii sunt îndeplinite în lumina orientărilor aplicabile. În decizia de iniţiere a procedurii, Comisia a evaluat compatibilitatea schemei în lumina Orientărilor din 2014, care erau în vigoare la momentul adoptării deciziei de iniţiere a procedurii. Cu toate acestea, Orientările din 2014 au fost înlocuite cu Orientările din 2023, care au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023. În conformitate cu punctul 655 din Orientările din 2023, Comisia va aplica orientările respective tuturor măsurilor de ajutor notificate în privinţa cărora i se solicită să ia o decizie după 1 ianuarie 2023, chiar dacă ajutoarele au fost notificate anterior acelei date. Prin urmare, în prezenta decizie, Comisia evaluează compatibilitatea schemei în lumina Orientărilor din 2023.

7.2.2.1.Facilitarea unei activităţi economice

(140)În conformitate cu punctul 44 din Orientările din 2023, statele membre trebuie, de asemenea, să descrie dacă ajutoarele vor contribui la realizarea obiectivelor PAC şi, în cadrul acestei politici, la obiectivele prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/2115 şi, dacă este aşa, cum vor face acest lucru, precum şi să descrie mai în detaliu beneficiile preconizate ale ajutoarelor. Obiectivele schemei sunt în concordanţă cu obiectivul PAC de promovare a unui sector agricol inteligent, competitiv, rezilient şi diversificat, care să garanteze securitatea alimentară pe termen lung, prevăzut la articolul 5 litera (a) din Regulamentul (UE) 2021/2115, precum şi cu obiectivele prevăzute la articolul 6 alineatul (1) literele (a) şi (b) din regulamentul respectiv, care urmăresc sprijinirea veniturilor viabile ale fermelor şi rezilienţa sectorului agricol şi sporirea competitivităţii fermelor (considerentul 36). Prin urmare, punctul 44 din Orientările din 2023 este respectat.

7.2.2.2.Efectul stimulativ (momentul depunerii cererilor)

(144)În conformitate cu punctul 35 subpunctul 25 din Orientările din 2014 şi cu punctul 33 subpunctul 57 din Orientările din 2023, "începerea proiectului sau a activităţii", respectiv "începerea lucrărilor de execuţie a proiectului sau a unei activităţi" înseamnă, în funcţie de care are loc mai întâi, fie începerea activităţilor sau a lucrărilor de construcţie privind investiţia, fie primul angajament cu caracter juridic obligatoriu de a comanda echipamente sau de a contracta servicii, fie orice alt angajament prin care proiectul sau activitatea devine ireversibil(ă).

(148)Comisia ia act de faptul că încheierea contractului nu impune în mod automat obligaţia de a plăti asigurarea anuală. Comisia consideră că, după încheierea contractului de asigurare, fermierii nu au nicio obligaţie de a plăti o asigurare anuală şi au libertatea de a alege să încheie asigurarea pentru un anumit an sau nu, plătind sau neplătind prima de asigurare. În astfel de circumstanţe, momentul decisiv pentru evaluarea efectului stimulativ al ajutoarelor este, într-adevăr, momentul plăţii primei anuale de asigurare şi nu momentul încheierii unui contract, care are o clauză de prelungire automată (considerentul 112).

(152)În conformitate cu punctul 48 din Orientările din 2023, măsurile de ajutor de stat care vizează numai îmbunătăţirea situaţiei financiare a întreprinderilor, dar care nu contribuie în niciun fel la dezvoltarea sectorului, în special ajutoarele acordate exclusiv pe baza preţului, a cantităţii, a unităţii de producţie sau a unităţii de factori de producţie, sunt considerate ajutoare pentru funcţionare care sunt incompatibile cu piaţa internă. În plus, prin însăşi natura sa, este, de asemenea, probabil ca un astfel de ajutor să interfereze cu mecanismele care reglementează organizarea pieţei interne.

(154)În conformitate cu punctul 51 din Orientările din 2023, cererea de ajutor trebuie să cuprindă cel puţin denumirea solicitantului şi dimensiunea întreprinderii, o descriere a proiectului sau a activităţii, inclusiv locaţia sa şi datele sale de începere şi de încheiere, cuantumul ajutorului necesar pentru realizarea proiectului sau a activităţii şi costurile eligibile. În plus, în conformitate cu punctul 52 din Orientările din 2023, întreprinderile mari trebuie să descrie în cerere ce s-ar fi întâmplat în absenţa ajutorului, situaţie care este descrisă ca fiind scenariul contrafactual, proiectul sau activitatea alternativ(ă) şi trebuie să prezinte documente justificative în sprijinul scenariului descris în cerere. Această cerinţă nu se aplică municipalităţilor, care sunt autorităţi locale autonome cu un buget anual mai mic de 10 milioane EUR şi care au mai puţin de 5 000 de locuitori. În conformitate cu punctul 53 din Orientările din 2023, atunci când primeşte o cerere, autoritatea care acordă ajutorul trebuie să verifice credibilitatea scenariului contrafactual şi să confirme că ajutorul are efectul stimulativ necesar. Un scenariu contrafactual este credibil dacă este unul real şi se raportează la factorii de decizie valabili la data luării de către beneficiar a deciziei cu privire la proiectul sau activitatea în cauză.

(156)Autorităţile cehe au confirmat că schema prevede condiţia depunerii cererii de ajutor de către beneficiarii ajutoarelor înainte de începerea lucrărilor sau a activităţii (considerentele 29 şi 150). Cererea trebuie să cuprindă cel puţin denumirea solicitantului şi dimensiunea întreprinderii, o descriere a proiectului sau a activităţii, inclusiv locaţia sa şi datele sale de începere şi de încheiere, cuantumul ajutorului necesar pentru realizarea proiectului sau a activităţii şi costurile eligibile (considerentul 30). Întreprinderile mari trebuie, de asemenea, să prezinte scenariul contrafactual sau proiectul sau activitatea alternativ(ă) şi documente justificative în sprijinul lor (considerentul 31).

7.2.2.3.Nicio încălcare a dispoziţiilor relevante şi a principiilor generale ale dreptului Uniunii

(163)În conformitate cu punctul 64 din Orientările din 2023, Comisia nu va autoriza ajutoarele pentru activităţi conexe exportului către ţări terţe sau către state membre care ar fi legate în mod direct de cantităţile exportate, ajutoarele condiţionate de utilizarea produselor naţionale în detrimentul produselor importate sau ajutoarele pentru înfiinţarea şi funcţionarea unei reţele de distribuţie sau pentru acoperirea oricăror alte cheltuieli conexe activităţilor de export. Schema nu prevede astfel de tipuri de ajutoare.

7.2.3.Condiţia negativă: ajutoarele nu trebuie să afecteze în mod nejustificat condiţiile schimburilor comerciale într-o măsură care contravine interesului comun

7.2.3.1.Necesitatea intervenţiei statului

(170)În conformitate cu punctul 71 din Orientările din 2023, Comisia consideră că piaţa nu realizează obiectivele preconizate fără intervenţia statului în ceea ce priveşte măsurile de ajutor care îndeplinesc condiţiile specifice prevăzute în partea II din Orientările din 2023. Comisia observă că schema îndeplineşte cerinţele specifice prevăzute în partea II secţiunea 1.2.1.6 din Orientările din 2023 (considerentele 197-206). Prin urmare, în conformitate cu punctul 71 din Orientările din 2023, Comisia consideră că este necesară intervenţia statului.

7.2.3.2.Caracterul adecvat al ajutorului

a)Caracterul adecvat în comparaţie cu instrumentele de politică alternative

b)Caracterul adecvat în comparaţie cu diferite instrumente de ajutor

7.2.3.3.Proporţionalitatea ajutorului

(180)În conformitate cu punctul 83 din Orientările din 2023, ajutoarele sunt considerate proporţionale în cazul în care cuantumul lor pe beneficiar se limitează la minimul necesar pentru realizarea activităţii care beneficiază de ajutor. În conformitate cu punctul 84 din Orientările din 2023, pentru ca ajutoarele să fie proporţionale, cuantumul ajutoarelor nu ar trebui să fie mai mare decât costurile eligibile, cu unele excepţii. În conformitate cu punctul 85 din Orientările din 2023, pentru a asigura predictibilitatea şi existenţa unor condiţii de concurenţă echitabile, Comisia aplică intensităţi maxime ale ajutoarelor.

(182)În conformitate cu punctul 87 din Orientările din 2023, intensitatea maximă a ajutorului şi cuantumul ajutorului trebuie calculate de autoritatea care acordă ajutorul atunci când acordă ajutorul. Costurile eligibile trebuie să fie însoţite de documente justificative care ar trebui să fie clare, precise şi actualizate. Pentru calcularea intensităţii ajutorului şi a costurilor eligibile, toate cifrele utilizate trebuie să fie cele cărora nu li s-a aplicat nicio deducere de impozite sau de alte taxe. TVA nu este eligibilă pentru ajutor, cu excepţia cazului în care nu este recuperabilă în temeiul legislaţiei naţionale privind TVA-ul.

7.2.3.4.Cumulul de ajutoare

(188)În conformitate cu punctul 104 din Orientările din 2023, ajutoarele cu costuri eligibile identificabile pot fi cumulate cu orice alt ajutor de stat, atât timp cât ajutoarele respective vizează costuri eligibile identificabile diferite. Ajutoarele cu costuri eligibile identificabile pot fi cumulate cu orice alt ajutor de stat, în legătură cu aceleaşi costuri eligibile, care se suprapun parţial sau integral, numai în cazul în care cumulul respectiv nu are drept rezultat depăşirea celei mai ridicate intensităţi a ajutorului sau a celui mai ridicat cuantum al ajutorului care se aplică tipului de ajutor respectiv în temeiul Orientărilor din 2023.

7.2.3.5.Transparenţă

(191)Autorităţile cehe au confirmat că vor fi îndeplinite condiţiile de transparenţă. Acestea s-au angajat să publice în modulul Comisiei Europene privind transparenţa textul integral al schemei şi temeiul juridic şi dispoziţiile de punere în aplicare a acesteia, identitatea autorităţii care acordă ajutoarele şi identitatea beneficiarilor care ar urma să primească ajutoare individuale care depăşesc 60 000 EUR (considerentul 37). Autorităţile cehe s-au angajat să modifice schema pentru a se conforma noilor norme, care au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023. În temeiul acestor norme, pragul pentru ajutoarele individuale care trebuie publicate a fost redus la 10 000 EUR. Pe baza angajamentului autorităţilor cehe de a lua măsurile adecvate, Comisia consideră că autorităţile cehe se asigură că vor fi respectate cerinţele de transparenţă legate de acordarea de ajutoare individuale, astfel cum se prevede la punctul 112 din Orientările din 2023.

7.2.3.6.Evitarea efectelor negative asupra concurenţei şi a schimburilor comerciale

(193)În conformitate cu punctul 117 din Orientările din 2023, Comisia identifică piaţa (pieţele) care este (sunt) afectată (afectate) de ajutor, luând în considerare informaţiile furnizate de statul membru cu privire la piaţa (pieţele) de produse în cauză, şi anume piaţa (pieţele) afectată (afectate) de schimbarea de comportament a beneficiarului ajutorului. În evaluarea efectelor negative ale măsurii de ajutor, în cadrul analizei sale privind denaturarea concurenţei, Comisia va acorda o atenţie specială impactului previzibil al ajutoarelor acordate în sectoarele agricol şi forestier şi în zonele rurale asupra concurenţei dintre întreprinderi pe piaţa (pieţele) de produse în cadrul căreia (cărora) se resimt efecte.

(194)În conformitate cu punctul 118 din Orientările din 2023, dacă ajutorul este bine orientat, proporţional şi limitat la costurile suplimentare nete, impactul negativ al ajutorului este atenuat şi riscul ca ajutorul să denatureze în mod nefavorabil concurenţa este mai redus. În plus, Comisia stabileşte intensităţile maxime sau cuantumurile ajutoarelor. Scopul este de a împiedica utilizarea ajutoarelor de stat pentru activităţi în care raportul dintre cuantumul ajutorului şi costurile eligibile este considerat ca fiind extrem de ridicat şi, în mod special, ca putând să aibă un efect de denaturare. În general, cu cât sunt mai însemnate efectele pozitive care pot fi generate de activitatea care beneficiază de ajutor şi cu cât este mai mare probabilitatea necesităţii ajutorului respectiv, cu atât este mai ridicat plafonul intensităţii ajutorului.

7.2.3.7.Condiţii specifice prevăzute în partea II din Orientările din 2023

(199)În conformitate cu punctul 404 din Orientările din 2023, ajutoarele nu trebuie să constituie o piedică în calea funcţionării pieţei interne a serviciilor de asigurare. În special, ajutoarele nu trebuie să se limiteze la asigurările oferite de o singură societate de asigurare sau de un singur grup de societăţi ori să fie acordate numai cu condiţia încheierii contractului de asigurare cu o societate stabilită în statul membru în cauză. Schema respectă aceste condiţii (considerentul 27).

(201)În conformitate cu punctul 406 din Orientările din 2023, costurile eligibile sunt costurile aferente primelor de asigurare împotriva pagubelor provocate de calamităţi naturale sau de evenimente extraordinare, de fenomene climatice nefavorabile care pot fi asimilate unei calamităţi naturale, de boli ale animalelor, de organisme dăunătoare plantelor şi de specii alogene invazive, de eliminarea şi de distrugerea animalelor moarte şi de pagubele provocate de animale protejate, astfel cum sunt specificate în secţiunile 1.2.1.1-1.2.1.5 din Orientările din 2023, precum şi de alte fenomene climatice nefavorabile sau de pagubele provocate de incidente de mediu.

(205)În conformitate cu punctul 411 din Orientările din 2023, intensitatea ajutorului nu trebuie să depăşească 70 % din costul primei de asigurare. În ceea ce priveşte ajutoarele pentru eliminarea şi distrugerea animalelor moarte, intensitatea ajutorului nu trebuie să depăşească 100 % din costul primei de asigurare în ceea ce priveşte primele de asigurare pentru eliminarea animalelor moarte şi 75 % din costul primei de asigurare în ceea ce priveşte primele de asigurare pentru distrugerea animalelor moarte respective.

7.2.3.8.Punerea în balanţă a efectelor pozitive şi negative ale ajutorului

(208)În conformitate cu punctul 136 din Orientările din 2023, în cadrul evaluării efectelor pozitive şi negative ale ajutoarelor, Comisia va ţine seama de impactul ajutoarelor asupra îndeplinirii obiectivelor generale şi specifice ale PAC prevăzute la articolele 5 şi 6 din Regulamentul (UE) 2021/2115, care vizează promovarea unui sector agricol inteligent, competitiv, rezilient şi diversificat, sprijinirea şi consolidarea protecţiei mediului, inclusiv a biodiversităţii, şi a acţiunilor climatice, precum şi contribuirea la îndeplinirea obiectivelor în materie de mediu şi climă ale Uniunii şi consolidarea structurii socioeconomice a zonelor rurale.

(209)În plus, în conformitate cu punctul 137 din Orientările din 2023, în principiu, având în vedere efectele sale pozitive asupra dezvoltării acestui sector, Comisia consideră că, în cazul în care un ajutor îndeplineşte condiţiile şi nu depăşeşte intensităţile maxime relevante ale ajutoarelor sau cuantumurile maxime ale ajutoarelor, prevăzute în secţiunile aplicabile din partea II din Orientările din 2023, efectele negative asupra concurenţei şi a schimburilor comerciale sunt limitate la minimum.

7.2.4.Concluzie cu privire la compatibilitatea schemei

7.3.Legalitatea ajutoarelor individuale

(214)În decizia sa de iniţiere a procedurii, Comisia a făcut trimitere la informaţiile de piaţă obţinute în cursul examinării preliminare a schemei, care au indicat că s-au acordat deja ajutoare unor întreprinderi mari pentru plata primelor de asigurare prin care se acopereau pagubele provocate culturilor şi animalelor de crescătorie de calamităţi naturale, de fenomene climatice nefavorabile şi de organisme dăunătoare plantelor sau, respectiv, de boli ale animalelor. Examinarea preliminară a arătat că, de fapt, autoritatea care acordă ajutoarele clasificase în mod eronat unii beneficiari drept IMM-uri la momentul acordării ajutoarelor (³⁴). În consecinţă, aceasta a acordat în mod eronat acestor societăţi ajutoare în cadrul schemei exceptate pe categorii SA.49594 (2017/XA), care se limita la IMM-uri.

7.3.1.În ceea ce priveşte interpretarea noţiunii de IMM-uri

(219)În observaţiile prezentate, autorităţile cehe au precizat că, în cadrul punerii în aplicare şi al verificării administrative ex post a schemei exceptate pe categorii, acestea nu au considerat ca fiind întreprinderi mari beneficiarii care au devenit întreprinderi mari în urma unei fuziuni sau a unei achiziţii care a avut loc cu mai puţin de doi ani înainte de data acordării ajutoarelor. Autorităţile cehe au considerat că astfel de beneficiari sunt IMM-uri pentru cele două perioade contabile consecutive care au urmat datei acordării ajutoarelor şi le-au acordat ajutoare în baza schemei exceptate pe categorii SA.49594 (2017/XA) (considerentele 100-110).

(222)În conformitate cu considerentul 39 din RECA, motivul care stă la baza scutirii IMM-urilor de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din TFUE este că "IMM-urile au un rol decisiv în crearea de locuri de muncă şi, la un nivel mai general, constituie un factor de stabilitate socială şi sunt motorul economiei. Cu toate acestea, dezvoltarea lor poate fi limitată de disfuncţionalităţile pieţei, care fac ca IMM-urile să fie afectate de deficienţe specifice. IMM-urile întâmpină adesea dificultăţi în obţinerea de capital sau de împrumuturi, din cauza reticenţei anumitor pieţe financiare în ceea ce priveşte asumarea de riscuri şi din cauza garanţiilor limitate pe care le pot oferi. Resursele lor limitate le pot restrânge, de asemenea, accesul la informaţii, în special în ceea ce priveşte noile tehnologii şi pieţele potenţiale. Prin urmare, pentru a facilita dezvoltarea activităţilor economice ale IMM-urilor, prezentul regulament ar trebui să excepteze de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat anumite categorii de ajutoare destinate IMM-urilor".

(223)Considerentul 40 din RECA explică faptul că definiţia IMM-urilor utilizată în sensul regulamentului respectiv se bazează pe definiţiile prevăzute în Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei (³⁶), pentru a se elimina diferenţele care ar putea genera denaturări ale concurenţei şi pentru a se facilita coordonarea dintre diferitele iniţiative naţionale şi ale Uniunii în ceea ce priveşte IMM-urile, precum şi din motive de claritate administrativă şi securitate juridică.

(225)În conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din anexa I la RECA, în cazul în care, la data închiderii conturilor, o întreprindere constată că, pe o bază anuală, a depăşit sau s-a situat sub plafoanele privind numărul de angajaţi sau plafoanele financiare prevăzute la articolul 2 din regulamentul respectiv, acest lucru nu va avea ca rezultat pierderea sau obţinerea statutului de întreprindere mijlocie sau mică sau de microîntreprindere, cu excepţia cazului în care plafoanele respective sunt depăşite pe parcursul a două perioade contabile consecutive.

(226)Instanţele Uniunii au confirmat în jurisprudenţa lor că definiţia unui IMM trebuie interpretată în mod strict, întrucât avantajele oferite de statutul de IMM constituie, cel mai adesea (în special în domeniul ajutoarelor de stat), excepţii de la regulile generale (³⁷). Este necesar să se elimine din această calificare a IMM-urilor grupurile de întreprinderi a căror putere economică o poate depăşi pe cea a IMM-urilor veritabile, chiar dacă îndeplinesc în mod formal criteriile prevăzute în definiţia IMM-urilor (³⁸). Potrivit jurisprudenţei, de asemenea, trebuie să se asigure că definiţia IMM-urilor nu este eludată prin mijloace pur formale (³⁹).

(227)Instanţele Uniunii au confirmat, de asemenea, că numai întreprinderile care sunt afectate de deficienţe specifice ale IMM-urilor ar trebui să aibă dreptul la avantajele care decurg din acest statut (⁴⁰). Ca atare, Comisia consideră că, în cazul în care o întreprindere nu este afectată de deficienţele specifice ale IMM-urilor, o astfel de entitate nu ar trebui să fie recunoscută ca IMM.

(228)La punctul 91 din hotărârea sa în cauza T-745/17, la care autorităţile cehe au făcut referire în observaţiile lor (considerentul 110), Tribunalul a constatat, în esenţă, că Comisia ar fi trebuit să aibă îndoieli cu privire la posibilitatea ca o întreprindere care se situează sub pragurile pentru IMM-uri prevăzute la articolul 2 din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 651/2014 să fie considerată IMM la momentul acordării ajutorului, în pofida faptului că a fost asociată cu o întreprindere mare în cursul celor două perioade contabile anterioare.

(229)Situaţia din prezenta cauză este inversă celei din cauza T-745/17. La momentul acordării ajutoarelor individuale, beneficiarii depăşeau pragurile pentru IMM-uri prevăzute la articolul 2 din anexa I la RECA. Pragurile pentru IMM-uri au fost depăşite ca urmare a unei modificări de durată a structurii acţionariatului, care a avut loc în cursul perioadei contabile anterioare celei în care s-au acordat ajutoarele individuale. Interpretarea articolului 4 alineatul (2) din anexa I la RECA prezentată de autorităţile cehe, în sensul că beneficiarii respectivi ar trebui să îşi păstreze statutul de IMM timp de doi ani de la data modificării structurii acţionariatului lor, ar fi contrară spiritului articolului 4 alineatul (2), care urmăreşte să garanteze că numai întreprinderile care sunt afectate de deficienţele specifice IMM-urilor au dreptul la avantajele care decurg din acest statut.

(230)Ar fi contrar principiului effet utile să se ofere o astfel de flexibilitate întreprinderilor care depăşesc în mod durabil pragurile pentru IMM-uri ca urmare a unei schimbări a acţionariatului. Scopul flexibilităţii prevăzute la articolul 4 alineatul (2) din anexa I la RECA a fost de a garanta că întreprinderile care înregistrează o creştere şi depăşesc temporar plafoanele prevăzute la articolul 2 din anexa respectivă îşi pot păstra statutul de IMM. Astfel, acesta urmăreşte să asigure securitatea juridică pentru IMM-urile care îşi desfăşoară activitatea pe pieţe extrem de volatile. Cu toate acestea, modificarea acţionariatului unei societăţi ca urmare a unei fuziuni sau a unei achiziţii introduce o modificare structurală care nu este supusă volatilităţii unei pieţe sau creşterii economice.

(232)Principiul de bază al interpretării Comisiei a constat în necesitatea de a garanta că numai întreprinderile care sunt afectate de deficienţele specifice IMM-urilor au dreptul la avantajele care decurg din acest statut şi că măsurile destinate IMM-urilor aduc beneficii reale întreprinderilor a căror dimensiune reprezintă un handicap, iar nu celor care aparţin unui grup mare şi care, prin urmare, au acces la fonduri şi asistenţă care nu sunt disponibile concurenţilor de dimensiuni egale, dar care nu aparţin unui grup mare.

(234)Prin urmare, Comisia nu este de acord cu interpretarea autorităţilor cehe potrivit căreia perioada de graţie de doi ani se aplică, în general, tuturor cazurilor în care plafoanele pentru IMM-uri sunt depăşite, indiferent de motivul care stă la baza acestei situaţii. O întreprindere nu continuă să fie un IMM şi nu se confruntă cu aceleaşi probleme (accesul la resurse, tehnologie etc.) atunci când, ca urmare a unei fuziuni sau a unei achiziţii, devine parte a unei întreprinderi mari şi, prin urmare, depăşeşte pragurile pentru IMM-uri în mod durabil.

(235)De asemenea, Comisia nu este de acord cu punctul de vedere al autorităţilor cehe potrivit căruia jurisprudenţa menţionată în considerentul 59 din decizia de iniţiere a procedurii trebuie să se limiteze la articolul 3 din anexa I la RECA (considerentul 107). Deşi este posibil ca această jurisprudenţă să fi fost emisă în mod specific în legătură cu aşa-numitele întreprinderi asociate, în opinia Comisiei, acest lucru nu modifică sau limitează relevanţa generală a principiului effet utile. Prin urmare, Comisia consideră că trebuie să se interpreteze că aceasta reglementează în general punerea în aplicare a definiţiei IMM-urilor, în special având în vedere faptul că instanţele Uniunii au încurajat, în hotărârile lor, aplicarea "spiritului" definiţiei IMM-urilor (de exemplu "[...] pentru a se asigura că numai întreprinderile care au într-adevăr nevoie de avantajele care decurg pentru IMM-uri din diferitele norme sau măsuri în favoarea lor beneficiază efectiv de acestea" (⁴¹)).

(237)În acest sens, Comisia reaminteşte că, în conformitate cu jurisprudenţa instanţelor Uniunii, orice text juridic ar trebui interpretat în conformitate cu formularea sa (interpretarea literală), dar şi ţinând seama în mod corespunzător de intenţia legiuitorului atunci când adoptă textul. Comisia a explicat (⁴²) că obiectivul definiţiei IMM-urilor este de a se asigura că măsurile de sprijin sunt acordate numai acelor întreprinderi care au cu adevărat nevoie de ele. Întrucât definiţia IMM-urilor se aplică în toate politicile, programele şi măsurile pe care Comisia le dezvoltă şi le derulează pentru IMM-uri, este important să se identifice care întreprinderi sunt cu adevărat IMM-uri, deoarece acestea au nevoie de asistenţă pe care alte întreprinderi nu o necesită. În comparaţie cu alte întreprinderi, IMM-urile se confruntă cu un set unic de probleme, astfel cum s-a explicat deja în considerentul 222 şi care justifică un tratament specific.

(239)Astfel, în cazul în care o întreprindere şi-a schimbat structura sau acţionariatul în mod durabil în urma unei fuziuni sau a unei achiziţii şi funcţionează sub controlul [în sensul articolului 3 alineatul (3) din anexa I la RECA] unei "întreprinderi mari" (⁴³) la momentul acordării ajutoarelor, o astfel de întreprindere trebuie să fie considerată ea însăşi o întreprindere mare (⁴⁴).

7.3.2.Ajutoarele individuale

(245)În consecinţă, ajutoarele individuale menţionate în considerentul 3 nu au fost acordate în baza unei scheme de ajutoare şi, prin urmare, constituie "ajutoare individuale" în sensul articolului 1 litera (e) din Regulamentul (UE) 2015/1589 al Consiliului (⁴⁵).

(246)Procedura oficială de investigare a arătat, de asemenea, că, dintre societăţile enumerate în considerentul 97 de mai sus, societăţii ZEV Saratice, a.s. ("ZEV Saratice") i s-a acordat un ajutor individual (⁴⁶) la 17 ianuarie 2018. La data acordării ajutorului, ZEV Saratice trebuia considerată o întreprindere mare, astfel cum se explică mai jos.

(247)Din informaţiile prezentate de autorităţile cehe reiese că, la 10 februarie 2017, LUKROM, spol. s.r.o. ("LUKROM") a devenit acţionarul majoritar al ZEV Saratice, deţinând 62,52 % din acţiunile sale. Această cotă a crescut şi mai mult până la sfârşitul anului 2017, prin achiziţii treptate de acţiuni, ajungând la 70,2 %. Potrivit autorităţilor cehe, ca urmare a deţinerii majoritare a acţiunilor, începând cu 10 februarie 2017, societăţile ZEV Saratice şi LUKROM au devenit întreprinderi asociate în sensul articolului 3 alineatul (3) litera (a) din anexa I la RECA.

(254)Astfel cum s-a arătat la punctul 94 din această hotărâre, atât autorităţile naţionale, cât şi Comisia trebuie să stabilească în mod precis exerciţiul contabil aprobat şi anul pertinente în vederea unui calcul comun al datelor respective, în sensul articolului 2 alineatul (1) din anexa I la RGECA coroborat cu articolul 3 alineatul (3) şi cu articolul 4 alineatul (2) din această anexă, şi să precizeze societatea sau societăţile care trebuie luate în considerare în acest scop.

(256)În aplicarea acestei hotărâri în situaţia de faţă, Comisia evaluează împreună datele ZEV Saratice şi LUKROM. Un astfel de calcul comun ţine seama de spiritul articolului 4 alineatul (2) din anexa I la RECA, astfel cum a subliniat Tribunalul la punctul 94 din hotărârea în cauza T-745/17. În caz contrar, definiţia IMM-urilor ar fi eludată pe baza unor mijloace pur formale. Într-adevăr, în cazul în care analiza noţiunii de IMM ar fi efectuată cu doi ani înainte de modificarea structurii societăţii separat pentru fiecare dintre părţile la tranzacţie, concluzia ar fi întotdeauna o extindere a noţiunii de IMM, ceea ce ar contraveni necesităţii de a interpreta articolul 4 alineatul (2) din anexa I la RECA în mod strict (considerentul 230) şi în conformitate cu spiritul acestuia.

7.3.3.Caracterul ilegal al ajutoarelor individuale

7.4.1.Orientările aplicabile

7.4.2.Articolul 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE şi orientările aplicabile

(268)Comisia evaluează dacă aceste două condiţii sunt îndeplinite în lumina orientărilor aplicabile, şi anume Orientările din 2014. Mai precis, în acest caz, se aplică partea I capitolul 3 [Evaluarea compatibilităţii în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE], astfel cum a fost interpretat prin hotărârea Curţii în cauza C-594/18 P (⁵²) şi partea II secţiunea 1.2.1.6 (Ajutoarele pentru plata primelor de asigurare).

7.4.3.1.Identificarea activităţii economice

(271)În conformitate cu punctul 46 din Orientările din 2014, Comisia consideră că măsurile, puse în aplicare în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁵³) şi în conformitate cu acesta şi cu actele sale de punere în aplicare şi delegate sau ca finanţare naţională suplimentară în cadrul unui program de dezvoltare rurală, sunt per se în concordanţă cu obiectivele dezvoltării rurale şi contribuie la acestea.

7.4.3.2.Lipsa efectului stimulativ

(274)În conformitate cu punctul 66 din Orientările din 2014, ajutoarele au un efect stimulativ în cazul în care schimbă comportamentul întreprinderilor astfel încât acestea se implică într-o activitate suplimentară care contribuie la dezvoltarea sectorului, activitate pe care, în mod normal, nu ar fi iniţiat-o în absenţa ajutorului sau pe care ar fi desfăşurat-o într-un mod limitat sau diferit. Ajutoarele nu trebuie să subvenţioneze costurile unei activităţi pe care o întreprindere le-ar fi suportat în orice caz şi nu trebuie să compenseze riscul comercial normal al unei activităţi economice.

(275)În conformitate cu punctul 67 din Orientările din 2014, măsurile unilaterale de ajutor de stat care vizează numai îmbunătăţirea situaţiei financiare a întreprinderilor, dar care nu contribuie în niciun fel la dezvoltarea sectorului, în special ajutoarele acordate exclusiv pe baza preţului, a cantităţii, a unităţii de producţie sau a unităţii de factori de producţie, sunt considerate ajutoare pentru funcţionare care sunt incompatibile cu piaţa internă. În plus, prin însăşi natura sa, este, de asemenea, probabil ca un astfel de ajutor să interfereze cu mecanismele care reglementează organizarea pieţei interne.

(277)În conformitate cu punctul 70 din Orientările din 2014, Comisia consideră că ajutorul nu reprezintă un stimulent pentru beneficiar în cazul în care lucrul la proiectul sau activitatea relevantă a început deja înainte de depunerea cererii de ajutor de către beneficiar la autorităţile naţionale. În conformitate cu punctul 35 subpunctul 25 din Orientările din 2014, "începerea proiectului sau a activităţii" înseamnă, în funcţie de care are loc mai întâi, fie începerea activităţilor sau a lucrărilor de construcţie privind investiţia, fie primul angajament cu caracter juridic obligatoriu de a comanda echipamente sau de a contracta servicii, fie orice alt angajament prin care proiectul sau activitatea devine ireversibil(ă).

(279)În plus, în conformitate cu punctul 72 din orientări, întreprinderile mari trebuie să descrie în cerere ce s-ar fi întâmplat în absenţa ajutorului, situaţie care este descrisă ca fiind scenariul contrafactual, proiectul sau activitatea alternativă şi trebuie să prezinte documente justificative în sprijinul scenariului descris în cerere. În conformitate cu punctul 73 din orientări, atunci când primeşte o cerere, autoritatea care acordă ajutorul trebuie să verifice credibilitatea scenariului contrafactual şi să confirme că ajutorul are efectul stimulativ necesar. Un scenariu contrafactual este credibil dacă este unul real şi se raportează la factorii de decizie valabili la data luării de către beneficiar a deciziei cu privire la proiectul sau activitatea în cauză.

(282)În observaţiile lor cu privire la decizia de iniţiere a procedurii, autorităţile cehe au contestat interpretarea dată de Comisie articolului 4 alineatul (2) din anexa I la RECA şi au susţinut că nu s-a acordat niciun ajutor beneficiarilor care nu s-ar califica drept IMM-uri în conformitate cu definiţia prevăzută în anexa I la RECA (⁵⁴) (considerentele 99-110).

7.4.4.Concluzie cu privire la compatibilitatea ajutoarelor individuale cu piaţa internă

8.RECUPERARE

(289)În conformitate cu articolul 108 alineatul (2) din TFUE şi cu jurisprudenţa constantă a instanţelor Uniunii, atunci când a constatat că un ajutor este incompatibil cu piaţa internă, Comisia are competenţa de a hotărî dacă statul membru în cauză trebuie să anuleze sau să modifice ajutorul (⁵⁶). De asemenea, instanţele Uniunii au statuat în mod consecvent că obligaţia unui stat membru de a anula ajutorul considerat de Comisie ca fiind incompatibil cu piaţa internă are rolul de a restabili situaţia existentă anterior (⁵⁷).

(292)Prin urmare, Cehia este obligată să recupereze ajutoarele ilegale şi incompatibile (considerentul 261) de la ZEV Saratice, a.s. şi de la toţi ceilalţi beneficiari care erau întreprinderi mari la momentul acordării unor astfel de ajutoare individuale, cu excepţia cazului în care acestea îndeplineau toate condiţiile prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1408/2013 al Comisiei (⁵⁹) sau aplicarea unui principiu general al dreptului UE susţinut în cursul procedurii oficiale de investigare. Recuperarea trebuie să acopere perioada de la data la care ajutorul a fost pus la dispoziţia beneficiarului până la recuperarea sa efectivă. Suma care urmează să fie recuperată este purtătoare de dobândă până la recuperarea efectivă,

Nou Decizia 2433/29-iul-2025 privind schema de ajutoare SA.51501 (2021/C) (ex 2019/NN) (ex 2018/N) pusă în aplicare de Cehia în favoarea întreprinderilor mari care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei agricole primare

Jurnalul Oficial seria L