Decizia 2254/27-oct-2025 privind orientările pentru politicile de ocupare a forţei de muncă ale statelor membre

(1)În temeiul articolului 145 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), statele membre şi Uniunea depun eforturi în vederea elaborării unei strategii coordonate pentru ocuparea forţei de muncă, în special pentru promovarea unei forţe de muncă competente, calificate şi adaptabile şi a unor pieţe ale muncii incluzive, reziliente, orientate spre viitor şi capabile să reacţioneze la evoluţia economiei, în vederea realizării obiectivelor de creştere economică echilibrată, ocupare deplină a forţei de muncă, progres social şi un nivel înalt de protecţie, precum şi îmbunătăţirea calităţii mediului, astfel cum se prevede la articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE). În conformitate cu articolul 146 alineatul (2) din TFUE, statele membre consideră promovarea ocupării forţei de muncă drept o chestiune de interes comun şi îşi coordonează acţiunile întreprinse în acest sens în cadrul Consiliului.

(2)În temeiul articolului 3 din TUE, Uniunea combate excluziunea socială şi discriminările şi promovează justiţia socială şi protecţia socială, precum şi egalitatea între femei şi bărbaţi, solidaritatea între generaţii şi protecţia drepturilor copilului. În temeiul articolului 9 din TFUE, în definirea şi punerea în aplicare a politicilor şi acţiunilor sale, Uniunea ţine seama de cerinţele privind promovarea unui nivel ridicat al ocupării forţei de muncă, garantarea unei protecţii sociale corespunzătoare, combaterea excluziunii sociale şi de cerinţele privind un nivel ridicat de educaţie, de formare profesională şi de protecţie a sănătăţii umane.

(3)Uniunea a elaborat şi a pus în aplicare instrumente de coordonare pentru politicile economice şi de ocupare a forţei de muncă. Ca parte a instrumentelor respective, orientările pentru politicile de ocupare a forţei de muncă ale statelor membre (denumite în continuare "orientările pentru ocuparea forţei de muncă") prevăzute în anexa la Decizia (UE) 2024/3134 a Consiliului (⁴), împreună cu orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre şi ale Uniunii, prevăzute în Recomandarea (UE) 2015/1184 a Consiliului (⁵), formează orientările integrate. Orientările pentru ocuparea forţei de muncă urmează să ghideze punerea în aplicare a politicilor în statele membre şi în Uniune, reflectând interdependenţa dintre statele membre. Setul de politici şi de reforme coordonate ale Uniunii şi naţionale rezultat constituie un mix global adecvat şi sustenabil de politici economice, de ocupare a forţei de muncă şi sociale, care ar trebui să aibă efecte colaterale pozitive pentru pieţele muncii şi pentru societate în general, să consolideze rezilienţa economică şi socială şi să răspundă în mod eficace la provocările pe termen mediu şi lung, printre care nevoia de a consolida competitivitatea, incertitudinea legată de politicile comerciale globale, precum şi efectele războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi contextul geopolitic general.

(4)Pentru a accelera progresul economic şi social şi convergenţa ascendentă, pentru a sprijini tranziţia verde şi tranziţia digitală, pentru a consolida baza industrială, productivitatea şi competitivitatea Uniunii, pentru a face faţă provocărilor demografice şi pentru a crea pieţe ale muncii incluzive şi reziliente în Uniune, statele membre ar trebui să abordeze deficitul de forţă de muncă şi de competenţe şi să promoveze locuri de muncă de calitate, precum şi o educaţie şi o formare de calitate şi favorabile incluziunii pentru toţi, în conformitate cu Comunicarea Comisiei din 5 martie 2025 intitulată "Uniunea competenţelor", cu un accent deosebit pe îmbunătăţirea competenţelor de bază, pornind de la Planul de acţiune privind competenţele de bază, precum şi a competenţelor relevante pentru piaţa muncii, inclusiv a competenţelor digitale şi verzi, în special în rândul studenţilor şi al adulţilor defavorizaţi. Statele membre ar trebui, de asemenea, să stimuleze educaţia şi formarea în ştiinţe, tehnologie, inginerie şi matematică (STEM), în conformitate cu Planul strategic pentru educaţia în domeniul STEM, să consolideze educaţia şi formarea profesională orientată spre viitor, în special prin atragerea femeilor şi a fetelor către STEM, şi perfecţionarea şi recalificarea pe tot parcursul vieţii, să depună eforturi pentru crearea unor sisteme de educaţie favorabile incluziunii, precum şi să asigure politici active eficace în domeniul pieţei forţei de muncă şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi a oportunităţilor de carieră, respectând în acelaşi timp rolul şi autonomia partenerilor sociali. Astfel cum se precizează în Recomandarea Consiliului din 16 iunie 2022 (⁶), integrarea sistematică a dimensiunii educaţiei şi formării în alte politici legate de tranziţia verde având drept perspectivă tot parcursul vieţii poate sprijini punerea în aplicare a acestor politici. Consolidarea aspectelor respective este deosebit de relevantă pentru regiunile mai puţin dezvoltate, îndepărtate şi ultraperiferice ale Uniunii, care se confruntă cu nevoi mai stringente. Deficitele pot fi soluţionate mai bine prin îmbunătăţirea mobilităţii echitabile a lucrătorilor şi a cursanţilor în interiorul Uniunii şi prin atragerea şi păstrarea talentelor din afara Uniunii. În plus, legăturile dintre sistemele de educaţie şi formare şi piaţa muncii ar trebui să fie consolidate, iar aptitudinile, cunoştinţele şi competenţele dobândite prin învăţare non-formală şi informală ar trebui să fie validate şi recunoscute.

(5)Orientările pentru ocuparea forţei de muncă sunt conforme cu noul cadru de guvernanţă economică al Uniunii, care a intrat în vigoare la 30 aprilie 2024 (⁷) şi cu legislaţia existentă a Uniunii şi cu diversele iniţiative ale Uniunii, inclusiv Recomandările Consiliului din 14 iunie 2021 (⁸), din 29 noiembrie 2021 (⁹), din 5 aprilie 2022 (¹⁰), din 16 iunie 2022 (¹¹), din 28 noiembrie 2022 (¹²), din 8 decembrie 2022 (¹³), din 30 ianuarie 2023 (¹⁴), din 12 iunie 2023 (¹⁵) şi din 27 noiembrie 2023 (¹⁶), cu Recomandarea (UE) 2021/402 a Comisiei (¹⁷), cu Rezoluţia Consiliului din 26 februarie 2021 (¹⁸), cu Comunicarea Comisiei din 9 decembrie 2021 privind construirea unei economii în serviciul cetăţenilor: un plan de acţiune pentru economia socială, cu Comunicarea Comisiei din 30 septembrie 2020 privind Planul de acţiune pentru educaţia digitală 2021-2027, cu Comunicarea Comisiei din 3 martie 2021 privind o Uniune a egalităţii: Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030, cu Comunicarea Comisiei din 7 septembrie 2022 privind Strategia europeană privind serviciile de îngrijire, cu Comunicarea Comisiei din 1 februarie 2023 privind un Plan industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete, cu Comunicarea Comisiei din 25 ianuarie 2023 privind consolidarea dialogului social în Uniunea Europeană, cu Comunicarea Comisiei din 11 octombrie 2023 privind schimbările demografice din Europa: un set de instrumente pentru acţiune, cu Comunicarea Comisiei din 28 septembrie 2022 privind o mai bună evaluare a impactului distributiv al politicilor statelor membre, cu Comunicarea Comisiei din 20 martie 2024 privind deficitul de forţă de muncă şi de competenţe în UE: un plan de acţiune, cu Comunicarea Comisiei din 5 martie 2025 privind Uniunea competenţelor, cu Deciziile (UE) 2021/2316 (¹⁹) şi (UE) 2023/936 (²⁰) ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi cu Directivele (UE) 2022/2041 (²¹), (UE) 2022/2381 (²²), (UE) 2023/970 (²³) şi (UE) 2024/2831 (²⁴) ale Parlamentului European şi ale Consiliului.

(¹¹)Recomandarea Consiliului din 16 iunie 2022 privind învăţarea pentru tranziţia verde şi dezvoltarea durabilă (JO C 243, 27.6.2022, p. 1), Recomandarea Consiliului din 16 iunie 2022 privind o abordare europeană a microcertificatelor pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii şi capacitatea de inserţie profesională (JO C 243, 27.6.2022, p. 10), Recomandarea Consiliului din 16 iunie 2022 privind conturile personale de învăţare (JO C 243, 27.6.2022, p. 26) şi Recomandarea Consiliului din 16 iunie 2022 privind asigurarea unei tranziţii echitabile către neutralitatea climatică (JO C 243, 27.6.2022, p. 35).

(6)Semestrul european reuneşte diferite instrumente într-un cadru global pentru o coordonare şi o supraveghere multilaterale integrate ale politicilor economice şi de ocupare a forţei de muncă din cadrul Uniunii. Semestrul european este un instrument-cheie pentru realizarea priorităţilor definite în Busola pentru competitivitate, care oferă un cadru pentru stimularea competitivităţii prin eliminarea decalajului în materie de inovare, decarbonizarea economiei Uniunii, reducerea dependenţelor excesive şi creşterea securităţii şi care stabileşte factori determinanţi orizontali care includ competenţe, locuri de muncă de calitate şi echitate socială. Semestrul european integrează principiile Pilonului european al drepturilor sociale proclamat de Parlamentul European, Consiliu şi Comisie în noiembrie 2017 (²⁵) (denumit în continuare "Pilonul european al drepturilor sociale") şi ale instrumentului de monitorizare a acestuia, tabloul de bord social, permiţând totodată o analiză a riscurilor şi a provocărilor la adresa convergenţei sociale ascendente în Uniune, şi prevede un angajament puternic cu partenerii sociali, societatea civilă şi alte părţi interesate. Totodată, semestrul european sprijină realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă stabilite de Organizaţia Naţiunilor Unite. Politicile economice, sociale şi de ocupare a forţei de muncă ale Uniunii şi ale statelor membre ar trebui să fie însoţite de tranziţia echitabilă a Uniunii către o economie neutră în ceea ce priveşte impactul asupra climei, durabilă din perspectiva mediului şi digitală, îmbunătăţind totodată competitivitatea şi productivitatea, asigurând condiţii de muncă adecvate, încurajând inovarea, promovând democraţia la locul de muncă, dialogul social, justiţia socială, egalitatea de şanse şi convergenţa socioeconomică ascendentă, combătând inegalităţile şi disparităţile regionale şi luptând împotriva sărăciei şi excluderii sociale.

(7)Schimbările climatice şi alte provocări legate de mediu, necesitatea de a asigura o tranziţie verde echitabilă, independenţa energetică, o competitivitate sporită a industriilor "zero net" şi suveranitatea tehnologică, nevoia de a spori cheltuielile cu apărarea şi de a asigura autonomia strategică deschisă a Europei, precum şi schimbările demografice şi evoluţia digitalizării, inclusiv a inteligenţei artificiale, gestionarea algoritmică, economia platformelor şi telemunca transformă profund economiile şi societăţile din Uniune. Uniunea şi statele sale membre ar trebui să colaboreze pentru a aborda în mod eficace şi proactiv astfel de evoluţii structurale şi a adapta sistemele existente în funcţie de necesităţi, recunoscând interdependenţa strânsă a economiilor şi a pieţelor muncii ale statelor membre şi a politicilor conexe. Aspectele menţionate necesită măsuri de politică coordonate, ambiţioase şi eficace, atât la nivelul Uniunii, cât şi la nivel naţional, recunoscând în acelaşi timp rolul partenerilor sociali, în conformitate cu TFUE şi cu dispoziţiile din dreptul Uniunii privind guvernanţa economică, ţinând seama de Pilonul european al drepturilor sociale. Astfel de măsuri de politică ar trebui să cuprindă un stimulent pentru investiţii sustenabile în toate regiunile Uniunii, un angajament reînnoit privind reforme şi investiţii eşalonate în mod corespunzător care să îmbunătăţească creşterea economică durabilă şi favorabilă incluziunii, competenţele, promovarea locurilor de muncă de calitate, productivitatea, competitivitatea, condiţiile de muncă echitabile, coeziunea socială şi teritorială, convergenţa socioeconomică ascendentă, rezilienţa şi exercitarea responsabilităţii fiscale. Ar trebui să se acorde sprijin prin programele de finanţare existente ale Uniunii, în special prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă instituit prin Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului (²⁶) şi din fondurile politicii de coeziune, inclusiv Fondul social european Plus instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1057 al Parlamentului European şi al Consiliului (²⁷) şi Fondul european de dezvoltare regională reglementat prin Regulamentul (UE) 2021/1058 al Parlamentului European şi al Consiliului (²⁸), precum şi în cadrul Fondului social pentru climă instituit prin Regulamentul (UE) 2023/955 al Parlamentului European şi al Consiliului (²⁹) şi al Fondului pentru o tranziţie justă instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1056 al Parlamentului European şi al Consiliului (³⁰). Măsurile de politică ar trebui să combine măsuri legate de cerere cu măsuri legate de ofertă, ţinându-se seama, în acelaşi timp, de impactul economic, asupra mediului, asupra ocupării forţei de muncă şi social al acestora.

(8)Pilonul european al drepturilor sociale stabileşte douăzeci de principii şi drepturi care au scopul de a sprijini existenţa unor pieţe ale muncii şi a unor sisteme de protecţie socială funcţionale şi echitabile şi care sunt structurate în jurul a trei categorii: egalitate de şanse şi acces la piaţa muncii, condiţii de muncă echitabile, protecţie socială şi incluziune socială. Principiile şi drepturile respective ghidează direcţia strategică a Uniunii, asigurând faptul că tranziţiile către neutralitatea climatică, durabilitatea mediului şi digitalizare şi impactul schimbărilor demografice sunt echitabile şi juste din punct de vedere social şi menţin coeziunea teritorială. Pilonul european al drepturilor sociale, alături de tabloul de bord social care îl însoţeşte, constituie orientări pentru monitorizarea rezultatelor statelor membre în materie de ocupare a forţei de muncă, competenţe şi politici sociale, inclusiv în ceea ce priveşte convergenţa socială ascendentă în Uniune, în cadrul semestrului european, pentru stimularea reformelor şi a investiţiilor la nivel naţional, regional şi local şi pentru reconcilierea aspectelor sociale şi de piaţă în economia modernă de astăzi, inclusiv prin promovarea economiei sociale. La 4 martie 2021, Comisia a emis un plan de acţiune pentru punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale (denumit în continuare "planul de acţiune"), care include obiective principale ale Uniunii, ambiţioase, dar realiste, pentru 2030, privind ocuparea forţei de muncă (cel puţin 78 % din populaţia cu vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă), privind competenţele (cel puţin 60 % din totalul adulţilor ar trebui să participe la activităţi de formare profesională în fiecare an) şi privind reducerea sărăciei (minimum 15 milioane de persoane ar trebui să fie mai puţin expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, inclusiv cinci milioane de copii) (denumite în continuare "obiectivele principale ale Uniunii pentru 2030") şi obiective secundare complementare, precum şi un tablou de bord social revizuit.

(9)După cum au recunoscut şefii de stat sau de guvern cu ocazia Summitului social de la Porto care a avut loc la 8 mai 2021 (denumit în continuare "Summitul social de la Porto"), punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale va consolida eforturile Uniunii către o tranziţie digitală, verde şi echitabilă şi va contribui la realizarea unei convergenţe socioconomice ascendente şi la abordarea provocărilor demografice. Şefii de stat sau de guvern au subliniat că dimensiunea socială, dialogul social şi implicarea activă a partenerilor sociali se află în centrul unei economii sociale de piaţă cu grad ridicat de competitivitate şi au salutat noile obiective principale ale Uniunii. Astfel cum s-a stabilit în Agenda strategică a Consiliului European 2019-2024, ei şi-au afirmat hotărârea de a consolida în continuare punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale la nivelul Uniunii şi la nivel naţional, ţinând seama în mod corespunzător de competenţele relevante în fiecare caz şi de principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii. În cele din urmă, ei au subliniat importanţa urmăririi îndeaproape, inclusiv la cel mai înalt nivel, a progreselor înregistrate în ceea ce priveşte punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale şi a obiectivelor principale ale Uniunii pentru 2030.

(10)Obiectivele principale ale Uniunii pentru 2030 au fost salutate de şefii de stat sau de guvern la Summitul social de la Porto şi de Consiliul European în iunie 2021. Ele vor contribui, împreună cu tabloul de bord social, la monitorizarea progreselor înregistrate în direcţia punerii în aplicare a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale ca parte a cadrului de coordonare a politicilor în contextul semestrului european. În plus, în cadrul Summitului social de la Porto, statele membre au fost invitate să stabilească obiective naţionale ambiţioase care, ţinând seama în mod corespunzător de poziţia iniţială a fiecărui stat membru, ar trebui să constituie o contribuţie adecvată la realizarea obiectivelor principale ale Uniunii pentru 2030. Punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale şi progresele înregistrate în îndeplinirea obiectivelor principale ale Uniunii şi a obiectivelor naţionale pentru 2030 sunt monitorizate în Raportul comun privind ocuparea forţei de muncă adoptat de Consiliu în martie 2025 (denumit în continuare "Raportul comun privind ocuparea forţei de muncă pentru 2025") şi sunt integrate în instrumentele de monitorizare pentru semestrul european. De la ediţia din 2024 (³¹), Raportul comun privind ocuparea forţei de muncă include o "analiză pe ţări din prima etapă" cu privire la riscurile potenţiale la adresa convergenţei sociale ascendente, în conformitate cu cadrul de convergenţă socială. Această analiză identifică statele membre care se confruntă cu riscuri potenţiale ce urmează să fie examinate în cadrul unei "analize din a doua etapă" mai aprofundate. În Raportul comun privind ocuparea forţei de muncă pentru 2025 au fost identificate iniţial 10 state membre, iar concluzia analizei aprofundate a indicat că, în general, nu se confirmă provocările pentru toate dintre ele.

(³¹)În cadrul reuniunii Consiliului (formaţiunea EPSCO) din iunie 2023 au avut loc discuţii privind un cadru de convergenţă socială, cu contribuţii sub formă de mesaje-cheie din partea EMCO şi CPS, pe baza lucrărilor desfăşurate de grupul de lucru comun EMCO-CPS din octombrie 2022 până în mai 2023. Raportul comun privind ocuparea forţei de muncă pentru 2024 conţinea, pentru prima dată, sub formă de proiect-pilot, o analiză pe ţări din prima etapă cu privire la riscurile potenţiale la adresa convergenţei sociale ascendente.

(11)În urma invadării Ucrainei de către Rusia, în concluziile sale din 24 februarie 2022 Consiliul European a condamnat acţiunile Rusiei, care încearcă să submineze securitatea şi stabilitatea europeană şi mondială, şi şi-a exprimat solidaritatea cu poporul ucrainean, subliniind încălcarea de către Rusia a dreptului internaţional şi a principiilor Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite. În contextul actual, protecţia temporară, acordată prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului (³²) şi prelungită prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2024/1836 a Consiliului (³³), oferă asistenţă în Uniune persoanelor strămutate din Ucraina şi le permite să beneficieze de drepturi minime în întreaga Uniune, care le asigură un nivel adecvat de protecţie. Participând la pieţele muncii din Uniune, persoanele strămutate din Ucraina pot contribui în continuare la consolidarea economiei Uniunii şi îşi pot ajuta ţara şi concetăţenii. În viitor, experienţa şi competenţele dobândite pot contribui la reconstrucţia Ucrainei. În ceea ce-i priveşte pe copiii şi adolescenţii neînsoţiţi, protecţia temporară le conferă dreptul la tutelă legală şi acces la educaţie şi îngrijire. Statele membre ar trebui să-i implice în continuare pe partenerii sociali în conceperea, punerea în aplicare şi evaluarea măsurilor de politică menite să abordeze problemele în materie de ocupare a forţei de muncă şi de competenţe, inclusiv recunoaşterea calificărilor persoanelor strămutate din Ucraina. Partenerii sociali joacă un rol esenţial în atenuarea efectelor războiului în ceea ce priveşte menţinerea ocupării forţei de muncă şi producţia.

(12)Reformele pieţei muncii, inclusiv mecanismele de stabilire a salariilor la nivel naţional, ar trebui să ţină seama de practicile naţionale de dialog social şi de negociere colectivă, precum şi autonomia partenerilor sociali, în vederea asigurării unor salarii echitabile care să permită un nivel de trai decent, inclusiv la pensie, o creştere durabilă şi o convergenţă socioeconomică ascendentă. Astfel de reforme ar trebui să permită o analiză amplă a factorilor socioeconomici, inclusiv a îmbunătăţirilor în ceea ce priveşte sustenabilitatea, competitivitatea, inovarea, promovarea locurilor de muncă de calitate, condiţiile de muncă echitabile, democraţia la locul de muncă, egalitatea de gen, prevenirea şi reducerea sărăciei persoanelor încadrate în muncă, educaţia de calitate, formarea şi competenţele, sănătatea publică, protecţia şi incluziunea socială, schimbările demografice şi promovarea pensiilor suplimentare, precum şi veniturile reale. Importanţa dialogului social în abordarea provocărilor de pe piaţa muncii, inclusiv a deficitului de forţă de muncă şi de competenţe, a fost reafirmată în cadrul Summitului de la Val Duchesse din 2024 şi în Pactul pentru dialogul social european semnat în martie 2025.

(13)Mecanismul de redresare şi rezilienţă şi alte fonduri ale Uniunii sprijină statele membre în punerea în aplicare a unor reforme şi investiţii care sunt în concordanţă cu priorităţile Uniunii, ajutând economiile şi societăţile din Uniune să devină mai sustenabile, mai reziliente şi mai bine pregătite pentru tranziţia verde şi cea digitală. Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a agravat şi mai mult provocările socioeconomice preexistente, inclusiv sărăcia energetică, prin creşterea preţurilor la energie, în timp ce incertitudinile legate de comerţul mondial şi, la nivel mai general, cele care rezultă din contextul geopolitic pun în pericol creşterea. Statele membre şi Uniunea ar trebui să continue să se asigure că impactul la nivel social, la nivelul ocupării forţei de muncă şi la nivel economic este atenuat şi că tranziţiile sunt echitabile şi juste din punct de vedere social, având în vedere inclusiv faptul că îmbunătăţirea autonomiei strategice deschise şi accelerarea tranziţiei verzi vor contribui la reducerea dependenţei de importurile de energie şi de alte produse şi tehnologii strategice. Este esenţial să fie consolidată rezilienţa şi să fie continuate eforturile în direcţia unei societăţi incluzive, în care cetăţenii să fie protejaţi şi capabili să anticipeze şi să gestioneze schimbările, fiind totodată în măsură să participe activ în societate şi în economie.

(14)Este necesar un set coerent de politici active în domeniul pieţei forţei de muncă, constând în stimulente temporare şi specifice pentru angajare şi tranziţie, politici în materie de competenţe, inclusiv privind învăţarea pentru tranziţia verde şi dezvoltarea durabilă, şi servicii de ocupare a forţei de muncă specifice, eficace şi adaptabile, pentru a sprijini integrarea şi tranziţiile pe piaţa muncii. Prin urmare, este important să se valorifice pe deplin potenţialul neexploatat al pieţei muncii, inclusiv prin păstrarea lucrătorilor în vârstă şi prin promovarea unor parcursuri flexibile pentru pensionare, care să fie totodată în concordanţă cu abordarea privind incluziunea activă şi având în vedere, de asemenea, transformarea verde şi cea digitală, astfel cum se subliniază, printre altele, în Declaraţia de la La Hulpe din 2024 privind viitorul Pilonului european al drepturilor sociale (³⁴). Ar trebui să fie asigurate condiţii de muncă adecvate, precum şi securitatea şi sănătatea în muncă, inclusiv sănătatea fizică şi mintală a lucrătorilor.

(15)Discriminarea, sub toate formele sale, ar trebui să fie combătută şi ar trebui să fie asigurată egalitatea de gen şi să fie sprijinită încadrarea în muncă a grupurilor subreprezentate pe piaţa muncii. Ar trebui să se asigure acces egal şi oportunităţi pentru toţi şi să se reducă sărăcia şi excluziunea socială, în special cea a copiilor, a persoanelor cu dizabilităţi şi a romilor, în special prin asigurarea unei funcţionări eficace a pieţelor muncii şi a unor sisteme de protecţie socială adecvate şi favorabile incluziunii, astfel cum se prevede în Recomandările Consiliului din 8 noiembrie 2019 (³⁵) şi din 30 ianuarie 2023 (³⁶). În plus, ar trebui să fie eliminate barierele din calea educaţiei de înaltă calitate, favorabilă incluziunii şi orientată spre viitor, a formării, a învăţării pe tot parcursul vieţii şi a participării pe piaţa muncii. Statele membre ar trebui să investească în educaţia şi îngrijirea timpurie, în concordanţă cu Recomandarea (UE) 2021/1004 a Consiliului (³⁷) şi cu recomandarea privind obiectivele de la Barcelona pentru 2030 (³⁸), pentru ca educaţia şi formarea profesională să devină mai atractive şi mai favorabile incluziunii, în conformitate cu Recomandarea Consiliului din 24 noiembrie 2020 (³⁹), precum şi în competenţele digitale şi verzi, în conformitate cu Planul de acţiune pentru educaţia digitală, cu recomandările privind învăţarea pentru tranziţia verde şi dezvoltarea durabilă şi privind căile către succesul şcolar. Accesul la locuinţe adecvate şi la preţuri accesibile, inclusiv prin intermediul locuinţelor sociale, este o condiţie necesară pentru asigurarea egalităţii de şanse. Ar trebui să fie abordată problema lipsei de adăpost, în special prin măsuri de prevenire şi prin promovarea accesului la locuinţe permanente şi a furnizării de servicii de sprijin, pe baza unor concepte precum "locuinţă înainte de toate". Accesul echitabil şi în timp util la servicii de îngrijire pe termen lung de înaltă calitate şi la preţuri abordabile, în conformitate cu Recomandarea Consiliului din 8 decembrie 2022 (⁴⁰), precum şi la servicii de asistenţă medicală, inclusiv prevenirea şi promovarea sănătăţii, este deosebit de relevant, având în vedere potenţialele riscuri viitoare pentru sănătate şi în contextul îmbătrânirii societăţilor. Potenţialul persoanelor cu dizabilităţi de a contribui la creşterea economică şi la dezvoltarea socială ar trebui valorificat într-o mai mare măsură, în conformitate cu Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap, în care statele membre au fost invitate să stabilească obiective privind ocuparea forţei de muncă şi învăţarea în rândul adulţilor pentru persoanele cu dizabilităţi. Cadrul strategic al UE prevăzut în Comunicarea Comisiei din 7 octombrie 2020 intitulată: "O Uniune a egalităţii: Cadrul strategic al UE pentru egalitatea, incluziunea şi participarea romilor" şi Recomandarea Consiliului din 12 martie 2021 (⁴¹) evidenţiază capacitatea comunităţilor rome marginalizate de a reduce deficitul de forţă de muncă şi de competenţe şi vizează reducerea cu cel puţin jumătate a decalajului în materie de ocupare a forţei de muncă dintre romi şi populaţia generală. Noile tehnologii şi locurile de muncă în continuă evoluţie din întreaga Uniune permit formule de lucru mai flexibile, precum şi o productivitate îmbunătăţită şi un echilibru între viaţa profesională şi cea privată, contribuind în acelaşi timp la respectarea angajamentelor verzi asumate de Uniune. Aceste evoluţii generează, de asemenea, noi provocări pentru pieţele muncii, care afectează condiţiile de lucru, securitatea şi sănătatea în muncă şi accesul efectiv al lucrătorilor şi al persoanelor care desfăşoară o activitate independentă la o protecţie socială adecvată. Statele membre, în colaborare cu partenerii sociali, ar trebui să se asigure că noile forme de organizare a muncii se reflectă în locuri de muncă de calitate şi în medii şi condiţii de muncă adecvate, sănătoase şi sigure, precum şi în echilibrul dintre viaţa profesională şi cea privată şi în îmbătrânirea activă şi în condiţii bune de sănătate, menţinând drepturile lucrătorilor şi pe cele sociale consacrate şi consolidând modelul social european.

(16)Orientările integrate ar trebui să servească drept bază pentru recomandări specifice fiecărei ţări pe care Consiliul le-ar putea adresa statelor membre. Statele membre ar trebui să utilizeze pe deplin Fondul social european Plus, Fondul european de dezvoltare regională, Mecanismul de redresare şi rezilienţă şi alte fonduri ale Uniunii, inclusiv Fondul social pentru climă, Fondul pentru o tranziţie justă şi InvestEU instituit prin Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁴²), precum şi instrumentul de sprijin tehnic, pentru a stimula ocuparea forţei de muncă şi investiţiile sociale de calitate, pentru a combate sărăcia şi excluziunea socială, pentru a lupta împotriva discriminării, pentru a asigura accesibilitatea şi a promova oportunităţile de perfecţionare şi de recalificare a forţei de muncă, învăţarea pe tot parcursul vieţii şi educaţia şi formarea de înaltă calitate pentru toţi, inclusiv alfabetizarea digitală şi competenţele digitale, cu scopul de a oferi cetăţenilor cunoştinţele şi calificările necesare pentru o economie digitală, verde şi competitivă. Modificările introduse prin Regulamentul (UE) 2024/795 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁴³) şi Comunicarea Comisiei intitulată "O politică de coeziune modernizată: evaluarea la jumătatea perioadei" vizează alinierea sprijinului acordat la noile priorităţi strategice, inclusiv pentru a aborda deficitul de competenţe în anumite sectoare, cum ar fi pentru dezvoltarea şi fabricarea de tehnologii critice, industria apărării şi sectoarele afectate de decarbonizare şi de tranziţia verde şi cea digitală. Statele membre ar trebui, de asemenea, să utilizeze pe deplin Fondul european de ajustare la globalizare pentru lucrătorii disponibilizaţi instituit prin Regulamentul (UE) 2021/691 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁴⁴) pentru a sprijini lucrătorii care au fost disponibilizaţi ca urmare a unor evenimente majore de restructurare, cum ar fi transformările socioeconomice care sunt rezultatul unor tendinţe globale şi al schimbărilor tehnologice şi de mediu. Cu toate că se adresează statelor membre şi Uniunii, orientările integrate ar trebui să fie puse în aplicare în parteneriat cu toate autorităţile naţionale, regionale şi locale, implicând îndeaproape parlamentele naţionale, precum şi partenerii sociali şi reprezentanţii societăţii civile.

(17)Comitetul pentru ocuparea forţei de muncă şi Comitetul pentru protecţie socială ar trebui să monitorizeze modul în care sunt puse în aplicare politicile relevante având în vedere orientările pentru ocuparea forţei de muncă, în concordanţă cu mandatele care le revin în temeiul articolelor 150 şi, respectiv, 160 din TFUE. Comitetele respective şi grupurile de pregătire ale Consiliului implicate în coordonarea politicilor economice şi sociale ar trebui să colaboreze îndeaproape. Ar trebui să fie menţinut dialogul în materie de politici între Parlamentul European, Consiliu şi Comisie, în special în ceea ce priveşte orientările pentru ocuparea forţei de muncă.

(18)A fost consultat Comitetul pentru protecţie socială,

Jurnalul Oficial seria L