Wolters Kluwer, Partajul judiciar

Partajul este acea operaţie juridică prin care se pune capăt coproprietăţii sau stării de indiviziune, bunurile stăpânite pe cote-părţi fiind trecute, potrivit cu întinderea cotelor cuvenite, în proprietatea exclusivă a fiecăruia dintre coproprietari sau coindivizi, astfel încât dreptul exclusiv asupra unei cote ideale din masa bunurilor comune sau indivize devine un drept exclusiv asupra unui anumit bun sau asupra unor bunuri determinate în materialitatea lor.

Proprietatea comun ă poate înceta, cel mai adesea, prin partaj, astfel încât bunul sau bunurile sunt împărţite materialmente între copărtaşi, fiecare devenind un proprietar exclusiv, cu începere de la data stabilită în actul de partaj, dar nu mai devreme de data încheierii actului, în cazul împărţelii voluntare, sau, după caz, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti.

Partajul poate fi făcut prin bună învoială sau prin hotărâre judecătorească.

Împărţeala poate fi convenţională, realizată prin acordul de voinţă al tuturor copărtaşilor sau prin buna lor învoială ori judiciară sau judecătorească, atunci când copărtaşii nu se înţeleg sau atunci când însăşi legea obligă la o asemenea împărţeală.

Partajul voluntar poate fi încheiat chiar verbal, părţile putând deroga, achiesând la administrarea probei cu martori.

Partajul judiciar poate interveni atunci când:

- copărtaşii nu se înţeleg cu privire la modul de partajare a bunului comun;

- unul dintre proprietarii comuni lipseşte;

- printre proprietarii comuni sunt persoane lipsite de capacitatea de exerciţiu sau cu o capacitate de exerciţiu restrânsă şi nu există autorizarea instanţei de tutelă, precum şi, dacă este cazul, a ocrotitorului legal;

- unul dintre soţi sau creditorul unuia dintre soţi cere instanţei împărţeala bunurilor comune.

Reclamantul este obligat să arate în cerere, pe lângă menţiunile prevăzute la art. 194 C. pr.civ.,:

- persoanele între care urmează a avea loc partajul;

- titlul pe baza căruia acesta este cerut;

- toate bunurile supuse partajului, valoarea lor, locul unde acestea se află;

- precum şi persoana care le deţine sau le administrează (a se vedea comentariul la art. 981 C. pr. civ.).