ANGHEL Razvan, Conţinutul deciziei de concediere pentru motive care nu ţin de persoana salariatului. Exigenţe jurisprudenţiale

Motivarea deciziei angajatorului de încetare a raporturilor de muncă prin concediere constituie o garanţie a protecţiei de care trebuie să beneficieze angajatul, atât din perspectiva inegalităţii părţilor în cadrul raportului de muncă dar şi în considerarea caracterului unilateral al măsurii, excepţie de la forţa obligatorie a contractului din dreptul comun. Prin motivarea deciziei de concediere, se asigură atât caracterul efectiv al dreptului salariatului de a contesta măsura dar şi accesul său real la justiţie, prin posibilitatea instanţie de a verifica legalitatea şi temeinicia măsurii. Sancţiunea nemotivării sau motivării necorespunzătoare a deciziei de concediere constă, pe de o parte în nulitatea deciziei şi, pe de altă parte, dacă există o motivare suficientă, minimă, în imposibilitatea angajatorului de a invoca, direct în faţa instanţie, alte motive ale concedierii, expunându-se astfel constatării caracterului nelegal sau netemeinic al acesteia.